Revendicare imobiliară. Sentința nr. 02/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 02/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 04-03-2013 în dosarul nr. 33017/215/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 97/2013
Ședința publică de la 04 Martie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE J. S.
Judecător L. M.
Grefier I. C.
Pe rol judecarea apelului declarat de apelanții reclamanți U. F., U. G. și U. V. împotriva sentinței civile nr._/02.07.2012, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul pârât GITAN I. și moștenitorii intimatei pârâte G. G. (decedată) G. V., D. C. L. și V. L. M., având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelanta –reclamantă U. F. și avocat C. pentru intimații pârâți, lipsă fiind apelanții reclamanti U. G. și U. V. și apărătorul acestora, avocat C.G. .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că a fost depusă la dosar o cerere prin care au fost indicați moștenitorii defunctei intimate pârâte G. G. și au fost depuse la dosar înscrisurile solicitate de către instanță.
La interpelarea instantei, apărătorul intimatilor pârâți învederează că nu mai sunt cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, instanța acordă cuvântul pe apel.
Apelanta prezentă la acest termen, U. F., solicită admiterea apelului formulat.
Apărătorul intimatilor pârâți, avocat C., solicită respingerea apelului și mentinerea sentintei civile ca temeinică și legală așa cum a solicitat prin întâmpinarea depusă la dosar, cu cheltuieli de judecată, depunând la dosar chitanța privind onorariul pentru avocat..
Instanța aduce la cunoștință părților amânarea pronunțării pentru ca apărătorul apelantilor să depună la dosar concluzii scrise.
Înainte de închiderea dezbaterile se prezintă apărătorul apelanților reclamanti, avocat C.G. .
Instanța revine asupra amânării pronunțării cauzei și acordă cuvântul pe apel.
Avocat C.G. pentru apelanți, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, cu cheltuieli de judecată, depunând la dosar chitanța onorariu avocat.
Solicită să se constate că instanța de fond nu a cercetat fondul cauzei, mărginindu-se doar la a motiva prin prisma puterii lucrului judecat,fără ca această excepție să fie pusă în discuția părților, s-au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză privind grănițuirea, părțile se judecă pe 15 cm. de teren pentru care au fost obligați să monteze jghiaburi, a fost depusă și o schiță emisă de Primăria C. - Serviciul Urbanism din care rezultă că forma terenurilor era una dreptunghiulară și nu trapezoidală
Avocat C. pentru intimatii pârâți arată că se invocă exceptia puterii de lucru judecat prevăzută de art. 1200 al. 4 C.civil.
În replică, avocat C.G. arată că tocmai pe acea exceptie instanta de fond nu s-a pronunțat și s-a încălcat dreptul la apărare.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față.
La data 06.12.2011, a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei C., sub nr,_, acțiunea in revendicare formulată de reclamanții U. F., U. G. și U. V., în contradictoriu cu pârâții Gitan I. si Gitan G., solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța sa fie obligați pârâții să le lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 3,50 mp situată în C., ., județul D..
In motivarea acțiunii reclamanții arată că sunt vecini cu parații din anii 1960, neexistând divergente între ei cu privire la vecinătăți.
Susțin însă reclamanții că, în cursul anului 2009 au fost chemați in judecata de către pârâți pentru grănițuire, ocazie cu care s-a efectuat o expertiză tehnică și au aflat cu aceasta ocazie ca atât ei cât și pârâșii ar deține o suprafață de teren de 409 mp.
Învederează că, după rămânerea definitivă a sentinței de grănițuire, pârâții au început sa aibă tot felul de pretenții cum ca apele pluviale curg pe terenul lor cu toate ca, din anii 1960 nu au avut niciodată astfel de discuții.
Motivați de aceste discuții, reclamanții susțin ca au început sa cerceteze de ce pârâții dețin o suprafața mai mare decât cea rezultată din măsurătorile expertului, iar ei dețin o suprafața mai mică.
Arata reclamanții că pe latura de la . un gard din beton iar cu ocazia grănițuirii au constatat că acel gard este cu aproape 1 m în interiorul proprietarii lor(ceea ce le aduce prejudicii majore) iar în partea din spate aceștia au construit o anexă pe care au lipit-o de peretele construcției lor.
Susțin reclamanții că, de-a lungul timpului, niciodată cele două proprietăți nu și-au schimbat forma, solicitând compararea titlurilor pe care le dețin fiecare.
In ședința publică de la 09.01.2012 pârâții prin apărător au depus la dosar întâmpinare și cerere reconvențională prin care au solicitat respingerea acțiunii și admiterea cererii reconvenționale.
Au invocat excepția insuficientei timbrări având în vedere că reclamanții au investit instanța cu două capete de cerere.
Arată pârâții ca sunt proprietarii terenului in suprafața de 412,50 mp situat în C., . în baza contractului de vânzare cumpărare nr. 6224/27.07._, teren pe care au construit o casă conform autorizației de construire nr 243/28.09.1996
Susțin că între ei și reclamanți a existat un litigiu având ca obiect grănițuire în urma căruia a fost stabilită linia de hotar conform sentinței civile nr 5159/23.03.2009, hotărâre pusă în executare prin procesul verbal din 05.04.2011.
Arată pârâții că, la data efectuării raportului de expertiza, atât terenul lor cat si terenul reclamanților avea o suprafața de 409 mp dar proprietatea pârâților are deschiderea la .,93 ml iar terenul reclamanților are deschiderea de 14,99 ml și, mai mult linia de hotar nu a fost modificată după această dată.
Pe cale reconvențională solicită ca reclamanții să fie obligați să-și închidă ferestrele amplasate către terenul lor fără respectarea distantei legale conform dispozițiilor art 615 C civ, și să fie obligați reclamanții să-și monteze burlane la acoperișul casei astfel încât apele pluviale să se scurgă pe proprietatea reclamanților si nu pe cea a pârâților.
Prin sentința civilă nr._/02.07.2012, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamanții U. F., U. G. și U. V., în contradictoriu cu pârâții G. I. și G. G..
A fost admisă cererea reconvențională formulată de pârâți.
Au fost obligați reclamanții să desființeze cele 2 ferestre cu vedere spre proprietatea pârâților, identificate în raportul de expertiza întocmit de expert B. M. ca fiind amplasate sub distanța prevăzută de lege.
Au fost obligați reclamanții să monteze burlane la construcția proprietatea lor astfel încât apele pluviale să nu se mai scurgă pe proprietatea pârâților.
Pentru a se pronunța astfel,instanța a reținut următoarele:
Reclamanții și pârâții dețin în proprietate câte un imobil teren și construcții, învecinate, situate în C., ., respectiv nr.4, jud.D., suprafețele prevăzute în actele părților fiind de cîte 412,5 mp.
Prin sentința civilă nr.5159/23.03.2010,părțile și-au grănițui proprietățile vecine,hotărârea fiind pusă în executare silită în dosarul nr.42/E/2011 al B. L. N..
Din expertiza efectuată în dosarul în care s-a pronunțat sentința amintită,expertul I. M. a concluzionat că atât reclamanții cât și pârâții dețin,în fapt câte o suprafață de 409 mp,iar în baza acestei expertize,instanța a stabilit linia de hotar pe aliniamentul constituit de punctele 22-25-23-33-5-7.
În acțiunea formulată, reclamanții susțin că, în realitate pârâții ar deține o suprafață mai mare,respectiv 455 mp și, pornind de la acest aspect,pretind că aceștia ocupă și 3,50 mp din proprietatea lor, care lipsește din suprafața prevăzută în actul de proprietate.
Argumentul reclamanților este însă neîntemeiat,întrucât, pe de o parte, în cauză își găsește aplicabilitatea prezumția de lucru judecat,deoarece în sentința pronunțată în dosarul având ca obiect grănițuire,chiar dacă părțile nu au solicitat și revendicarea vreunei suprafețe,s-a stabilit,incidental, cu putere de lucru judecat, și suprafețele pe care părțile le dețin în fapt.
O atare stare de fapt nu s-a modificat între timp, acest aspect fiind relevat în mod neechivoc în expertiza efectuată în prezenta cauză,expertul B. M. concluzionând, în urma măsurătorilor efectuate,că atât reclamanții,cât și pârâții dețin,în fapt, aceeași suprafață de 409 mp,iar pârâții nu ocupă din terenul reclamanților.
În aceste condiții, nefiind vorba de o suprapunere a vreunei suprafețe de teren, instanța nu are cum să dea curs cererii reclamanților de a se compara titlurile,iar ca urmare a probelor administrate,cu deosebire expertiza dispusă în cauză, instanța a reținut că pârâții nu ocupă vreo suprafață de teren aparținând reclamanților, astfel că acțiunea în revendicare formulată apare ca neîntemeiată urmând a fi respinsă.
Cât privește cererea reconvențională, instanța a avut în vedere concluziile aceluiași raport de expertiză,potrivit cu care două ferestre ale casei reclamanților se află pe zidul aflat pe linia de hotar,respectiv la 0,58 m de această linie și au vedere spre curtea pârâților.
O atare stare de fapt nu a fost contestată nici de reclamanți în concluziile depuse cu ocazia judecării cauzei în fond și,având în vedere și dispozițiile art.611-612 c.civ., instanța a constatat întemeiat acest petit,ca de altfel și cel referitor la scurgerea apelor pluviale de pe casa reclamanților, pe terenul pârâților.
Cu referire la acest aspect,expertul B. M. a concluzionat că, față de amplasarea casei reclamanților,apele pluviale se scurg pe terenul pârâților pe o distanță de 4,25 m,astfel încât instanța,cu observarea dispozițiilor art.615 c.civ. urmează să-i oblige pe reclamanți să își monteze burlane la acoperișul casei,pentru a împiedica scurgerea apei în acest mod.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții U. F., U. G. si U. V., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea, se arată că prima instanță nu a cercetat fondul cauzei, mărginindu-se doar a motiva prin prisma puterii lucrului judecat, fără ca această excepție să fie pusă în excepția părților.
Expertiza întocmită în cauză a reluat fără nicio măsurătoare concluziile expertizei din dosarul de grănițuire, întrucât, dacă s-ar fi făcut minime măsurători, s-ar fi constatat că pârâții au mutat stâlpul de beton de la gardul stradal cu circa 15 cm spre proprietatea lor.
În mod greșit a fost admisă cererea reconvențională, fără a verifica că atât servitutea streșinilor, cât și servitutea de vedere sunt moștenite de reclamanți, întrucât din momentul edificării casei și până la data introducerii acțiunii au trecut mai mult de 30 de ani, nefiind tulburați în exercitarea acestui drept de servitute.
Intimații G. I. și G. G. au formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței apelate.
Au arătat că prima instanță și-a motivat soluția adoptată prin prezentarea situației de fapt în mod neechivoc în expertiza efectuată în prezenta cauzăm, concluzionând că în urma măsurătorilor efectuate că atât apelanții reclamanți cât și intimații ocupă suprafețe egale de 409 m.p.. aceștia din urmă neocupând din terenul apelanților; expertul tehnic desemnat în prezenta în cauză a depus toate diligențe necesare în întocmirea raportului de expertiză, acesta nu și-ar fi permis depunerea la dosarul cauzei a unui raport de expertiză care să nu reflecte realitatea.
Referitor la cererea reconvențională, din probele administrate rezultă faptul că apele pluviale care se scurg de pe streașina imobilului apelanților curg pe terenul intimaților și că, de asemenea, pe partea intimaților au trei ferestre cu privire la proprietatea lor .
Analizând actele și lucrările cauzei, tribunalul constată că apelul reclamanților nu este fondat.
Astfel, din raportul de expertiză efectuat în cauză de expert B. M. rezultă că pârâții nu ocupă teren proprietatea reclamanților, că ferestrele acestora însă nu respectă distanța legală față de linia de hotar, iar apele pluviale de la streașina clădirii reclamanților cad pe terenul pârâților pe o distanță de 4,25 m.
Sentința civilă nr._/2012 pronunțată de Judecătoria C. nu a soluționat litigiul dintre părți prin admiterea excepției de autoritate de lucru judecat, ci ținând cont de probele administrate în cauză, între are și expertiza tehnică judiciară mai sus amintită.
În plus, în speță a fost avută în vedere și prezumția impusă de sentința civilă nr.5159/2010 pronunțată de aceeași instanță într-un litigiu privind grănițuirea proprietăților acelorași părți. Conform acestei hotărâri rămase în puterea lucrului judecat, în raporturile juridice dintre părți nu sunt încălcări ale proprietăților vecine. A ignora efectul pozitiv al lucrului judecat al sentinței civile nr.5159/2010, echivalează cu a da posibilitatea reclamanților să stabilească contrariul celor statuate prin această hotărâre în prezentul litigiu. Așa fiind, cum sentința civilă pronunțată în grănițuirea proprietăților a fost evocată în hotărârea recurată în calitate de prezumție ( mijloc de probă reglementat de art.1202 Cod Civil), critica privind faptul că nu a fost pusă în discuția părților nu poate fi primită.
Pe de altă parte, în condițiile în care dreptul de a avea servitute de vedere la o distanță mai mică decât cea prevăzută de lege sau servitutea privind picătura streșinilor se pot dobândi doar prin titlu, prin uzucapiune sau prin destinația proprietarului, faptul de a verifica din oficiu că respectivele servituți au fost dobândite altfel nu poate face obiect de discuție.
În concluzie, în temeiul dispozițiilor art.296 C.pr.civ., apelul formulat de reclamanți va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge apelul declarat de apelanții reclamanți U. F., U. G. și U. V., domiciliați în C. ., județul D. împotriva sentinței civile nr._/02.07.2012, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații pârâți G. I. și moștenitorii intimatei defuncte G. G., G. V. domiciliat în C., ., jud.D., D. C. L. domiciliată în C., ., nr.48, ., . și V. L. M. domiciliată în Reșița, ..8, ., .-S..
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Martie 2013.
Președinte, J. S. | Judecător, L. M. | |
Grefier, I. C. |
Red.jud.L.M.
Tehn.F.M./6 ex.
Judfond: M. M.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 626/2013. Tribunalul DOLJ | Contestaţie la executare. Decizia nr. 1899/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
