Validare poprire. Hotărâre din 19-04-2013, Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 19-04-2013 în dosarul nr. 28776/215/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 192/2013
Ședința publică de la 19 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. E. N.
Judecător R. L. Z.
Grefier G. D.
Pe rol judecarea apelului declarat de apelantul-creditor P. M., cu domiciliul în C., .. F 2, ., județul D., împotriva sentinței civile nr._ pronunțată la data de 14.11.2012 de către Judecătoria C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimat OFICIUL JUDEȚEAN DE CONSULTANȚĂ A. D., cu sediul în C., ., județul D. și cu intimatul-terț poprit T. C., cu sediul în C., .. 2, județul D., având ca obiect validare poprire.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat P. B. M. pt. apelantul-creditor, cu împuternicirea avocațială la dosar, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la dosar intimatul Oficiul Județean de Consultanță A. D. a depus cerere prin care arată că și-a schimbat denumirea în C. A. D., având aceeași adresă, la care a anexă acte în susținere.
Avocat P. B. M. pt. apelantul-creditor depune de asemenea, acte în dovedirea schimbării denumirii intimatului Oficiul Județean de Consultanță A. D..
Instanța constată că denumirea actuală a intimatului Oficiul Județean de Consultanță A. D. este C. A. D., după care nemaifiind alte cereri, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului și pune în discuție efectele puterii de lucru judecat a sentinței civile nr. 8844/2011 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._/215/2011.
Avocat P. B. M. pt. apelantul-creditor arată că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 169 C.p.c., nu sunt incidente dispozițiile O. U. G. nr. 71/2009, chiar dacă hotărârea le este favorabilă și solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, schimbarea sentinței apelate în sensul admiterii cererii de validare a popririi, fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față;
La data de 19.10.2011, a fost înregistrată pe rolul instanței, sub nr._, acțiunea având ca obiect validare poprire, formulată de creditorul P. M., în contradictoriu cu debitorul Oficiul Județean de Consultanță A. D., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună validarea popririi asupra terțului poprit T. Municipiului C., pentru suma de_,68 lei, reprezentând debit conform titlului executoriu, plus cheltuieli de executare, stabilite în baza procesului verbal din 25.03.2011.
În motivarea în fapt s-a arătat că, în baza titlului executoriu, reprezentat de sentința nr. 1955/09.10.2008 a Tribunalului D., debitorul Oficiul Județean de Consultanță A. D. îi datorează creditorului suma de_,68 lei, reprezentând suplimentul postului, suplimentul treptei de salarizare în procent de 25% pentru fiecare supliment începând cu 01.06.2005, sumă ce va fi reactualizată la data plății efective cu indicele de inflație și cheltuieli de executare.
S-a mai arătat că pentru recuperarea debitului s-a emis somația nr. 236/25.03.2011, după care s-a dispus înființarea popririi la terțul poprit T. C., aceasta fiind comunicată la data de 06.10.2011.
În drept și-a întemeiat cererea pe dispoz. art. 460 C.p.c.
În susținerea cererii creditorul a depus următoarele înscrisuri: titlu executoriu, încheierea de încuviințare a executării silite, procesul verbal de cheltuieli din 25.03.2011, raport de expertiză contabilă, somație, înființare poprire și dovada comunicării acestora.
La data de 17.11.2011, debitoarea C. A. D. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii pentru următoarele motive:
Pe cale de excepție a invocat lipsa capacității procesuale a terțului porpitTrezoreria mun. C., care este o structură organizatorică în cadrul DGFP D., neavând personalitate juridică și neputând sta în judecată în nume propriu.
De asemenea, a invocat excepția perimării executării silite conform dispoz. art. 389 C.p.c. Astfel, învederează că, așa cum a arătat și reclamantul în cererea introductivă, executarea a început prin emiterea somației de executare nr. 236/25.03.2011, iar de la această dată și până la data de 06.10.2011 nu s-a mai făcut nici un alt act de executare, fiind depășit termenul de 6 luni ( care s-a împlinit la data de 25.09.2011) fără ca în acest timp executarea să fie suspendată.
Pe fondul cauzei a arătat că reclamantul, prin executor, a înființat poprirea asupra unei entități lipsite de capacitate procesuală, așa cum a arătat mai sus.
De asemenea, terțul poprit nu datorează vreo sumă de ani debitorului și nici nu s-a făcut dovada că va datora în viitor.
A mai precizat că executarea de către creditor a creanței pretinse poate fi făcută doar în condițiile OG 22/2002 modificată prin Lg. 288/2002, Legea 110/2007, OUG 4/2011 și Legea 92/2011.
S-a mai învederat de către debitoare că suma nu este exigibilă în întregime.
În drept și-a întemeiat întâmpinarea pe dispoz. art. 115-118 C.p.c.
La data de 23.11.2011, debitoarea a formulat cerere de suspendare a cauzei, învederând că pe rolul Tribunalului D. – Secția C. Administrativ și Fiscal se află înregistrat dosarul nr._/63/2011 în cadrul căruia a solicitat: acordarea unui termen de grație/stabilirea unor termene de plată eșalonată a creanței în sumă de_,68 lei pe care pârâtul o are asupra sa în baza titlului executoriu, sentința 1955/09.10.2008 a Tribunalului D. și suspendarea prin încheiere executorie a începerii ori a continuării executării silite până la soluționarea prin hotărâre definitivă și irevocabilă a cererii privind acordarea termenelor de plată.
În drept și-a întemeiat cererea pe dispoz. art. 244 alin. 1 pct. 1 C.p.c.
Prin încheierea de ședință din 23.11.2011 s-a dispus suspendarea cauzei în temeiul art. 244 alin. 1 pct. 1 C.p.c., până la soluționarea definitivă și irevocabilă a dosarului nr._/63/2011 al Tribunalului D..
În vederea soluționării cauzei a fost atașat, în copie conform cu originalul, dosarul nr. 236/E/2010 al B. S. C. D..
Prin sentința civilă nr._/14.11.2012 a fost respinsă cererea de validare poprire formulată de creditorul P. M., în contradictoriu cu debitorul Oficiul Județean de Consultanță A. D. și terțul poprit T. Municipiului C..
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 1955/09.10.2008 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._/63/2008, creditorul P. M. a solicitat executarea silită prin poprire, în contradictoriu cu debitoarea Oficiul Județean de Consultanță A. D. pentru primirea sumei reprezentând drepturi de natură salarială.
Potrivit disp. art. 1 din OUG nr. 71/2009 – privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar – modificată, plata acestor sume a fost eșalonată pe o perioadă de 5 ani începând cu 2012 când se plătește 5% din valoarea titlului executoriu și până în anul 2016.
S-a prevăzut, de asemenea, că prin ordin al ordonatorilor principali de credit va fi stabilită procedura de efectuare a plății sumelor din titlurile executorii, cu respectarea termenelor prevăzute la art. 1.
Prin urmare, la data de 07.10.2011, când debitoarei i s-a comunicat adresa de înființare a popririi emisă de B. S. C. D., plata drepturilor de natură salarială va fi suspendată de drept, în baza dispozițiilor art. 1 alin. 2 din OUG nr. 71/2009 care prevăd expres că "în cursul termenului prevăzut de alin. 1 orice procedură de executare silită se suspendă de drept".
Potrivit dispozițiilor art. 456 din C.pr.civ. „ În termen de 15 zile de la comunicarea popririi, iar în cazul sumelor de bani datorate în viitor, de la scadența acestora, terțul poprit este obligat: a) să consemneze suma de bani sau, după caz, să indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite și să trimită dovada executorului, în cazul popririi prevăzute la art. 453 alin. 1”.
Conform art. 460 C.pr.civ., „dacă terțul poprit nu-și mai îndeplinește obligațiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă a liberat-o debitorului poprit, creditorul, debitorul sau organul de executare, în termen de 3 luni de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi.
În alineatul 2 al aceluiași articol se prevede că "instanța va cita creditorul urmăritor, debitorul și terțul poprit și, dacă din probele administrate rezultă că terțul poprit datorează sume de bani debitorului, va da o hotărâre de validare a popririi prin care va obliga terțul poprit să plătească creditorului, în limita creanței, suma datorată debitorului, iar în caz contrar, va hotărî desființarea popririi.
Instanța a reținut că în cauza CEDO – D. și alții împotriva României, pronunțată la data de 04.09.2012, Curtea a menționat jurisprudența sa recentă în care a reținut că măsurile luate pentru menținerea echilibrului bugetar pot fi considerate ca urmărind un scop legitim, conform deciziilor pronunțate în cauzele ; M. și S. împotriva României( 06 decembrie 2011), Panfile împotriva României(20 martie 2012).
În legătură cu drepturile salariale cuvenite reclamanților, Guvernul a stabilit un mecanism de eșalonare a plăților care, deși a suferit unele modificări pe parcurs, a fost respectat de către autoritățile interne, autorități care au manifestat diligență în executarea hotărârilor menționate.
Având în vedere starea de fapt expusă și textul legal citat, față de probele administrate în cauză, instanța a apreciat că terțul poprit nu și-a încălcat obligația, în cauză fiind incidente dispozițiile art. 1 alin. 1 lit. a din OUG nr. 71/2009 – cu modificările și completările ulterioare, adică, plata drepturilor bănești prevăzute prin hotărâri judecătorești urmând să se facă eșalonat, pentru anul 2012 fiind prevăzut un procent de 5% din sumă.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel creditorul P. M., criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică.
În motivarea apelului se arată că in mod gresit instanța de fond prin sentința apelată a respins cererea de validare a popririi, în esența reținând că în cauză nu-și găsesc aplicabilitatea art.456 și art.460 C.proc.civ, fiind aplicabile prevederile OUG nr.71/2009 cu modificările ulterioare. Sub acest aspect, apelantul a sustinut ca instanța de fond in mod gresit a reținut că în anul 2012 va fi plătit un procent de 5 % din suma datorată, intrucat modificarea adusă de OUG nr.71/2009 la art.1 nu este aplicabilă cazului în speță, aceasta deoarece legea civilă nu are efect retroactiv, aplicându-se doar pentru viitor, titlul executoriu în cauză nr.1955 fiind obținut înainte de modificările aduse OUG nr.71/2009.
Apelantul a mai aratat ca aceste dispoziții normative, făcând abstracție de singura cauză reținută de către instanța fond D. și alții c. României din 04.09.2012 Decizia CEDO, trebuie privite în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și ținând seama de prevederile art. 20 din Constituția României, care consacră prioritatea convențiilor internaționale în materia drepturilor fundamentale ale omului, pentru a se preveni încălcarea articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a articolului 1 din Protocolul 1 adițional la Convenție, având în vedere tocmai faptul că debitorul este o instituție publică și are îndatorirea, ca reprezentant al statului, de a veghea la respectarea principiului legalității și de a executa de bunăvoie și cu promptitudine o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
Apelantul a depus diligentă și a recurs la procedura executării silite, la aproape un an si jumătate de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești - titlu executoriu, instituția publică nu a executat încă obligația sa de plată.
Apelantul a mai sustinut ca in mod nelegal instanta de fond a retinut cauza D. și alții c. României din 04.09.2012 - decizia CEDO- cu titlu de practică.
La 18.04.2013, intimatul Oficiul Județean de Consultanță A. D. a depus cerere prin care arată că și-a schimbat denumirea în C. A. D., având aceeași adresă, la care a anexat acte în susținere.
Examinand sentinta civila atacata, prin prisma motivelor de apel si a dispozitiilor art. 296 C.pr.civ., tribunalul constata ca sunt intemeiate criticile formulate de apelantul creditor privind aplicarea gresita a legii in solutionarea cererii deduse judecatii, cu consecinta pronuntarii unei hotarari nelegale si netemeinice.
Astfel, se constata ca in speta in mod gresit instanta de fond a apreciat in solutionarea cererii de validare deduse judecatii ca sunt incidente dispozitiile OG 71/2009 referitoare la suspendarea executarii creantei puse in executare, atat timp cat prin sentinta civila nr. 8844/16.05.2011 a Judecatoriei C. definitiva si irevocabila si depusa de creditor la dosar in fata instantei de fond, s-a stabilit cu efecte obligatorii pentru creditorul P. M. si pentru debitoarea C. A. D. (fost OFICIUL JUDEȚEAN DE CONSULTANȚĂ A. D.) ca este neintemeiata contestatia la executare promovata de debitoare in privinta actelor de executare intocmite in vederea executarii silite a creantei stabilite in favoarea creditorului P. M. prin titlul executoriu constand in sentinta 1955/09.10.2008 a Tribunalului D., in raport de motivele invocate de creditoarea contestatoare respectiv incidenta si efectele OUG 71/2009, instanta de judecata stabilind in cadrul sentintei civile nr. 8844/16.05.2011 a Judecatoriei C. ca reclamantul creditor P. M. este indreptatit la recuperarea intregii creante stabilite prin titlul executoriu mentionat mai sus, aceasta fiind exigibila in raport de dispozitiile art. 6 CEDO, apreciindu-se ca suspendarea executarii si esalonarea prevazute de OUG 71/2009 si OUG 18/2010 incalca art. 6 CEDO si art. 1 din Protocolul nr. 1 CEDO.
Tribunalul constata ca hotărârea irevocabilă mentionata mai sus si depusa de creditor in dosarul de fond - sentinta civila nr. 8844/16.05.2011 a Judecatoriei C. - se bucură de putere de lucru judecat, conform art.377 alin.(2) pct.1 C.proc.civ. cu referire la art.1200 pct.4 și art.1202 alin.(2) C.civ., așa încât dezlegarea dată, prin această sentință, problemei de drept referitoare la exigibilitatea creantei cuprinse in titlul executoriu pus in executare silita, in raport de dispozitiile OG 71/2009 si indreptatirea creditorului de a solicita si obtine recuperarea intregii creante, se impune în prezenta cauză, fără posibilitatea de a mai fi contrazisă.
Este vorba despre efectul pozitiv al puterii lucrului judecat, care se manifestă ca prezumție, mijloc de probă de natură să demonstreze ceva în legătură cu raporturile juridice dintre părți, venind să demonstreze modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părți, fără posibilitatea de a se statua diferit.
Altfel spus, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune într-un al doilea proces care nu prezintă tripla identitate cu primul, dar care are legătură cu aspectul litigios dezlegat anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis.
Această reglementare a puterii de lucru judecat în forma prezumției vine să asigure, din nevoia de ordine și stabilitate juridică, evitarea contrazicerilor între considerentele hotărârilor judecătorești. Prezumția nu oprește judecata celui de-al doilea proces, ci doar ușurează sarcina probațiunii, aducând în fața instanței constatări ale unor raporturi juridice făcute cu ocazia judecății anterioare și care nu pot fi ignorate.
Cum potrivit art.1200 pct.4, cu referire la art.1202 alin.(2) C.civ., în relația dintre părți, prezumția lucrului judecat are caracter absolut, înseamnă că ceea ce s-a dezlegat jurisdicțional într-un prim litigiu va fi opus părților din acel litigiu și succesorilor lor în drepturi, fără posibilitatea dovezii contrarii din partea acestora, într-un proces ulterior, care are legătură cu chestiunea de drept sau cu raportul juridic deja soluționat.
Tribunalul constata astfel ca instanta de fond trebuia sa dea eficiență prezumției de lucru judecat atunci când a analizat incidenta art. 1 din OUG 71/2009, raportându-se la sentinta civila nr. 8844/16.05.2011 a Judecatoriei C. definitiva si irevocabila, prin care s-a stabilit ca aceasta prevedere incalca art. 6 CEDO si art. 1 din Protocolul nr. 1 CEDO, intrucât prezumția de lucru judecat ( efectele puterii de lcuru judecat ) are caracter absolut față de părți, neputandu-se stabili in prezentul litigiu contrariul a ceea ce s-a statuat judecătorește față de parti în litigiul anterior.
Având în vedere considerentele prezentate, Tribunalul constata că, sub aspectul stabilirii incidentei si efectelor OUG 71/2009, sentinta apelata a fost dată cu aplicarea gresita a dispozițiilor legale în materia puterii de lucru judecat – art.1200 pct.4 și 1202 alin.(2) C.civ., astfel incat in temeiul art. 296 C.pr.civ, urmeaza sa admita apelul reclamantului creditor si sa schimbe sentinta atacata, in sensul admiterii cererii formulate de creditorul P. M. si validarii popririi înființate prin adresa de poprire nr. 236 din cadrul dosarului 236/E/2010 al B. S. C. D., in vederea executarii silite a creantei de 71 374,68 lei reprezentând debit conform titlului executoriu sentința nr. 1955/09.10.2008 a Tribunalului D., plus cheltuieli de executare, stabilite în baza procesului verbal din 25.03.2011, stabilite in sarcina debitoarei C. A. D. (fost OFICIUL JUDEȚEAN DE CONSULTANȚĂ A. D.).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de apelantul-creditor P. M., cu domiciliul în C., .. F 2, ., județul D., împotriva sentinței civile nr._ pronunțată la data de 14.11.2012 de către Judecătoria C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata C. A. D. (fost OFICIUL JUDEȚEAN DE CONSULTANȚĂ A. D.), cu sediul în C., ., județul D. și cu intimatul-terț poprit T. C., cu sediul în C., .. 2, județul D..
Schimbă sentința în sensul că:
Admite cererea formulată creditorul P. M..
Validează poprirea înființată prin adresa de poprire nr. 236 din cadrul dosarului 236/E/2010 al B. S. C. D..
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Aprilie 2013.
Președinte, M. E. N. | Judecător, R. L. Z. | |
Grefier, G. D. |
Red.jud.M.E.N.
Tehn.S.V./5 ex.
23.05.2013
Jud.fond-A.G.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 817/2013. Tribunalul DOLJ | Contestaţie la executare. Decizia nr. 2095/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
