Acţiune în constatare. Decizia nr. 98/2015. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 98/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 11-02-2015 în dosarul nr. 98/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 98/2015
Ședința publică de la data de 11 Februarie 2015
Completul constituit din:
Președinte - V. P. - judecător
Judecător - D. O.
Judecător - G. C. F.
Grefier - L. E. C.
Pe rol judecarea recursului formulat de recurentul-reclamant B. T. împotriva sentinței civile nr. 7551 din 14.05.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă ., având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că instanța a fost sesizat cu referat din partea Serviciului Arhivă prin care se solicită pronunțarea asupra perimării, dosarul fiind suspendat în temeiul art. 242 alin. 1 pct. 2 C.p.civ. la data de 15.10.2013, după care:
Instanța, din oficiu, ca și motiv de ordine publică, în temeiul art. 306 alin. 2, art. 137 alin. 1 coroborat cu art. 252 alin. 1 și 2 C.p.civ., invocă excepția perimării cererii de recurs și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 08.11.2011, sub nr._ reclamantul B. T. a chemat în judecată pe pârâta Primăria Comunei Bucovăț, prin primar, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate dreptul său de proprietate asupra suprafeței de 2626 mp situată în comuna Bucovăț, ..
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că terenul a fost folosit printr-o posesie utilă și de bună-credință și de defunctul B. C., dar și de moștenitorul acestuia B. C. I..
Reclamantul a mai arătat că este singurul descendent al tatălui său și a stăpânit acest teren pe care se afla o construcție, o casă veche din lemn, atât reclamantul, cât și autorii săi locuind în imobil și exercitând o posesie utilă de peste 20 de ani, comportându-se ca adevărați proprietari.
De asemenea, reclamantul a arătat că nu a fost tulburat în fapt și în drept de către alte persoane și a achitat către organele fiscale toate taxele și impozitele aferente.
În drept, au fost invocate prevederile art. 930 și urm. C.civ.
La termenul de judecată din data de 13.12.2011 cauza a fost suspendată în temeiul art. 242, alin. 1, pct. 2 C.p.civ., fiind repusă pe rol la data de 15.05.2012.
În ședința publică din data de 14.02.2012 reclamantul a depus la dosar precizare la acțiune, în sensul că înțelege să se judece în contradictoriu cu ., obiectul cererii constituindu-l dobândirea dreptului de proprietate in temeiul uzucapiunii de 20 de ani, iar la data de 04.12.2012 a depus o noua precizare in sensul ca terenul de 2626 mp pentru care solicita constatarea dreptului de proprietate este situat in comuna Bucovăț, ., în T.66, P 62 si 62/1 .
În cauză a fost administrată proba testimonială, fiind audiat martorul C. P. și proba cu expertiză tehnică judiciară specialitatea topografie, raportul de expertiză fiind întocmit de către expert B. D. și depus la dosar la data de 21.01.2013.
În temeiul rolului activ în materie probatorie, reglementat de art. 129, alin. 5 C.p.civ., instanța a dispus emiterea unei adrese către expert specialitatea topografie-cadastru B. D. pentru a individualiza suprafața de teren de 630 mp care excede suprafeței pentru care reclamantul are deja titlu de proprietate (excede suprafeței de 1995 mp situată în T 66 P 62 și 62/1 din ., . expertul să realizeze o schiță a suprafeței de 630 mp și să indice vecinătățile acesteia.
Suplimentul la raportul de expertiză a fost depus la dosar la data de 10.05.2013.
De asemenea, instanța a dispus emiterea unei adrese către Primăria Comunei Bucovăț pentru a se comunica regimul juridic al terenului în suprafață de 630 mp pentru care se solicită constatarea dreptului de proprietate, respectiv dacă aparține domeniului public sau privat al comunei, dacă a fost reconstituit dreptul de proprietate vreunei alte persoane sau dacă figurează înscrisă în registrul agricol vreo altă persoană cu această suprafață de teren, relațiile solicitate fiind comunicate la data de 26.04.2013.
Prin sentința civilă nr. 7551/14.05.2013, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, a fost respinsă acțiunea precizată formulată de reclamantul B. T., în contradictoriu cu pârâta .
Pentru a se pronunța astfel, instanța a constatat și reținut următoarele:
Prin acțiunea precizata reclamantul a solicitat sa se constate ca a dobândit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 2626 mp situata in comuna Bucovăț, ., în T 66, P 62 si 62/1 in temeiul uzucapiunii de 20 de ani
In drept, potrivit art. 645 și art. 1895 C.civ., uzucapiunea este o modalitate de dobândire a dreptului de proprietate, iar potrivit art. 1846 alin. 1 C.civ. orice prescripție este fondata pe faptul posesiunii.
Dreptul de proprietate se dobândește prin efectul posedării lucrului un timp determinat, fiind necesara întrunirea a patru condiții cumulative: uzucapiunea se considera împlinita după trecerea termenului de 10 ani daca adevăratul proprietar locuiește in raza teritoriala a aceluiași Tribunal unde se afla bunul, sau 20 de ani, dacă adevăratul proprietar nu locuiește in raza teritoriala a aceluiași Tribunal unde se afla bunul, exista o posesie utila asupra lucrului, posesia utila se întemeiază pe just titlu si, posesia este de buna credința.
Justul titlu este definit de art. 1897 din Codul civil ca fiind orice act translativ de proprietate, care provine de la altcineva decât adevăratul proprietar.
Un titlu nul - adică lovit de nulitate absolută - nu poate servi ca bază a uzucapiunii (art. 1897 alin. 2 din Codul civil).
In cauza reclamantul nu a invocat si nu a făcut dovada existenței vreunui act care sa aibă calitatea de just titlu, în accepțiunea art. 1897 din Codul civil.
In consecință, constatându-se că nu s-a făcut dovada justului titlu, instanța a apreciat ca nu sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de art. 1895-1897 C.civ. pentru dobândirea de către reclamant a dreptului de proprietate asupra terenului in litigiu prin efectul uzucapiunii de scurta durata.
Pe de alta parte instanța a reținut ca pentru o parte din terenul in suprafață de 2626 mp situata in comuna Bucovăț, ., in T 66, P 62 si 62/1 pentru care reclamantul solicita constatarea dreptului de proprietate, reclamantul are titlu de proprietate, respectiv pe suprafața de 1995 mp reclamantul fiind proprietar in temeiul actului de partaj voluntar autentificat sub nr. 4438/26.08.1997, aspect ce rezulta din raportul de expertiza efectuat in cauza – mai precis din suplimentul la raport depus la dosar de către expertul B. D. la data de 01.03.2013, restul de suprafața de 630 mp. pentru care reclamantul nu are titlu neputând fi individualizata de expert prin amplasament si vecinătăți. Astfel, in condițiile in care ar fi fost îndeplinita condiția justului titlu cererea reclamantului ar fi fost inadmisibila, in parte, respectiv pentru suprafața de 1995 mp. situata in comuna Bucovăț, ., în T 66, P 62 si 62/1 si nefondata pentru suprafața de 630 mp pentru care reclamantul nu a făcut dovada posesiei de buna credința, suprafața de teren neputând fi identificată.
Pentru aceste considerente instanța a respins ca neîntemeiată acțiunea.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul B. T..
Prin încheierea de ședință de la 15 octombrie 2013, instanța a dispus suspendarea judecății în temeiul dispozițiilor art. 242 alin. 1 pct. 2 C.p.civ., constatând lipsa nejustificată a părților.
Cauza a rămas în nelucrare mai mult de un an și a fost repusă pe rol din oficiu pentru constatarea perimării .
Potrivit art. 248 alin. 1 C.p.civ., orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții mai mult de un an.
În speță, se constată că termenul de perimare a început să curgă la data pronunțării încheierii de suspendare a judecății, cauza rămânând în nelucrare mai mult de un an, din culpa recurentului, ca parte interesată în judecarea căii de atac.
Culpa părții s-a apreciat prin prisma faptului că, în tot acest timp, nu a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei.
Pentru aceste considerente, tribunalul va admite excepția perimării în baza art. 137 alin. 1, art. 306 alin. 2 coroborat cu art. 252 alin. 1 și 2 C.p.civ., iar, în temeiul art. 312 alin. 1 teza a IV-a C.p.civ., va constata perimată cererea de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția perimării, invocată din oficiu.
Constată perimată cererea de recurs formulată de reclamantul B. T. împotriva sentinței civile nr. 7551 din 14.05.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă ..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la data de 11 Februarie 2015.
Președinte, V. P. | Judecător, D. O. | Judecător, G. C. F. |
Grefier, L. E. C. |
Red.jud.D.O.
Tehn.F.M./2 ex.
20.02.2015
Jud.fond.S.M.B.
| ← Partaj judiciar. Decizia nr. 104/2015. Tribunalul DOLJ | Pretenţii. Decizia nr. 96/2015. Tribunalul DOLJ → |
|---|
