Actiune în constatare. Decizia nr. 581/2015. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 581/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 14-10-2015 în dosarul nr. 581/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 581/2015
Ședința publică de la 14 Octombrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. L. Z.
Judecător G. C. F.
Judecător M. E. N.
Grefier C. C. S.
Pe rol judecarea recursurilor declarate de reclamanta B. E. și de către pârâtul B. M. C. în contradictoriu cu intervenienții T. C., B. P., B. V., împotriva sentinței civile nr._ din 20 noiembrie 2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, trimis spre rejudecare, ca urmare a casării deciziei civile nr.327 din 17 februarie 2015 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, potrivit deciziei civile nr. 378 din 11 iunie 2015 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._, având ca obiect acțiune în constatare
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta reclamantă asistată de av. B. M., intimata intervenientă Teodoresu C. as. de av. B. N., lipsind recurentul pârât B. C., intimații interv. B. P., B. V..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Recurenta reclamantă B. E. depune adeverință medicală pentru recurentul pârât B. C., privind starea de sănătate, pentru a dovedi că acesta din cauze obiective, motive de sănătate, nu se poate prezenta la instanță.
Av. B. N. pentru intimata intervenientă solicită să se pună în vedere recurenților să-și precizeze în scris motivele de recurs, respectiv să le întemeieze în drept.
Av. B. M. pentru recurenta reclamantă se opune a criticat sentința civilă și sub forma apelului și sub forma recursului.
Instanța, după deliberare, respinge ca neîntemeiată cererea formulată de intimata intervenientă, prin apărător, în conținutul deciziei de casare nu se fac astfel de critici.
Av. B. N. pentru intimata intervenientă solicită proba cu interogatoriu pentru recurentul pârât B. C. pe care o consideră admisibilă și utilă cauzei.
Av. B. M. pentru recurenta reclamantă solicită respingerea probei, ca inadmisibilă.
Instanța, în temeiul art. 305 C.p.civ., respinge cererea ca inadmisibilă, nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat, probe de administrat, declară închisă cercetarea judecătorească și deschide dezbaterile pe fond .
Av. B. M. pentru recurenta reclamantă solicită admiterea recursurilor așa cum au fost formulate, schimbarea în parte a sentinței civile în sensul atribuirii în lotul reclamantei imobilului situat în C., ., urmând a da sultă pârâtului, fără cheltuieli de judecată.
Av. B. N. pentru intimata intervenientă solicită respingerea recursurilor ca nefondate, menținerea sentinței civile ca temeinică și legală, să se constate înțelegerea de conivență, în dauna intervenientei, creditor al recurentului pârât B. C., înțelegere care s-a născut între soții B. din momentul în care a fost declanșată executarea silit, cu cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr._/20.11.2014 pronunțată de Judecătoria C. a fost admisă în parte cererea precizată a reclamantei B. în contradictoriu cu pârâtul B. M.C. domiciliat in C. . județul D. .
A fost admisă în parte cererea de intervenție în interes propriu și în interesul pârâtului formulată de intervenienta T. C. domiciliată in C. . . 1,.
S-a dispus lichidarea regimului matrimonial al comunității legale în cote de 1/2 pentru reclamantă și pentru pârât.
S-a dispus omologarea raportului de expertiză specialitatea construcții civile refăcut de expert A. M. L. la 05.11.2014 în varianta a II a de lotizare propusă de expert.
Lotul 1 în valoare de 28.151,50 lei (reprezentând cota de 1/2) se atribuie reclamantei, care primește o primește sub formă de sultă de la pârât.
Lotul 2 în valoare de 28.151,50 lei (reprezentând cota de 1/2 se atribuie pârâtului care primește fizic în lot imobilul – casă situat în C., . (fost nr.45, fost cartier Nisipului lot 205), județul D., - imobil în valoare de 56.303 lei..
56.303 lei – 28.151,50 lei = 28.151,50 lei
Pârâtul plătește sultă reclamantei 28.151,50 lei.
S-a stabilit termen de 6 luni pentru plata sultei de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri judecătorești.
S-a luat act că nu se solicită cheltuieli de judecată..
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 08.11.2012, sub nr._ pe rolul Judecătoriei C., reclamanta B. E. a chemat în judecată pârâtul B. M. C., solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să constate că reclamanta și pârâtul au un drept de proprietate comună asupra imobilului-teren de 159,37 mp situat în C., . și casă de locuit compusă din două camere, hol, cămară, bucătărie construită din BCA și acoperită cu țiglă.
În motivarea cererii s-a arătat că reclamanta și pârâtul au avut o contribuție egală la dobândirea terenului și casei construită pe terenul sus-menționat. Părțile s-au căsătorit la 11.10.1969, căsătorie din care au rezultat trei copii, în prezent majori. Prin decizia nr.117/03.03.1973 a Consiliului Popular C.( comitetul executiv), - li s-a atribuit reclamantei și pârâtului, în folosință veșnică suprafața de teren de 159,37 m.p. din litigiu, - dată la care părțile erau căsătorite. La 22.05.1973 s-a eliberat autorizația de executare lucrări nr.1242/02.06.1973, dar numai pe numele pârâtului. Părțile au avut o contribuție egală la realizarea lucrărilor. Taxele și impozitele aferente imobilelor au fost achitate împreună de reclamantă și pârât. În subsidiar, reclamanta a arătat că solicită să se constate și dreptul de coproprietate al reclamantei .Imobilul a fost evaluat la 1500 euro.
În drept cererea se întemeiază pe dispozițiile art.111/ fost cod proc.civ., și art.30/ fost cod fam.
Cererea a fost legal timbrată.
În susținerea cererii, au fost depuse următoarele acte în xerocopie: certificat de căsătorie; autorizație pentru executare lucrări nr.1242/02.07.1973; decizia nr.117/03.03.1973 dată de Consiliul Popular C., comitetul executiv; buletine de identitate; încheierea nr.590/01.02.2013 de la OCPI D.; încheierea de suspendare a cauzei nr._ .
La data de 12.11.2012, reclamanta a precizat cererea în scris, în sensul că renunță la constatarea dreptului de coproprietate al acesteia asupra terenului de 159,37 m.p. din C., ., județul D., pentru că nu s-a atribuit ambelor părți în folosință veșnică. Reclamanta a subliniat că solicită numai constatarea dreptului de coproprietate al reclamantei asupra casei de locuit din C., ., județul D., ( camere, hol, cămară, bucătărie construită din BCA și acoperită cu țiglă). Casa a fost construită în baza autorizației de executare lucrări nr.1242/02.06.1973, - autorizație eliberată pârâtului. Părțile erau căsătorite la data achiziționării bunurilor și au avut o contribuție egală la dobândirea lor.
La data de 17.01.2013, reclamanta, în ședința de judecată, a învederat că înțelege să se constate dreptul de coproprietate asupra imobilului compus din teren și casă menționat în acțiune.
Intervenienta T. C. a formulat cerere de intervenție în interes propriu și în interesul pârâtului B. C. arătând că este creditor în dosarul nr.81/E/2012 în care debitor este pârâtul B. C.. Intervenienta a invocat excepția inadmisibilității acțiunii în constatarea calității de bun comun al imobilului și excepția lipsei de interes. În cazul respingerii celor două excepții invocate de intervenientă, - aceasta a solicitat partajarea efectivă a imobilului prin atribuirea în integralitatea lui în lotul pârâtului, întrucât pârâtul este subiect al unei proceduri de executare silită,- iar altă lotizare ar împiedica procedura de executare silită..
Intervenienta a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Cererea de intervenție a fost legal timbrată.
În susținerea cererii de intervenție s-au depus următoarele acte în xerocopie: încheierea /18.01.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/215/2012; întâmpinarea care s-a formulat în dosarul nr._/215/2012; proces verbal/25.10.2012; copie de pe contestația de executare din dosarul nr._/215/2012.
Prin încheierea de ședință din 29.11.2012 completul CMF1 a invocat excepția nelegalei compuneri înaintând cauza pentru repartizare aleatorie la un complet specializat în cauze civile, iar ulterior, prin încheierea din 16.01.2013 cauza a fost restituită de completul CF3 completului CMF1 specializat în soluționarea litigiilor de minori și familie, inițial investit, considerând că instanța a fost investită cu o acțiune întemeiată pe art.111/cod proc.civ., și art.30/cod fam., prin care se solicită să se constate calitatea de bun comun a construcției situată în C., ., județul D., invocându-se în esență faptul că pârâtul care este soțul reclamantei îi contestă dreptul de coproprietate asupra construcției anterior menționate, care ar fi edificată în timpul căsătoriei părților și dorește să înstrăineze bunul și că textul fostului art.30/cod fam. se regăsește în art.339/cod civ.
În conformitate cu art 159 indice 1 al 4/cod proc civ, la prima zi de înfățișare din oficiu instanța a verificat și a stabilit că este competentă material și teritorial să judece pricina
În dovedirea cererii, reclamanta a solicitat proba cu acte, proba cu interogatoriul pârâtului și proba cu doi martori, cu obligația depunerii listei privind numele și adresele acestora în termenul legal de 5 zile. Probele solicitate au fost încuviințate în conformitate cu dispozițiile art.167 alin.1, art.218 și art.138 din fostul cod proc.civ.
Prin încheierea de ședință din 27.06.2013, au fost puse în discuția părților excepția inadmisibilității acțiunii și excepția lipsei de interes care au fost invocate de intervenientă în cererea de intervenție. Instanța prin aceeași încheiere din 27.06.2013 a respins excepțiile invocate de intervenientă în cererea de intervenție, a inadmisibilității acțiunii și a lipsei de interes a reclamantei, având în vedere că în ceea ce privește interesul reclamantei, aceasta a justificat folosul practic urmărit prin cererea introductivă, iar dovedirea existenței imobilului poate fi solicitată pe calea acțiunii în constatare, de vreme ce reclamanta a precizat în acțiune că pârâtul contestă dreptul de coproprietate asupra imobilului.
Având în vedere că potrivit art.26 alin.2 din actualul cod proc.civ: „administrarea probelor se face potrivit legii în vigoare la data administrării lor”, - în conformitate cu art.318 alin.1 din actualul cod de procedură civilă, instanța a identificat martorii S. A. și C. G. după care, a procedat la audierea martorilor, în conformitate cu art.260 alin.4, art.319, art.321 și art.323/actualul cod proc.civ., sub prestare de jurământ și în mod separat, - declarațiile fiind consemnate pe fiecare pagină de președinte, grefier și martori după ce aceștia au luat la cunoștință de cuprins. Depozițiile astfel consemnate au fost atașate la dosar.
În cursul judecății s-au mai depus următoarele înscrisuri în fotocopie: fișa Ecris din dosar nr._/215/2013; sent.civ. nr._/09.07.2010 pronunțată de Judecătoria C. (irevocabilă); și decizia nr.2121/10.11.2011 pronunțată de Tribunalul D. (irevocabilă); acte medicale..
Prin încheierea de ședință din 22.02.2013, din dosarul nr._/215/2012 având ca obiect contestație la executare privind aceleași părți, s-a dispus suspendarea acelui dosar în baza art.244 alin.1 din fostul cod proc.civ. ,, până la dezlegarea prezentei cauze nr._ .
De reținut că în cauza prin precizarea scrisă la acțiune formulată la 26.11.2012 s-a solicitat constatarea calității de coproprietari a soților numai cu privire la imobilul casă, - reclamanta menținându-și această solicitare, inclusiv oral, în ședința de judecată din 14.03.2013.
Conform certificatului de căsătorie înregistrat sub nr.20/11.10.1969, reclamanta și pârâtul s-au căsătorit la 11.10.1969. Prin încheierea pronunțată la 24.09.2013 a fost anulată cererea de divorț privind pe reclamantă și pârât, care a constituit obiectul dosarului nr._/215/2013.
În timpul căsătoriei, prin decizia nr.117/03.03.1973 dată de Consiliul Popular C.( comitetul executiv), s-a atribuit în favoarea reclamantei și pârâtului, în folosință veșnică, terenul proprietate de stat în suprafață de 159,37 m.p. situat în C., cartier Nisipului (lot 205).
Potrivit autorizației de executare lucrări nr.1242/02.06.1973 eliberată de Consiliul Popular C.- (comitetul executiv), în timpul căsătoriei, pârâtul a fost autorizat să execute pe terenul (proprietatea comună a reclamantei și pârâtului) situat în C., cartier Nisipului, lot 205, care le-a fost atribuit prin decizia nr.117/03.03.1973 a Consiliului Popular C., - o construcție cu două camere, bucătărie, hol cămară, cu fundație de beton, zidărie din cărămidă, acoperiș din tablă sau țiglă.
Din proba testimonială s-a reținut că reclamanta și pârâtul au edificat într-adevăr construcția casă pe terenul respectiv în timpul căsătoriei, fiind compusă din patru camere, o baie și o bucătărie, ambele părți având serviciu în timpul căsătoriei.
În speță nu au fost incidente prevederile art.30 din fostul cod al familiei, pe care s-a întemeiat cererea, deoarece cererea a fost introdusă la 08.12.2012, după . Codului civil din 01.10.2011.
Potrivit dispozițiilor art.358 Cod civ din anul 2009., - bunurile comune ale soților pot fi împărțite oricând în timpul regimului comunității legale (în tot sau în parte) fără a fi nevoie să se dovedească motivele temeinice necesare (cum era sub imperiul reglementării fostului cod al familiei), - având în vedere că, în situația din speță, cauza a fost înregistrată la 08.11.2012, deci după . actualului cod civil. Așadar reclamanta și pârâtul pot împărți imobilul casă bun comun în timpul regimului matrimonial al comunității legale, ceea ce înseamnă că nu are relevanță faptul că a fost anulată acțiunea de divorț.
Depoziția martorei S. A. că părinții reclamantei au vândut două case pentru a cumpăra un teren situat în C., a fost contracarată prin depoziția martorului C. G. – că banii obținuți din vânzarea celor două case ale părinților reclamantei au fost de fapt investiți în construirea casei din litigiu. Însă depoziția acestui din urmă martor este singulară cu privire la acest aspect, că banii părinților reclamantei obținuți din vânzarea a două case au fost investiți în edificarea imobilului-casă din cauza dedusă judecății. Cert este că reclamanta a solicitat o cotă de ½ primând deci principiul disponibilității, - instanța urmând să țină seama de limitele cererii cu care a fost investită.
Totodată, faptul că reclamanta a solicitat și în temeiul art.111/fostul cod proc.civ., să se constate că este coproprietar cu o cotă de ½ din imobilul-casă, a fost apreciată ca admisibilă, deoarece autorizația de construire a casei nr.1242/02.06.1973 a fost emisă numai pe numele pârâtului, – casa a fost construită de fapt în timpul căsătoriei lor, prin contribuție egală a celor 2 soți, - iar prezenta cauză a fost promovată anterior intrării în vigoare a actualului cod de procedură civilă.
Din proba testimonială s-a mai reținut că atât reclamanta, cât și pârâtul au rămas în posesia imobilului-casă. Ținând seama că ambii soți au realizat venituri în timpul căsătoriei, așa cum a rezultat din proba testimonială, - instanța concluzionează că acestea fiind bunuri comune în sensul art.341/cod civ., au fost folosite de părți pentru satisfacerea nevoilor obișnuite ale căsniciei.
Potrivit principiului potrivit căruia nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune, prevăzut de art.1143 alin.1/Cod Civ., instanța a constatat o contribuție egală a reclamantei și pârâtului la construirea, în timpul căsătoriei, a imobilului-casă, situat în C., cartier Nisipului (lot 205), actualmente C., ., județul D. (așa cum reiese din procesul verbal de situație încheiat la 25.10.2012 de B. B. D.D., - în dosar nr.81/E/2012.
În raport de considerentele de mai sus - instanța a apreciat că cererea precizată la 26.11.2012 referitoare la imobilul-casă a fost apreciată întemeiată în parte, astfel că prin încheierea interlocutorie pronunțată la 17.10.2013 a admis - o în parte și în principiu.
Așa cum s-a arătat pe larg mai sus, conform art.358/cod civ., bunurile comune ale soților pot fi împărțite oricând în timpul regimului comunității legale (în tot sau în parte) fără a fi nevoie să dovedească motivele temeinice necesare.
Astfel instanța a constatat că reclamanta și pârâtul au dobândit în timpul căsătoriei, un imobil-casă situat în C., ., județul D. (fost cartier Nisipului, lot 205).
Potrivit art.355 coroborat cu art.357 Cod civ. din anul 2009, - lichidarea regimului comunității legale se face la încetarea comunității. Ca atare, instanța a dispus lichidarea regimului comunității legale în cote de ½ pentru reclamantă și pârât.
Referitor la cererea de intervenție, instanța a reținut că prin sentința civilă nr. nr._/09.07.2010 pronunțată de Judecătoria C. modificată în parte prin decizia nr.2121/10.11.2011 pronunțată de Tribunalul D. (irevocabilă), - pârâtul s-a judecat cu intervenienta în dosarul nr_/215/2008 care a avut ca obiect ieșire din indiviziune cu privire la un teren arabil extravilan,vie – extravilan, și pășune - extravilan,- pârâtul fiind obligat în cele din urmă la plata către intervenientă a sumei de 56.254 lei reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a imobilelor respective, pe ultimii 3 ani.
Ținând seama de caracterul interlocutoriu al prezentei încheieri, prin care instanța a constatat o contribuție de ½ a celor doi soți (reclamanta și pârâtul) la edificarea imobilului-casă și având în vedere că prin încheierea de ședință din data de 22.02.2013 din dosarul nr._/215/2012 ce are ca obiect contestație la executare privind aceleași părți, a fost suspendată judecata în temeiul art.244 alin.1/fostul cod proc.civ., până la soluționarea prezentei cauze cu nr._, - instanța a apreciat că cererea de intervenție formulată de intervenienta T. C. în cauza de față, atât în interes propriu cât și în interesul pârâtului, prin care a solicitat partajarea imobilului prin atribuirea în integralitatea sa în lotul pârâtului – este întemeiată în parte, astfel că a admis-o în parte și în principiu
În conformitate cu art.673 indice 6 și art.673 indice 5 alin.1 din fostul cod proc.civ., instanța a dispus efectuarea unei expertize specialitatea construcții civile, pentru evaluarea imobilului-casă la valoarea actuală și de circulație, arătarea criteriilor avute în vedere la evaluare, propuneri de variante de lotizare, - urmând ca inegalitățile de valoare ale loturilor să fie compensate prin stabilirea unei sulte.
A constatat că reclamanta și pârâtul au dobândit în timpul căsătoriei un imobil-casă situat în C., C., ., județul D. (fost cartier Nisipului, lot 205).
A dispus lichidarea regimului matrimonial al comunității legale în cote de ½ pentru reclamantă și pentru pârât.
A numit expert specialitatea construcții civile pentru evaluarea bunurilor comune la valoarea actuală și de circulație, arătarea criteriilor avute în vedere la evaluare, propuneri de variante de lotizare, - și stabilirea unei sulte pentru eventualele inegalități de valoare ale loturilor.
A stabilit onorariu provizoriu pentru expert în cuantum de 1000 lei în sarcina reclamantei și pârâtului în cote egale.
După ce s-a pronunțat încheierea de admitere in principiu la 17.10.2013, s-a depus prin compartimentul registratură o cerere de intervenție in interes propriu formulată de intervenienții B. P. și B. V. la data de 18.11.2013.
Instanța a invocat excepția disjungerii cererii de intervenție proprie formulată de intervenienții B. P., B. V. și a pus-o in discuția părților, după care prin incheierea din 13.03.2014, a admis excepția disjungerii cererii de intervenție formulată de intervenienții B. P., B. V. conform art. 55 teza II fost cod proc .civ ,deoarece în cauză instanța a pronunțat încheierea de admitere în principiu la data de 17.10.2013 privind pe reclamanta B. E. și pârâtul B. M. C., iar în cererea de intervenție formulată ulterior pronunțării încheierii de admitere în principiu s-au solicitat îmbunătățiri care nu au fost solicitate de reclamantă sau pârât, situație în care nu s-ar putea pronunța în prezenta cauză o nouă încheierea de admitere în principiu, nefiind incidente dispoz. art 673 ind. 7 fost cod proc civ . S-a dispus formarea unui nou dosar cu termen de judecată la data de 10.04.2014.
S-a achitat onorariul pentru expertul construcții civile cu chitanța care a fost depusă la dosar .
Având în vedere că potrivit art.26 alin.2 din actualul cod de procedură civilă, administrarea probelor se face potrivit legii în vigoare la data administrării lor, instanța în baza art. 331 al. 1 actualul cod proc civ, prin tragere la sorți, a numit expert construcții civile A. M. L. ; în conformitate cu art. 331 al.2 actualul cod proc civ a stabilit ca obiective măsurile dispuse prin încheierea de admitere în principiu /17.10.2013,respectiv expertul construcții civile să evalueze imobilului-casă situat în C., C., ., județul D. (fost cartier Nisipului, lot 205) la valoarea actuală și de circulație, arătarea criteriilor avute în vedere la evaluare, propuneri de variante de lotizare, - urmând ca inegalitățile de valoare ale loturilor să fie compensate prin stabilirea unei sulte; conform 335 actualul cod proc civ. S-a dispus ca expertul să citeze părțile cu scrisoare recomandată, să depună dovezile de convocare ale părților și să depună rapoartele de expertiză cu 10 zile înainte de termenul de judecată stabilit conform art. 336 actualul cod proc civ.
S-a întocmit și a fost depus la dosar raportul de expertiză construcții civile in tocmit de expert A. M. L./17.06.2014, procesul-verbal din 30.04.2014, dovezile de convocare ale părților și certificatul de nomenclatură stradală_/10.11.2013 al Primăriei C..
S-au formulat obiecțiuni de reclamantă și pârât la raportul de expertiză construcții civile care după ce au fost puse in discuție in ședința de judecată din 11.09.2014 au fost admise pentru următoarele considerente: verificând raportul de expertiză specialitatea construcții civile din 17.06.2014 întocmit de expert A. M. L., instanța a constatat că la evaluarea imobilului, expertul a evaluat și o . îmbunătățiri aduse imobilului, care nu au fost solicitate de părți (montat gresie în hol, montat faianță în bucătărie, montat ușă, montat geam termopan la o cameră, montat parchet laminat în bucătărie și într-o cameră). Totodată, expertul a specificat că în continuarea locuinței pe care a evaluat-o la suma de 111.622 RON, se mai află o construcție edificată pe teren, compusă din trei încăperi, dar care nefăcând obiectul expertizei, pe aceasta din urmă nu a evaluat-o. Având în vedere că în suma totală de 111.622 RON la care a fost evaluat imobilul din litigiu au fost incluse și îmbunătățirile sus- menționate, - îmbunătățiri care nu au fost reținute de instanță prin încheierea de admitere în principiu pronunțată la 17.10.2013 în prezenta cauză de vreme ce nu au fost solicitate de părțile din acest dosar, - instanța a apreciat că obiecțiunile formulate de reclamantă și pârât la raportul de expertiză specialitatea construcții civile sunt întemeiate . A dispus efectuarea unei adrese către expertul A. M. L. pentru a reface modul de calcul privind evaluarea imobilului din litigiu, fără să rețină valoarea îmbunătățirilor (montat gresie în hol, montat faianță în bucătărie, montat ușă, montat geam termopan la o cameră, montat parchet laminat în bucătărie și într-o cameră).
La data de 05.11.2014 expertul construcții civile a răspuns in scris la obiecțiuni refăcând modul de calcul din raportul de expertiză privind imobilul situat in C. ,.(fost 45) fost cartier Nisipului lot. 205, conform certificatului de nomenclatură stradală25242/10.11.2013 al Primăriei C..
Instanța a avut în vedere principiul egalității părților pentru operațiunea de compunere a loturilor, în sensul că reclamanta și pârâtul urmează să primească un lot egal cu cota de contribuție la dobândirea bunurilor comune ( în speță cota fiind de ½ pentru fiecare ).
Această egalitate între lot și cota fiecărei părți ,trebuie făcută în natură ,iar egalizarea valorică se face printr-o sumă de bani așa cum este stipulat la art.983 coroborat cu art. 26 al.2 cod proc civ actual, sub forma sultei.
Totodată, la formarea loturilor, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 26 al.2 coroborate cu art 987 cod proc civ actual (administrarea probelor făcându-se potrivit legii in vigoare la data administrării lor ), ținând seama de criteriile prevăzute de lege („acordul părților; mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari înainte de a cere împărțeala au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea ”).
Practica judiciară a stabilit că la formarea și atribuirea loturilor trebuie analizat întreg materialul probator pentru a combina în mod echitabil realitățile speței pentru a asigura o împărțeală justă.
In raport de considerentele de mai sus, instanța a apreciat că cererea precizată a fost întemeiată in parte, fiind admisă in parte . A admis în parte cererea de intervenție în interes propriu și în interesul pârâtului formulată de intervenienta T. C. . A dispus lichidarea regimului matrimonial al comunității legale în cote de 1/2 pentru reclamantă și pentru pârât.
In conformitate cu dispozițiile art. 26 al.2 coroborate cu art 987 cod proc civ actual, instanța a dispus omologarea raportului de expertiză specialitatea construcții civile refăcut la 05.11.2014 de expert A. M. L., in varianta a II-a propus de expert .
Lotul 1 în valoare de 28.151,50 lei (reprezentând cota de 1/2) se va atribui reclamantei, care o va primi o primește sub formă de sultă de la pârât.
Lotul 2 în valoare de 28.151,50 lei (reprezentând cota de 1/2 se va atribui pârâtului care o va primi fizic în lot imobilul –casă situat în C., . (fost nr.45, fost cartier Nisipului lot 205), județul D., - imobil în valoare de 56.303 lei..
56.303 lei – 28.151,50 lei = 28.151,50 lei
Pârâtul va plăti sultă reclamantei 28.151,50 lei.
Potrivit art.26 al.2 coroborate cu art. 983 al.2 și art.989 cod proc civ, actual instanța a stabilit termen de 6 luni pentru plata sultei de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
Instanța a luat act că nu se solicită cheltuieli de judecată
Împotriva acestei sentințe au declarat apel, atât reclamanta B. E., cât și pârâtul B. C., criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, motivând că instanța de fond a apreciat greșit probatoriul administrat în cauză raportat la susținerile părților și în consecință, a atribuit imobilul supus partajării pârâtului B. C.. S-a arătat că, deși părțile au convenit ca imobilul să-i fie atribuit reclamantei, aceasta despăgubindu-l chiar pe pârât cu suma de bani reprezentând cota sa de contribuție la dobândirea imobilului, totuși instanța a inclus imobilul în lotul pârâtului, cu încălcarea dispozițiilor legale.
În plus, pârâtul B. C. a criticat și încheierea de admitere în principiu pronunțată în prezenta cauză, sub aspectul nereținerii la masa de împărțit a unor îmbunătățiri aduse imobilului, îmbunătățiri ce au fost recunoscute de ambele părți.
Intimata T. C. a formulat întâmpinare la apelurile formulate de reclamantă și pârât și a solicitat respingerea apelului, apreciind că înțelegerea dintre reclamant și pârâtă este una de conivență, încercându-se astfel evitarea plății către intervenientă a sumei de 80.000 lei, de către pârâtul B. C..
Prin decizia civilă numărul 327 din data de 17 februarie 2015, pronunțată de Tribunalul D. – Secția I Civilă în dosarul numărul_ s-au admis apelurile formulate de apelantul pârât B. C. și apelanta reclamantă B. E. împotriva sentinței civile nr._/20.11.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul cu nr._ în contradictoriu cu intimații intervenienți T. C., B. P. și B. V..
S-a dispus schimbarea în parte a sentinței apelată.
S-a atribuit apelantei B. E., imobilul casă de locuit, situat în C., . (fost 45 fost cartier Nisipului lot 205), județul D., urmând să plătească sultă pârâtului B. C. suma de 28.151,50 lei.
S-a dispus menținerea celorlalte dispoziții ale sentinței.
Pentru a decide astfel, instanța a reținut:
Potrivit dispozițiilor art.6739 C.proc.civ. "la formarea și atribuirea loturilor instanța va ține seama, după caz și de acordul părților, mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăruia, ori masa de împărțit, natura bunurilor … sau altele asemenea".
În conformitate cu acest text de lege ceea ce ar trebui să primeze este acordul părților în ceea ce privește alcătuirea loturilor pe care urmează să le primească. În speță, există un astfel de acord, reclamanta chiar despăgubindu-l pe pârât cu suma de bani cuvenită drept sultă.
Susținerea intervenientei, că în acest fel (adică prin atribuirea imobilului reclamantei) s-a încercat prejudicierea sa, nemaiavând altă posibilitate să recupereze creanța pe care o are la pârât nu este probată, din actele existente în dosar rezultând că pârâtul are în proprietate exclusivă și alte bunuri, iar pe de altă parte creditorul personal al unuia dintre soți nu poate beneficia de dreptul exclusiv de a cere atribuirea unui bun către debitorul său pentru unicul motiv că nu-și poate recupera creanța, în condițiile în care bunul nu a fost ipotecat în favoarea creditorului.
Față de cele de mai sus, văzând și disp. art.296 C.proc.civ., s-au admis apelurile formulate, s-a dispus schimbarea în parte a sentinței apelată, în sensul că s-a atribuit apelantei B. E., imobilul casă de locuit, situat în C., . (fost 45 fost cartier Nisipului lot 205), județul D., urmând să plătească sultă pârâtului B. C. suma de 28.151,50 lei.
S-a dispus menținerea celorlalte dispoziții ale sentinței.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs intervenienta T. C., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Criticile sunt în esență următoarele:
Apreciază că soluția dată prin decizia recurată are la bază o motivare contradictorie, pe de o parte, dar și o aplicare greșită a legii pe de altă parte, în speță fiind aplicabile dispoz. art. 304 pct. 7 și 9 C.pr.civilă de la 1864.
Susține astfel, că motivele contradictorii pe care se întemeiază soluția sunt cuprinse în pag. 9 a deciziei civile: pe de o parte, instanța de apel a reținut „în speță, există un astfel de acord, reclamanta chiar despăgubindu-l pe pârât cu suma de bani cuvenită drept sultă”, iar pe de altă parte aceeași instanță de apel a reținut că „ se va schimba în parte sentința apelată, în sensul că va atribuit pârâtei-apelante B. E., imobilul casă de locuit, situat în C., . (fost 45 fost cartier Nisipului lot 205), județul D., urmând să plătească sultă pârâtului B. C. suma de 28.151,50 lei” .
Instanța a fost în eroare atunci când a reținut că debitorul recurentei ar fi încasat deja sulta de la (fosta) soția acestuia, neexistând nicio probă în acest sens - declarațiile autentice ar fi trebuit interpretate ca o expresie a înțelegerii de conivență, pentru fraudarea intereselor legale ale apelantului și pentru obstrucționarea executării silite de către acesta a casei comune.
De asemenea se mai critică faptul că instanța nu a analizat argumentul potrivit căruia pe aceleași teren se mai găsește încă o casă ridicată de cei doi soți dar fără autorizație de construcție, identificată de expert cu ocazia deplasării la fața locului, neevaluată și imposibil de suspus executării silite pentru recuperarea creanței de la debitorul B. C..
Se mai susține că instanța a omis să analizeze sumele de bani pe care recurenta trebuie să le recupereze în urma unei acțiuni din anul 2009, finalizată prin sentința civilă nr._/09.07.2010 pronunțată de Judecătoria C. – irevocabilă prin dec. civilă nr. 2121/10.11.2011 pronunțată de Tribunalul D. - sumă în valoare de 80.000 lei, astfel încât executarea silită prin poprirea pensiei unchiului acesteia B. C. nu permite recuperarea integrală a creanței în timpul vieții acestuia.
Instanța a ignorat astfel intențiile celor doi (foști) soți de fraudare a intereselor legale ale acestuia de obstrucționare a executării silite imobiliare.
Imobilele atribuite prin sentința civilă amintită din anul 2010 debitorului recurentei au la bază înstrăinări anterioare - astfel că, se apreciază ca fiind greșit reținut cel de-al doilea argument al instanței de apel, în sensul posibilei recuperări a creanței acesteia din valorificarea altor imobile ce ar fi încă în proprietatea exclusivă a debitorului recurentei.
Solicită admiterea recursului.
În drept invocă dispoz. art. 312 alin. 2 și 3 rap. la art. 304 pct. 7 și 9 C.pr.civilă din 1864.
Intimata, B. E. la data de 25.05.2015 a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, menținerea ca legală și temeinică a deciziei civile recurate, cu cheltuieli de judecată.
Intimatul B. C., la aceeași dată a depus de asemenea întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat, menținerea ca legală și temeinică a deciziei civile recurate, dar fără cheltuieli de judecată.
Prin decizia civilă nr.378/11 iunie 2015, pronunțată de Curtea de Apel C., în dosarul nr._/215/2012, a fost admis recursul declarat de intervenienta T. C. împotriva deciziei civile numărul 327 din data de 17 februarie 2015, pronunțată de Tribunalul D. – Secția I Civilă în dosarul numărul_, în contradictoriu cu reclamanta B. E., cu pârâtul B. M. C., cu intervenienții în nume propriu B. P. și B. V..
A fost casată decizia civilă numărul 327 din data de 17 februarie 2015, pronunțată de Tribunalul D. – Secția I Civilă în dosarul numărul_ și trimite cauza spre rejudecare în recurs, Tribunalului D..
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Potrivit disp. art. 282 ind. 1 alin. 1 Cod procedură civilă, nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în cererile introduse pe cale principală privind pensii de întreținere, în litigiile al căror obiect are o valoare de până la 100.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părților, profesioniști sau neprofesioniști, asupra acțiunilor posesorii, acțiunilor în evacuare, a celor referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă și luarea măsurilor asigurătorii, asupra cererilor pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare săvârșite în procesele penale și în alte cazuri prevăzute de lege.
Aceste dispozitii legale, cu foarte mici modificari, nerelevante in speta de fata, s-au pastrat de la adoptarea din anul 2000 si pana in prezent, fiind in vigoare inclusiv la data formularii actiunii și pronunțării sentinței.
In orice caz, acțiunea în constatare, dar și imparteala judiciara, in care partile urmaresc realizarea unor drepturi patrimoniale care poarta asupra unor bunuri - ca obiect derivat al actiunii, sunt evaluabile in bani – deci se incadreaza in litigiile la care se refera dispozitiile legale enuntate in precedent, asa cum au fost interpretate și prin decizia RIL 32/2008 a ICCJ.
Un argument suplimentar in acest sens il constituie, în ceea ce privește împărțeala judiciară, disp. art. 673 ind. 8 Cod procedura civila, incheierile prevăzute la art. 6736 alin. (1) și art. 6737 (incheierile de admitere in principiu), pot fi atacate cu apel sau, după caz, cu recurs odată cu fondul, fiind supuse acelorași căi de atac ca și hotărârea dată asupra fondului procesului.
In aceste conditii, problema care se ridica in cauza se refera la valoarea obiectului litigiului, respectiv a masei bunurilor asupra cărora se solicită inițial constatarea dreptului de coproprietate, supuse și impartelii si respectiv, momentul procesual obiectiv care stabileste aceasta valoare in raport cu care se stabileste fara indoiala, calea de atac ce poate fi promovata in cauza.
In aceasta privinta, Curtea retine ca valoarea obiectului în litigiu, la data promovarii actiunii este sub 100.000 lei, astfel prin actiunea introductiva de instanta s-a facut explicit pretuirea valorii casei in litigiu, in sensul disp. art. 112 alin. 1 pct. 3 Cod procedura civila, fiind precizată valoarea de 1000 euro.
Nici prin întâmpinarea formulată în cauză, nici prin cererea de intervenție principală, titularii acestora nu au contestat această prețuire și nu au invocat o subevaluare a imobilului în discuție.
Nu în ultimul rând, nici instanța de judecată nu a ridicat din oficiu o asemenea problemă, cel puțin din perspectiva timbrajului, după caz, fiind primită la dosar taxa judiciară de timbru calculată la evaluarea bunului făcută de reclamantă prin cererea de chemare în judecată.
Deci, instanța, dincolo de prețuirea făcută prin acțiunea introductivă, nu are alte elemente care să justifice reținerea unei valori mai mari, peste pragul de_ lei, nefiind făcută o altă dovadă în acest sens.
În orice caz, fără a afirma că prețuirea din acțiune corespunde cu valoarea reală a bunului, se reține ca element esențial că prețuirea s-a făcut sub pragul de_ lei, împrejurare dublată și de valoarea stabilita prin expertiza realizata in cauza.
Or, aceasta expertiza s-a realizat la data de 17.06.2014, fiind stabilita o valoare necontestata de 66.973 lei, deci sub 100.000 lei. De reținut că obiecțiunea s-a formulat în sensul scăderii valorii, prin eliminarea unor îmbunătățiri nerealizate de soți.
Proba cu expertiza este o proba stiintifica, efectuata de specialisti in sensul disp. art. 201 alin. 1 C. si art. 673 ind. 6 alin. 2 Cod procedura civila.
Pe de alta parte, in masura in care prin cererea de chemare in judecata se facea o pretuire de parte, iar instanta aprecia ca bunurile sunt subevaluate, evaluarea fiind derizorie, se dispunea efectuarea unei expertize de specialitate pentru stabilirea corecta a valorii bunurilor, potrivit disp. art. 2 alin. 3 din Legea 146/1997 privind taxa judiciara de timbru cu trimitere la NM de aplicare conform art. 28 alin. 2 din lege.
Pe de alta parte, in sprijinul concluziei potrivit căreia valoarea obiectului litigiului este sub_ lei, poate fi adusa dispozitia legala continuta in art. 18 ind. 1 Cod procedura civila, conform careia instanța învestită potrivit dispozițiilor referitoare la competența după valoarea obiectului cererii rămâne competentă să judece chiar dacă, ulterior învestirii, intervin modificări în ceea ce privește cuantumul valorii aceluiași obiect.
În orice caz, în speță nu au intervenit asemenea modificări
Chiar daca aceste dispozitii legale se refera in mod explicit la competenta materiala dupa valoare, Curtea apreciaza ca ratiunea care a stat la baza unei astfel de reglementari este valabila si pentru cea cuprinsa in art. 112 pct. 3 C.. Dispozitiile procesual civile sunt clare in aceasta privinta si nu exista vreo alta reglementare care sa permita evaluarea bunurilor, ca element obiectiv ce atrage o anumita competenta materiala si/sau o anumita cale de atac, in alt moment procesual sau in alta etapa procesuala.
Așadar, unde legea nu distinge, nici judecătorul nu poate face o asemenea operațiune, aplicând textul în interpretarea sa teleologică, în acord cu scopul și obiectul reglementării.
Prin stabilirea cerintei referitoare la valoarea obiectului, . obiectiv si cert, fixat de lege, s-a urmarit inlaturarea posibilității de a fi schimbat in funcție de interesele subiective ale partilor.
In acest fel, nici competenta materiala a instanței după valoare, respectiv nici calea de atac dupa valoare (care interesează în speță), nu pot fi stabilite sau modificate de părți pe parcursul procedurii sau prin intervenirea unor elemente subiective si/sau imprevizibile legate de evolutia valorii bunurilor.
Pe cale de consecință, hotărârea pronunțată de prima instanță, având în vedere valoarea de sub 100.000 lei a obiectului litigiului, nu era supusă apelului, ci numai recursului, potrivit disp. art. 299 alin. 1 teza I cod procedură civilă si 282 ind. 1 alin. 1 Cod procedura civila.
Prin urmare, calea de atac nu a fost calificata corect de tribunal ca fiind apel, iar tribunalul trebuia să judece în recurs în complet format din 3 judecători cu respectarea disp. art. 54 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara.
Acestea sunt motivele pentru care recursul de fata se va admite ca fondat fiind incident cazul de recurs de casare prev. de art. 304 pct. 1 Cod procedură civilă, iar în baza art. 312 alin. 1 teza I Cod procedură civilă, s-a admis recursul, s-a casat decizia și s-a trimis cauza aceleiași instanțe – Tribunalul D., pentru rejudecarea căii de atac, în recurs.
Recursurile au fost inregistrate pe rolul Tribunalului D., la data de 17.07.2015.
In solutionarea recursurilor a fost administrata proba cu inscrisurile depuse in primul cilu procesual in calea de atac.
Analizind recursurile din prisma motivelor invocate si a dispozitiilor art 304 si 304 indice 1 C. din anul 1865, Tribunalul retine urmatoarele:
Dispozitiile art 673^9, respectiv art 673^10 C. din anul 1865, reglementeaza urmatoarele in mod corespunzator:
„La formarea si atribuirea loturilor, instanta va tine seama, dupa caz, si de acordul partilor, marimea cotei-parti ce se cuvine fiecareia ori masa bunurilor de impartit, natura bunurilor, domiciliul si ocupatia partilor, faptul ca unii dintre coproprietari, inainte de a se cere imparteala, au facut constructii, imbunatatiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.”
„In cazul in care imparteala in natura a unui bun nu este posibila sau ar cauza o scadere importanta a valorii acestuia ori i-ar modifica in mod pagubitor destinatia economica, la cererea unuia dintre coproprietari, instanta, prin incheiere, ii poate atribui provizoriu intregul bun. Daca mai multi coproprietari cer sa li se atribuie bunul, instanta va tine seama de criteriile prevazute la art. 6739. Prin incheiere ea va stabili si termenul in care coproprietarul caruia i s-a atribuit provizoriu bunul este obligat sa depuna sumele ce reprezinta cotele-parti cuvenite celorlalti coproprietari.
Daca coproprietarul caruia i s-a atribuit provizoriu bunul depune, in termenul stabilit, sumele cuvenite celorlalti coproprietari, instanta, prin hotararea asupra fondului procesului, ii va atribui bunul.
In cazul in care coproprietarul nu depune in termen sumele cuvenite celorlalti coproprietari, instanta va putea atribui bunul altui coproprietar, in conditiile prezentului articol.
La cererea unuia dintre coproprietari instanta, tinand seama de imprejurarile cauzei, pentru motive temeinice, va putea sa-i atribuie bunul direct prin hotararea asupra fondului procesului, stabilind totodata sumele ce se cuvin celorlalti coproprietari si termenul in care este obligat sa le plateasca.”
Reglementarile citate, incidente in cauza, alaturi de dispozitiile C.civ. din anul 2009 care protejeaza interesele creditorilor unuia dintre copartasi, sunt cele impun analiza spetei din aceasta perspectiva.
Recurentii, coproprietari, au inteles sa critice sentinta din perspectiva criteriilor impuse de C. din anul 1865, in materia partajarii bunurilor imposibil de impartit in natura, iar apararile intimatei-interveniente supun atentiei instantei interesele sale legitime de a avea posibilitatea de a-si satisface creanta impotriva coproprietarului debitor.
Astfel, coproprietarii inteleg ca, la partajare sa se aiba in vedere cu prioritate, intelegerea lor asupra modalitatii de atribuire a constructiei, criteriu stabilit de legiuitor in raport de care instantele dispun imparteala.
Intervenienta intimata, creditoare a piritului recurent a aratat ca prin atribuirea imobilului in lotul reclamantei ( sotia piritului) se produce o stare de insolvabilitate a debitorului sau, punind-o in imposibilitatea de a putea sa isi recupere creanta.
Cum in speta, instanta trebuie sa aiba in vedere atit o corecta partajare intre coproprietari cit si inlaturarea posibilitatii debitorului de a-si genera o stare patrimoniala ce face imposibila satisfacerea creantei creditorului, criteriul pe care recurentii il invoca sa fie avut in vedere la atribuirea bunului supus partajului, nu este prioritar si nu constituie in imprejurarile cauzei, motiv temeinic in criticarea solutiei atacate.
Astfel, in speta nu s-a facut dovada de catre pirit sau reclamanta, a existentei unor alte bunuri care sa ofere posibilitatea de satisfacere a creantei. Mai mult, s.c._/2010 a Judecatoriei C., a retinut ca s-a atribuit piritului apelant din prezentul litigiu, o . terenuri, terenuri deja instrainate la data partajarii.
In sustinerea atribuirii bunului catre reclamanta, s-a depus in acest sens un inscris emanat de la pirit, in cuprinsul caruia, se arata ca a beneficiat de achitarea sumei de 28.151 lei cu titlu de sulta, ca o consecinta a intelegerii celor doi soti coproprietari.
Declaratia notariala respectiva nu este retinuta de instanta cu eficienta probatorie in sustinerea criticilor ce solicita atribuirea bunului reclamantei, avindu-se in vedere aceeasi argumentatie expusa in neraportarea paratajarii la criteriul intelegerii partilor.
Cum instanta trebuie sa aiba in vedere asigurarea respectarii atit drepturilor copartasilor cit si a creditorilor, se retine ca solutia justa in cauza, impune atribuirea imobilului piritului, cu obligarea acestuia la plata sultei fata de reclamanta.
Prin pronuntarea unei astfel de solutii deopotriva sunt respectate atit drepturile celor doi fosti coproprietari cit si ale creditoarei. Creditoarea si reclamanta au calitatea de creditori chirografari ai piritului, stabilindu-se astfel un just echilibru in raporturile juridice nou generate. Au deopotriva posibilitatea in mod egal de a-si satisface creantele, printr-o eventuala declansare a executarii silite asupra imobilului ce ii este atribuit creditorului fost coproprietar.
In ipoteza atribuirii imobilului reclamantei, posibilitatea creditoarei de a-si recupera creanta fata de probatoriul administrat in speta, devine iluzorie, cu atit mai mult cu cit posibilitatea acesteia de a urmari sumele de bani achitate piritului de catre reclamanta, nu este dovedita.
F. de imprejurarile spetei, asa cum au fost retinute, Tribunalul constata ca pentru a se proteja toate drepturile deduse judecatii, solutia justa in cauza impune atribuirea imobilului piritului asa cum a retinut instanta de fond.
In ceea ce privesc criticile cum ca nu au fost retinute imbunatatirile recunoscute de parti, fata de cererile cu care a fost investita instanta, in respectarea principiului disponibilitatii partilor, Tribunalul retine ca sunt neintemeiate, in conditiile in care aceste imbunatatiri nu au fost solicitate legal, printr-o cerere in conditiile impuse de C. din anul 1865.
In temeiul art 312 C. din anl 1865, Tribunalul urmeaza sa respinga recursurile ca neintemeiate.
In temeiul art 274 C. din anul 1865, retinind culpa procesuala a recurentilor, prezumata ca urmare a respingerii recursurilor, urmeaza sa oblige recurenții către intimata T. C. la plata sumei de 1075 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de reclamanta B. E. și de către pârâtul B. M. C. în contradictoriu cu intervenienții T. C., B. P., B. V., împotriva sentinței civile nr._ din 20 noiembrie 2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ ,, ca nefondate.
Obligă recurenții către intimata T. C. la plata sumei de 1075 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 14 Octombrie 2015.
Președinte, R. L. Z. | Judecător, G. C. F. | Judecător, M. E. N. |
Grefier, C. C. S. |
Red.jud.R.L.Z.
Tehnored.F.M./2 ex.
Jud.fond.S.B.
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... | Supraveghere specializată. Sentința nr. 574/2015. Tribunalul DOLJ → |
|---|
