Stabilire program vizitare minor. Decizia nr. 1806/2015. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1806/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 03-11-2015 în dosarul nr. 1806/2015
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 1806/2015
Ședința publică de la 03 Noiembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. C. B.
Judecător M. G.
Grefier L. B.
Pe rol soluționarea apelurilor civile declarate de reclamanta S. L. R. și de pârâtul B. G. V., împotriva sentinței civile nr. 5824/05.05.2015 pronunțată de Judecătoria C., având ca obiect stabilire program vizitare minor.
La apelul nominal făcut în ședința publică aU răspuns apelantul-pârât B. G. V. și avocat N.-A. Leonardo, pentru apelanta-reclamanta S. L. R..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că s-a depus tranzacția intervenită între părți în original..
Nemaifiind alte cererii de formulat sau excepții de invocat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului.
Apelantul-pârât B. G. V. solicită admiterea apelului și să se ia act de tranzacția intervenită între părți.
Avocat N.-A. Leonardo, pentru apelanta-reclamanta S. L. R., solicită admiterea apelului și să se ia act de tranzacția intervenită între părți.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față;
Prin sentința civilă nr.5824/05.05.2015 pronunțată de Judecătoria C. a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta-pârâtă S. L.-R., împotriva pârâtului-reclamant B. G. –V..
A fost admisă în parte cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant B. G.-V. .
S-a încuviințat ca pârâtul-reclamant să aibă legături personale cu minora B. C. -M., născută la data de 22.10.2005, în următoarea modalitate: în prima și a treia săptămână din lună, de sâmbătă de la ora 16,00, până duminică la ora 16,00 ; o săptămână în vacanța de iarnă, care să cuprindă alternativ, într-un an sărbătoarea Crăciunului, iar în anul următor sărbătoarea Anului Nou ; în prima jumătate din vacanța intersemestrială în anii pari și în a doua jumătate în anii impari; în prima jumătate din vacanța de primăvară, în anii pari și în a doua jumătate în anii impari ; o lună în vacanța de vară - în perioada 01.08.-31.08, la domiciliul pârâtului-reclamant .
A fost obligat pârâtul pârâtul-reclamant la 1000 lei cheltuieli de judecată către reclamanta -pârâtă .
S-a luat act că pârâtul-reclamant nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată sub numărul_ /24.11.2014 pe rolul Judecătoriei C., reclamanta-pârâtă S. L.-R. a chemat în judecată pe pârâtul-reclamant B. G.-Victo, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța, în temeiul art. 401 alin. 2 C. Civ., să stabileasca un program de vizitare a minorei B. C.-M., la domiciliul său, în următoarea modalitate: în primul week-end al fiecărei luni, de sâmbătă ora 18:00 până duminică ora 14:00.
În motivarea actinii, reclamanta a arătat că aceasta și pârâtul-reclamant au fost căsătoriți, conform actului de căsătorie înregistrat la Primăria mun. C., sub nr. 289 din data de 02.04.2005, iar la data de 10.06.2013, căsătoria a fost desfăcută conform certificatului de divorț nr. 5936, eliberat de Biroul Notarial Lexus.
De asemenea, a aratat ca la data de 07.06.2013, în cadrul aceluiași birou notarial, a fost încheiată convenția autentificată sub nr. 863 de notar public G. llie, prin care s-a realizat acordul părților cu privire la minoră, astfel încât locuința acesteia să fie la reclamanta-pârâtă, iar pârâtul-reclamant să poată efectua vizite oricând dorește.
A mai arătat că prezenta cerere se întemeiază pe schimbarea circumstanțelor de fapt, în sensul că modul în care pârâtul-reclamant își exercită legătura cu minora, pune în pericol dezvoltarea armonioasă a acesteia din urmă, iar facilitatea acordată acestuia de a vizita minora oricând dorește face imposibilă respectarea de către minoră a unui program bine determinat. În concret, planificarea activităților, constând în respectarea orelor de masă și somn necesare unei dezvoltări corespunzătoare oricărui copil de 9 ani, prezența la școală, precum și participarea la alte activități extracurriculare, este îngreunată considerabil prin instabilitatea conferită de inexistența unui program fix, dinainte cunoscut.
De asemenea, a arătat că una din activitățile astfel vizate este pictura, fetița dorindu-și să fie pregătită de un profesor de desen în fiecare week-end, fapt dificil de realizat în condițiile unui program incert, așadar, bunăstarea minorei este în mod evident periclitată, întrucât aceasta nu mai beneficiază de condițiile optime creșterii și educării, fiind derutată de un orar haotic.
Totodată, a arătat că ținând seama de interesul superior al copilului și de considerentele expuse, apreciaza că vizitarea de către pârât a minorei oricând dorește, nu mai poate continua, motiv pentru care se impune stabilirea unui program în acest sens.
La data de 06.02.2015, pârâtul-reclamant a depus întâmpinare, prin care a solicitat admiterea în parte a acțiunii, precum și cerere reconvențională, prin care a solicitat legătura personală cu minora B. C. M., domiciliul său din C., ., astfel: la sfârșitul fiecărei săptămâni, de vineri orele 16.00 pana sâmbăta orele 16.00, sau de sâmbăta orele 16.00 pana duminica orele 16.00; în vacanta de iarna: o săptămâna care sa cuprindă alternativ, într-un an sărbătoarea Crăciunului, iar în anul următor sărbătoarea Anului Nou; în vacanta intersemestrială - cinci zile; în vacanta de primăvara - o săptămâna și în vacanta de vara - o luna, respectiv, în perioada 01.08. - 31.08.
În motivare, a arătat că minora are 10 ani, iar de la naștere și până la divorțul intervenit în iunie 2013, aceasta a locuit in permanenta in domiciliul din C., ., unde a avut si are toate condițiile necesare (camera proprie utilată cu mobila si aparatura electronica specifice vârstei), fiind înconjurata de dragostea bunicii si străbunicilor paterni.
A mai arătat că este întrutotul de acord ca educarea minorei presupune o planificarea a activității școlare si extrașcolare a acesteia, însa nu crede ca ar fi în interesul sau ca legătura personala să se reducă la un program atât de scurt precum îl propune reclamanta-parata.
De asemenea a arătat că, faptul că acesta solicită să ia minora în fiecare week-end, o zi, nu impietează asupra pregătirii sale cu un profesor de desen, aceasta activitate extracurriculară putându-se realiza în una din cele doua zile ale sfârșitului de săptămâna, urmând ca acesta sa stea cu minora în ziua în care nu se realizează respectiva meditație.
Totodată, a arătat că până în prezent și-a îndeplinit întocmai obligația de a contribui material la creșterea si educarea minorei cu suma de 1000 lei, deși potrivit adeverinței nr. 1/03.02.2015, acesta are venituri de numai 488 lei, astfel încât consideră ca reclamanta-parata ar trebui sa fie mai flexibila în privința duratei legăturii sale cu minora, considerând ca este in interesul acesteia sa păstreze o legătura cat mai strânsa cu el si cu rudele paterne ce au făcut si fac parte din viata sa.
Și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 401 alin. 2 raportat la art. 403 C. civ.
Pârâtul a depus la dosar dovada achitării taxei de timbru, împuternicire avocațială, adeverință nr. 1//03.02.2015, eliberată de . și raport per salariat.
La data de 18.02.2015, reclamanta-pârâtă a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii reconvenționale, în ceea ce în ceea ce privește programul de realizare a legăturii cu minora propus de către pârâtul-reclamant.
În motivare, a arătat că legătura pârâtului-reclamant cu minora nu a fost niciodată prea strânsă, iar pe de altă parte, deși au divorțat în anul 2013, aceasta și pârâtul erau de multă vreme despărțiți în fapt, minora locuind cu numai cu ea din anul 2008, fapt ce a avut ca urmare îndepărtarea acesteia de tatăl său și rudele paterne care nu și-au dorit păstrarea unui contact cu copilul și nu s-au implicat în creșterea sa.
A mai arătat că programul propus de pârât pentru păstrarea legăturii cu minora nu poate servi cel mai bine interesele minorei având în vedere că se solicită realizarea acesteia în fiecare săptămână pentru 24 de ore cu motivația că pregătirea cu un profesor de desen se poate realiza în ziua în care minora este la mamă.
Astfel copilul și-ar petrece singura zi liberă cu tatăl, mama având numai zilele în care fetița este fie la școală, fie la pregătire și nu pot fi planificate activități recreative, însă o asemenea împărțire a timpului petrecut cu minora nu permite nici o părăsire a orașului la sfârșit de săptămână pentru că fetița ar trebui să petreacă în fiecare săptămână ziua libera cu tatăl.
În ceea ce privește vacanța intersemestrială, aceasta are în totalitate 7 zile, iar propunerea pârâtului reclamant ca din acestea 5 zile să fie petrecute de minoră cu el, o pune din nou pe acesta în imposibilitatea de a petrece timp liber cu fetița, ei revenindu-i numai zilele în care copilul trebuie să se pregătească din nou de școală.
De altfel, relația pârâtului reclamant cu minora nu este atât de bună încât să compenseze lipsa prelungită din viața fetiței a mamei, a bunicilor materni și a mediului familial în care este obișnuită să trăiască.
A precizat că durata legăturii cu minora nu poate fi determinata, așa cum se susține în cererea reconvențională, de contribuția materială a părinților la creșterea și educarea ei, ci de profunzimea atașamentului pe care copilul îl are pentru părinți și protejarea cât mai bună a intereselor acestuia,iar efortul financiar depus de pârât nu este atât de mare, raportat la toate veniturile obținute de acesta .
La data de 14.04.2015, a fost audiată în Camera de Consiliu minora B. C.-M. ,iar reclamanta-pârâtă a depus la dosar diplome de merit.
Reclamanta-pârâtă și pârâtul-reclamant s-au căsătorit la data de 02.04.2005, iar din căsătoria lor, a rezultat minora B. C.-M., născută la data de 22.10.2005.
La data de 10.06.2013, căsătoria părților a fost desfăcută prin divorț la Biroul Notarial LEXUS, așa cum rezultă din certificatul de divorț nr. 5936/10.06.2013, iar prin convenția încheiată la data de 07.06.2013, la același birou notarial, părțile au s-au înțeles ca locuința minorei să fie stabilită la mama reclamantă-pârâta, autoritatea părintească să fie exercitată în comun de ambii părinți, pârâtul –reclamant sa contribuie la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională ale minorei cu suma de 1000 lei lunar si să aibă legături personale cu aceasta, oricând dorește, nefiind necesară prezența mamei.
Conform prevederilor art. 403 din Codul civil, în cazul schimbării împrejurărilor, instanța de tutelă poate modifica măsurile cu privire la drepturile și îndatoririle părinților divorțați față de copii lor minori, la cererea oricăruia dintre părinți sau a unui alt membru de familie, a copilului, a instituției de ocrotire, a instituției publice specializate pentru protecția copilului sau a procurorului.
În cauza dedusă judecății, instanța a constatat că prin convenția încheiată în procedura notarială, părțile nu au stabilit un program de vizitare a minorei de către tatăl său, ci practic au lăsat la latitudinea acestuia, modalitatea în care sa se desfășoare legătura personala cu minora.
Ori, menținerea legăturii copilului cu părintele separat de acesta, trebuie privita nu numai prin prisma părintelui ca fiind un drept al acestuia, ci trebuie în primul rând trebuie sa se înțeleagă că este de fapt un drept al copilului – dreptul de a păstra legătura cu unul din părinți si apoi în subsidiar acesta trebuie privit ca si un drept al părintelui.
Este incontestabilă afecțiunea și preocuparea pârâtului față de minoră, însă trebuie avut în vedere faptul ca aceasta este eleva în clasa a- III-a si are rezultate foarte bune la învățătură, așa acum atesta diplomele depuse la dosar, având nevoie așadar, de timpul necesar în vederea pregătirii școlare .
Instanța a mai reținut ca pe lângă activitatea școlara, minora urmează cursuri de pictura, obținând numeroase premii, așa cum atesta diplomele depuse la dosar, având de asemenea nevoie, de timpul necesar în vederea pregătirii în acest domeniu .
Fiind audiată în Camera de Consiliu, minora a arătat că locuiește împreună cu mama sa, iar la tată merge în fiecare săptămână, de vineri până sâmbătă, însă nu îi place la acesta, deoarece o lasă să doarmă singură și se plictisește pentru că nu are cu cine să se joace.
Analizând așadar interesul minorei în ceea ce privește stabilirea de legături personale cu tatăl său, instanța a avut în vedere împrejurarea că programul de vizitare trebuie să fie stabilit de așa natură încât să asigure o continuitate a legăturii dintre minoră și tatăl său, fără ca acest lucru să dăuneze în vreun fel minorei, ale cărei interese trebuie cu prioritate protejate .
De asemenea, exercițiul dreptului tatălui la legături personale cu minora, se presupune a fi efectiv, impunându-se ca dispozițiile adoptate în acest sens, să nu fie formale, ci susceptibile de aducere eficientă la îndeplinire și în mod necesar să asigure valorificarea optimă a dreptului .
Împotriva sentinței civile nr. 5824/05.05.2015 pronunțată de Judecătoria C. în termen legal au declarat apel reclamanta S. L. R. și de pârâtul B. G. –V. criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică.
În apelul său, reclamanta critică soluția instanței de fond considerând-o prea "permisivă"având în vedere programul educativ al minorei, aceasta în fiecare week-end fiind pregătită de un profesor de desen, ori în ipoteza în care de două ori pe lună minora va merge la domiciliul tatălui îi va fi foarte greu să se deplaseze cu recuzitele necesare de fiecare dată dar și cu caiete, cărți și cele necesare temelor. Mai mult, minora nu are cu cine să socializeze când este în domiciliul tatălui, deoarece este lăsată mai mult singură, fapt ce i-ar dăuna în procesul de dezvoltare și formare existent la fiecare copil.
La pronunțarea soluției atacată instanța nu a avut în vedere interesul superior al copilului.
În apelul său, pârâtul a criticat soluția instanței de fond considerând că aceasta a restrâns programul de vizitare solicitat de el prin cererea reconvențională, practic la programul solicitat de reclamantă. Mai mult, a arătat că reclamanta și-a schimbat domiciliul, stabilind-se în București, situație în care îi va fi greu să păstreze legătura cu minora chiar și în modalitatea stabilită de instanță.
A mai arătat că în mod greșit instanța de fond a apreciat că modalitatea de a avea un program de legături personale cu minora solicitată de el limitează drepturile pe care le are reclamanta cu privire la minoră, fiind în interesul superior al minorei să păstreze legătura personală cu tatăl său.
Analizând sentința prin prisma motivelor de apel invocate de părți tribunalul apreciază că instanța de fond a pronunțat o soluție justă, argumentată prin prisma interesului superior al minorei.
Programul de legături personale ale minorei cu tatăl său a fost stabilit de instanța de fond de așa natură încât să asigure o continuitate a legăturii dintre cei doi, fără a cauza în vreun mod interesului minorei, interes ce trebuie bine protejat. Este de necontestat afecțiunea și preocuparea tatălui față de minoră, dar la stabilirea unui astfel de program s-a avut în vedere și faptul că minora este elevă în clasa a III a și are nevoie de timp suficient pentru pregătirea școlară.
Înțelegerea notarială invocată de pârât, în sensul că acesta o putea vizita pe minoră ori de câte ori dorea nu mai poate continua datorită programului de pregătire extrașcolară al minorei, pasionată de desen având astfel toate sfârșiturile de săptămână ocupate, cum în mod corect a reținut instanța de fond.
Față de acestea și văzând și dispozițiile art. 480 C.proc.civ tribunalul va respinge apelul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de apelanta-reclamantă S. L.-R., cu domiciliul în C., ., nr. 25, ., .,., CNP_ și de apelantul-pârât B. G. –V., cu domiciliul în comuna Robănești, ., nr.4, ., jud. D. prin reprezentant legal Avocat O. G., cu sediul profesional în C., ..7, ., ap.7, CNP_,, împotriva sentinței civile nr. 5824/05.05.2015 pronunțată de Judecătoria C..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 03 Noiembrie 2015
Președinte, C. C. B. | Judecător, M. G. | |
Grefier, L. B. |
Red.jud.C.C. B.
Tehn.S.V./4 ex.
Jud.fond-L.P.
| ← Supraveghere specializată. Sentința nr. 574/2015. Tribunalul DOLJ | Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 1888/2015. Tribunalul DOLJ → |
|---|
