Contestaţie la executare. Decizia nr. 2182/2015. Tribunalul DOLJ

Tribunalul DOLJ - Sentințe și decizii civile / 2015

Decizia nr. 2182/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 07-12-2015 în dosarul nr. 2182/2015

Dosar nr._ -contestație la executare-

ROMÂNIA

TRIBUNALUL D.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 2182/2015

Ședința publică din data de 07 Decembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE: D. G.

Judecător: V. P.

Grefier: E. D. C.

Pe rol se află soluționarea apelului formulat de către apelanta-intimată ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE D., împotriva sentinței civile nr. 9368/02.07.2015, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-contestator B. F. C. și intimata-terț poprit . SRL, având ca obiect contestație la executare.

Dezbaterile și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 23.11.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 07.12.2015, când a hotărât următoarele:

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:

Prin contestația înregistrata pe rolul Judecătoriei C., la data de 01.10.2014,sub nr._, contestatorul B. F. C., în contradictoriu cu intimata ANAF-DGRFP C.-AJFP D. si terțul poprit . SRL, a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța, sa se anuleze actele de executare si executarea silita însăși efectuata in dosarul de executare nr. B_.

In motivarea contestației, s-a arătat că, in fapt, împotriva sa s-a început executarea silita pentru recuperarea creanței in suma de_ lei, reprezentând taxe vamale si accesorii pentru operațiuni vamale desfășurate pana la data de 31.12.2006, dar, de la aceasta data si pana la data întocmirii actelor de executare silita, constând in cele patru titluri executorii din 23.06.2014 si a adresei de înființare a popririi din 11.09.2014, s-a împlinit termenul de prescripție a dreptului la executare silita. De asemenea, contestatorul a invocat si excepția lipsei calității sale de debitor, arătând ca nu el, personal, in calitate de persoana fizica, a efectuat operațiuni vamale pentru a putea fi obligat la plata de taxe vamale, ci aceste operațiuni au fost efectuate de societățile comerciale pe care le-a administrat.

In drept, contestatorul a invocat dispozițiile art. 662 alin. 1 din NCPC si art. 2 alin. 3, art. 131, art. 172 din CPF, iar, in dovedire, a depus înscrisuri, in copii certificate, după: patru titluri executorii cu nr._-_, toate din 23.06.2014, adresa de înființare poprire nr._ din 11.09.2014, chitanța nr ._/23.10.2014 de plata a taxei judiciare aferenta de 1000 lei.

Intimata a formulat întimpinare, in cauza, solicitând respingerea contestației ca fiind neîntemeiata, atașând, in dovedire, un set de înscrisuri, in copii certificate, constând in actele de executare contestate, iar, pe calea excepției, a invocat tardivitatea formulării contestației împotriva titlurilor executorii din data de 23.06.2014 in privința cărora a arătat ca au fost afișate prin publicitate electronica pe site-ul si pagina de internet a ANAF.

Prin sentința civilă nr. 9368/02.07.2015, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, a fost admisă contestația la executare privind pe contestatorul B. F. C., în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C. și terțul poprit . SRL, au fost anulate actele de executare silită constând în: titlul executoriu nr._ din 23.06.2014; titlul executoriu nr._ din 23.06.2014; titlul executoriu nr._ din 23.06.2014; titlul executoriu nr._ din 23.06.2014; Adresa de înființare poprire nr._ din 11.09.2014, întocmite de ANAF - DRGFP C. - AJFP D. în dosarul de executare nr. 3389, s-a luat act că nu se solicită cheltuieli de judecată și s-a luat act că se renunță la cererea de suspendare.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:

In soluționarea excepției de tardivitate a formulării contestației, invocata de intimata prin întimpinare, instanța a constatat ca aceasta face dovada concreta ca nu a respectat dispozițiile legale in materie si nu a comunicat debitorului/contestator B. F. C., la domiciliul acestuia, cu scrisoare recomandata cu aviz de confirmare de primire, a celor patru titluri executorii cu nr._-_ din 23.06.2014, ci s-a rezumat la publicarea electronic a acestor acte fiscal pe pagina de internet a ANAF, printr-un anunț colectiv care nu poate fi asimilat cu procedura comunicării efective, personalizata, către debitor pentru luare certa la cunoștința reglementată, in mod expres si agreata de legiuitor, in textul art. 44 alin. 2, lit. a, b, c din OUG nr. 92/2003, cu modificări ulterioare, privind CPF, astfel că, nefiindu-i comunicate, contestatorul/debitor se afla in termen legal pentru a le contesta, iar excepția de tardivitate invocata este neîntemeiata și a fost respinsă.

Pe fondul cauzei, analizând conținutul înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, constând in actele de executare silita contestate, s-a reținut, ca situație de fapt, ca împotriva contestatorului/debitor B. F. C. au fost întocmite, de către organele fiscale ale intimatei AJFP D., actele de executare constând in: patru titluri executorii cu nr. cuprinse intre_-_, toate din 23.06.2014 si adresa de înființare poprire nr._, întocmita la data de 11.09.2014, pentru recuperarea creanței in suma de_ lei, reprezentând obligații fiscale din operațiuni vamale si accesorii.

Actele de executare silita contestate sunt nelegale, in lipsa emiterii unui titlu de creanța, reprezentat de o Decizie de impunere fiscala, prin care organul fiscal sa stabilească obligațiile fiscal/taxe vamale si modul lor de calcul, act administrativ-fiscal care sa fi fost mai întâi comunicat contribuabilului, prin scrisoare recomandata cu aviz de confirmare primire, pentru a-i da acestuia posibilitatea de a o contesta pe cale ierarhica organelor competente pentru a analiza si decide daca creanța stabilita este certa, lichida si exigibila, astfel cum se prevede prin art. 85 alin. 1, lit. a, b si art. 86 din OUG nr. 92/2003 privind CPF, potrivit cărora :”impozitele, taxele, accesoriile si alte sume datorate bugetului general consolidate se stabilesc prin declarative fiscal, decizie de impunere emisa de organul fiscal”.

Executarea silita prin înființarea popririi este nelegala si pentru faptul ca titlurile executorii si adresa de înființare poprire, contestate, nu au fost comunicate debitorului cu procedura legala prevăzută de art. 44 alin. 2 lit. a, b, c din OUG nr. 92/2003, astfel ca aceste acte fiscale nu produc efecte juridice si nu-i sunt opozabile debitorului/contestator, in conformitate cu disp. art. 45 din același act normative care dispun ca:”actul administrative-fiscal produce efecte din momentul in care este comunicat contribuabilului”, iar, potrivit disp. art. 44. 1 din Normele metodologice de punere in aplicare a CPF ”organul fiscal nu poate pretinde executarea obligației stabilita in sarcina contribuabilului prin actul fiscal daca acesta nu a fost comunicat contribuabilului potrivit legii.”

Pentru motivele in fapt si in drept arătate, contestația la executare a fost considerată întemeiată și admisa cu consecința anularii actelor de executare analizate si menționate mai sus.

Văzând si dispozițiile art. 451-453 din NCPC, s-a luat act ca, in cauza, nu s-au solicitat cheltuieli de judecata și s-a luat act ca debitorul/contestator a renunțat la cererea de suspendare a executării silite.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimata apelantă Administrația Județeană a Finanțelor Publice C., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

În motivare, s-a arătat că judecătorul fondului preia, ad literam, apărările contestatorului, încălcând prevederile art. 425 alin. 1 lit. b) C.pr.civ., întrucât hotărârea judecătorească nu cuprinde motivele proprii, de fapt și de drept, care au format convingerea instanței, motivele pentru care au fost admise apărările contestatorului, motivele pentru care au fost înlăturate apărările în fapt și în drept formulate de autoritatea fiscală în întâmpinarea și în răspunsul la solicitarea instanței depuse.

De asemenea, judecătorul fondului nu și-a exercitat rolul activ pentru a asigura, prin toate mijloacele, stabilirea adevărului și a încălcat prevederile aplicabile speței.

În mod greșit, a fost respinsă excepția tardivității contestației la executare, arătând că titlurile executorii și somația au fost înaintate prin corespondență, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, la domiciliul debitorului, corespondența fiind returnată, cu mențiunea "avizat destinatar, lipsește de la domiciliu; expirat termen păstrare, se aprobă înapoierea", ceea ce a determinat comunicarea actelor enumerate prin publicitate, în condițiile art. 44 alin. 2 și alin. 3 și art. 48 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.

Titlurile executorii se consideră comunicate după expirarea termenului de 15 zile de la afișarea anunțului nr. DJ244356/14.07.2014 care s-a realizat la data de 15.07.2014, ultima zi în care contestatorul B. F. avea posibilitatea de a depune contestația la executare la Judecătoria C. sau de a o transmite prin corespondență cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire solicitând anularea titlurilor, fiind 18.08.2015.

Contestația la executare s-a înregistrat la data de 01.10.2014, iar solicitarea anulării titlurilor executorii din data de 23.06.2014 este tardiv formulată.

Pentru suma rămasă neacoperită în urma derulării procedurii insolvenței împotriva Societății LIVIO T. SRL, prin sentința nr. 1392/2011 din data de 24.06.2011 Tribunalul D., a dispus antrenarea răspunderii patrimoniale a lui D. V.-C. și a lui B. F., care au fost obligați în solidar la plata sumei de 160.563, 78 lei către averea debitoarei.

Sentința menționată nu a fost recurată, rămânând irevocabilă prin nerecurare la data de 16.11.2014.

Intimata a precizat că este competentă material și teritorial să efectueze procedura de executare silită pentru încasarea datoriei stabilite în sarcina debitorului B., având în vedere și dispozițiile art. 136 alin. 5 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.

Intimata a arătat că reținerea primei instanțe în sensul că titlurile executorii sunt nelegale, în lipsa emiterii unui titlu de creanță reprezentat de o decizie de impunere fiscală, este greșită, dovedind o analiză superficială a actelor dosarului și a textelor de lege incidente.

A mai arătat că somația a fost emisă, în baza art. 145 din O.G. nr. 92/2003, modificată și completată, iar titlurile executorii au fost emise în temeiul art. 141 alin. 1 și alin. 1¹ din actul normativ. Totodată, aceste acte au fost emise în condițiile O.M.F.P. nr. 1107/2012, fiind valabilă fără semnătura și ștampila organului emitent, astfel este stipulat expres la art. 1 din ordinul menționat și cum prevăd dispozițiile art. 43 alin. 3 și alin. 4 din OG nr. 92/2003 privind Cod de procedură fiscală.

Ulterior, intimata a arătat că, în temeiul art. 149 alin. 5 din O.G. nr. 92/2003, a emis adresa de înființare a popririi asupra sumelor datorate debitorului de către terți nr._/11.09.2014 către terțul poprit, fiind primită la data de 17.09.2014.

Intimata a menționat că, în mod corect și legal, a emis titlurile executorii și somația din data de 23.06.2014 și adresa de înființare a popririi din data de 11.09.2014, contestatorul nedovedind că există neregularități în ceea ce privește executarea silită efectuată în cauză, că actele au fost întocmite cu nerespectarea prevederilor legale incidente.

Apelul este scutit de taxă de timbru, conform disp. art. 30 alin. 1 din OUG nr. 80/2013.

În susținerea apelului, apelanta a depus, la dosar, în fotocopie, două dovezi de comunicare (filele 11-12 din dosar).

Intimatul debitor B. F. C. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței apelate.

În ceea ce privește excepția tardivității invocate de apelanta-intimată, o consideră temeinică și legală, având în vedere că, până la închiderea dezbaterilor, nu a fost depus, la dosar, nici un mijloc de probă care să dovedească faptul că, înainte de 16.09.2014, i s-a admis la cunoștință somația de plată cu titlurile executorii.

Deși la cererea de apel, partea adversă a atașat copia unui plic înapoiat expeditoarei, aceasta nu dovedește luarea la cunoștință de către debitor a conținutului plicului, așa cum rezultă și din prevederile art. 165 pct. 2 C.pr.civ.

Debitorul a arătat că se poate observa, din titlurile executorii și adresa de înființare a popririi, că, în niciunul din actele de executare, nu se face referire la sentința civilă nr. 1392/24.06.2011, pronunțată de Tribunalul D., în dosarul de faliment nr._ /a1, care putea fi executată în baza prevederilor art. 142 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, până la data de 24.06.2014, potrivit Codului de procedură fiscală.

Apelanta nu a depus, la dosar, răspuns la întâmpinare.

Analizând sentința civilă apelată, prin prisma motivelor de apel, dar și în raport de disp. art. 477-479 N.c.p.c., tribunalul constată că apelul formulat este nefondat, pentru următoarele considerente:

Prin contestația înregistrata pe rolul Judecătoriei C., la data de 01.10.2014, contestatorul B. F. C., în contradictoriu cu intimate ANAF-DGRFP C.-AJFP D. si terțul poprit . SRL, a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța, sa se anuleze actele de executare si executarea silita însăși efectuata in dosarul de executare nr. B_.

Tribunalul constată că motivele de apel invocate de către apelantă, vizând nemotivarea sentinței civile apelate, nu sunt întemeiate, în contextul în care aceasta cuprinde motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, cuprinzând argumentația pentru care instanța a respins excepția tardivității formulării contestației și a considerat întemeiată contestația la executare dedusă judecății, fiind administrat întreg probatoriul solicitat în cauză.

Cu privire la greșita soluționare a excepției tardivității contestației la executare, tribunalul constată că acest motiv de apel nu este întemeiat.

Astfel, în mod corect, instanța de fond a constatat ca apelanta a făcut dovada concreta ca nu a respectat dispozițiile legale in materie si nu a comunicat debitorului/contestator B. F. C., la domiciliul acestuia, cu scrisoare recomandata cu aviz de confirmare de primire, cele patru titluri executorii cu nr._-_ din 23.06.2014, ci s-a rezumat la publicarea electronică a acestor acte fiscal pe pagina de internet a ANAF, printr-un anunț colectiv care nu poate fi asimilat cu procedura comunicării efective, personalizata, către debitor pentru luare certa la cunoștința reglementată, in mod expres si agreata de legiuitor, in textul art. 44 alin. 2, lit. a, b, c din OUG nr. 92/2003, cu modificări ulterioare, privind CPF, astfel că, nefiindu-i comunicate, contestatorul/debitor se afla in termen legal pentru a le contesta, iar excepția de tardivitate invocata este neîntemeiata, fiind respinsă.

Depunerea de către apelantă, în cadrul dosarului de apel de față, la filele 11-12, a unor mandate poștale, nu dovedește îndeplinirea procedurii de comunicare a titlurilor executorii la domiciliul contestatorului, cu scrisoare recomandata cu aviz de confirmare de primire, în contextul în care, pe fila în care apare adresa acestuia (care nu este corectă, acesta locuind la . la . este menționată data poștei, iar, pe fila în care există mențiunea "avizat destinatarul lipsește de la domiciliu, expirat termen păstrare, se aprobă înapoierea", deși există mai multe date poștale, nu este menționat decât numele contestatorului, fără adresă, din cuprinsul acestui mandat, în întregime, nerezultând ce înscris a fost comunicat acestuia, în jurul datei de 24.06.2014.

Prin urmare, în cauză, apelanta nu a reușit să facă dovada că a comunicat actele de executare contestate în speța de față, prin scrisoare recomandata cu aviz de confirmare de primire, iar comunicarea, prin această procedură, nu a fost eficientă.

Astfel, în cauză, nu erau incidente disp. art. 44 alin. 2 OG nr. 92/2003, privind comunicarea actului administrativ fiscal, în mod greșit, apelanta apreciind că, prin publicarea electronică a actelor de executare, pe pagina de internet a ANAF, printr-un anunț colectiv, la data de 14.07.2014, a fost îndeplinită obligația de comunicare a acestora, având în vedere că, în speță, este vorba de acte de executare și nu de acte administrativ fiscale.

Potrivit art. 41 din O.G. nr. 92/2003, în înțelesul prezentului cod, actul administrativ fiscal este actul emis de organul fiscal competent în aplicarea legislației privind stabilirea, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor fiscale.

Astfel, potrivit art. 141 alin. 1 din OG nr. 92/2003, executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu, emis potrivit prevederilor prezentului cod, de către organul de executare competent în a cărui rază teritorială își are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.

Art. 2 alin. 2 și alin. 3 din O.G. nr. 92/2003 prevăd că: "Prezentul cod constituie procedura de drept comun pentru administrarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat, iar, unde prezentul cod nu dispune, se aplică prevederile Codului de procedură civilă."

Prin urmare, actele de executare contestate în cauza de față nu ar fi trebuit comunicate, potrivit prevederilor art. 44 alin. 3 din O.G. nr. 92/2003 modificată, ci, potrivit disp. art. 2 alin. 3 din OG nr. 92/2003 raportat la disp. art. 154 și art. 165 N.cod de procedură civilă.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 154 alin. 1 N.c.p.c., în cazul în care comunicarea, potrivit alin. 1, nu este posibilă, aceasta se va face prin poștă, cu scrisoare recomandată, cu conținut declarat și confirmare de primire, în plic închis, la care se atașează dovada de primire/procesul-verbal și înștiințarea prevăzute la art. 163, iar, art. 165 alin. 1 pct. 2 N.c.p.c. prevede că, în cazul citării ori comunicării altui act de procedură efectuate prin poștă sau curierat rapid, potrivit disp. art. 154 alin. 4 și 5, procedura se socotește îndeplinită la data semnării de către parte a confirmării de primire ori a consemnării, potrivit art. 163, de către funcționarul poștal sau de către curier a refuzului acesteia de a primi corespondența.

Ori nu se poate considera că, prin publicarea pe pagina de internet a A.J.F.P. D., a titlurilor executorii, această condiție este îndeplinită și, nefiind comunicate legal actele de executare în cauză, nu se putea aprecia că, în privința acestora, s-a împlinit termenul prevăzut de art. 173 alin. 1 din O.G. 92/2003, nefiind, deci, tardiv formulată contestația la executare.

Cu privire la fondul cauzei, tribunalul reține că instanța de fond a apreciat că lipsește titlul de creanță care a stat la baza emiterii actelor de executare contestate în speța de față.

În cadrul motivelor de apel de față, apelanta a invocat faptul că titlul de creanță a fost reprezentat de sentința civilă nr. 1392/2011 din data de 24.06.2011, irevocabilă prin nerecurare la data de 16.11.2011, dar aceasta a recunoscut că, în cuprinsul titlurilor executorii, nu este menționată această sentință, ci un borderou de debitare nr._/16.12.2013, act întocmit de către executorul fiscal care a procedat la preluarea în debit a contestatorului.

Astfel, potrivit titlurilor executorii depuse la filele 5-8 din cadrul dosarului de fond, contestate în cauza de față, documentul prin care s-a individualizat suma de plată, respectiv titlul de creanță, a fost reprezentat de decizia de impunere nr._/16.12.2013, titlu de creanță care, în realitate, nu există, acesta fiind un borderou de debitare, act întocmit de către executorul fiscal care a procedat la preluarea în debit a contestatorului, așa cum a recunoscut și apelanta, în cadrul motivelor de apel, și nicidecum de sentința civilă nr. 1392/2011 din data de 24.06.2011, irevocabilă prin nerecurare la data de 16.11.2011.

Potrivit art. 86 alin. 1 din OG nr. 92/2003, "decizia de impunere se emite de organul fiscal competent. Organul fiscal emite decizie de impunere ori de câte ori acesta modifică baza de impunere, ca urmare a unor constatări prealabile ale organului fiscal sau în baza unei inspecții fiscale", iar, art. 88 alin. 1 din OG nr. 92/2003, prevede că "sunt asimilate deciziilor de impunere și următoarele acte administrative fiscale:

a)deciziile privind rambursări de taxă pe valoarea adăugată și deciziile privind restituiri de impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat;

b)deciziile referitoare la bazele de impunere;

c)deciziile referitoare la obligațiile de plată accesorii;

e)deciziile privind nemodificarea bazei de impunere."

De asemenea, potrivit disp. art. 110 alin. 3 din OG nr. 92/2003, "titlul de creanță este actul prin care se stabilește și se individualizează creanța fiscală, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptățite, potrivit legii.

Asemenea titluri pot fi:

a)decizia de impunere;

b)declarația fiscală;

c)decizia referitoare la obligații de plată accesorii;

d)declarația vamală;

e)decizia prin care se stabilesc și se individualizează datoria vamală, impozitele, taxele și alte sume care se datorează în vamă, potrivit legii, inclusiv accesoriile;

f)procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, întocmit de organul prevăzut de lege, pentru obligațiile privind plata amenzilor contravenționale;

g)decizia de atragere a răspunderii solidare emisă potrivit art. 28;

h)ordonanța procurorului, încheierea sau dispozitivul hotărârii instanței judecătorești ori un extras certificat întocmit în baza acestor acte, în cazul creanțelor fiscale stabilite, potrivit legii, de procuror sau de instanța judecătorească.

i)decizia emisă de Comitetul de Supraveghere al Oficiului Național pentru Jocuri de N. privind taxa aferentă acordării licențelor și a autorizațiilor de exploatare a jocurilor de noroc, în baza prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, cu modificările și completările ulterioare."

Tribunalul constată că acel borderou de debitare nr._/16.12.2013, depus la filele 30-31 din cadrul dosarului de fond, nu se încadrează în definiția dată de art. 86 alin. 1 și art. 88 alin. 1 din OG nr. 92/2003 și nici nu reprezintă un titlu de creanță, în sensul disp. art. 110 alin. 3 din OG nr. 92/2003, pentru a sta la baza emiterii unui titlu executoriu în cauză, aspect pentru care, în mod corect, instanța de fond a apreciat că actele de executare silită contestate în cauză sunt nelegale, în lipsa emiterii unui titlu de creanța.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul disp. art. 480 alin. 1 teza I N.c.p.c., tribunalul va respinge, ca nefondat, apelul formulat de către apelanta intimată Administrația Județeană a Finanțelor Publice D., împotriva sentinței civile nr. 9368/02.07.2015, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-contestator B. F. C. și intimata-terț poprit . SRL.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, apelul formulat de către apelanta intimată Administrația Județeană a Finanțelor Publice D., cu sediul în municipiul C., .. 2, județul D., împotriva sentinței civile nr. 9368/02.07.2015, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-contestator B. F. C., domiciliat în municipiul C., .. 37 ABC, ., județul D. și intimata-terț poprit . SRL, cu sediul în municipiul C., .. 10, .. 1, apt. 2, județul D., CUI_.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, astăzi, 07 Decembrie 2015, la sediul Tribunalului D..

Președinte,

D. G.

Judecător,

V. P.

Grefier,

E. D. C.

Red. jud. V.P./Tehn. F.M. 5 ex./22.01.2016

Jud. fond: M. V.

← Conflict de competenţă. Sentința nr. 667/2015. Tribunalul DOLJ		Fond funciar. Sentința nr. 1367/2015. Tribunalul DOLJ →

Contestaţie la executare. Decizia nr. 2182/2015. Tribunalul DOLJ

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Decizia nr. 2182/2015. Tribunalul DOLJ