Contestaţie la executare. Decizia nr. 392/2015. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 392/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 27-02-2015 în dosarul nr. 392/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 392/2015
Ședința publică de la data de 27 Februarie 2015
Completul constituit din:
Președinte - D. O. - judecător
Judecător - V. F.
Grefier - L. E. C.
Pe rol, judecarea apelului formulat de intimata ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE D., împotriva sentinței civile nr. 9076 din 24.06.2014, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul contestator T. G., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns av. C. V. pentru intimatul-contestator, conform împuternicirii avocațiale depuse la dosar, lipsind apelanta-intimată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că s-a răspuns la adresa instanței de către Serviciul Teritorial C. din cadrul D.I.I.C.O.T., care a depus și o copie certificată de pe rechizitoriul întocmit în dosarul nr. 297D/P/2010, după care:
Av. V. C. pentru intimatul contestator, arată că a observat relațiile furnizate și, din câte cunoaște, există un protocol încheiat între D.I.I.C.O.T., B.C.R. și Trezorerie.
De asemenea, arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și constatând dosarul în stare de judecată, instanța acordă cuvântul asupra apelului.
Av. V. pentru intimatul-contestator, având cuvântul, solicită respingerea apelului, menținerea ca legală și temeinică a sentinței civile atacate, conform motivelor din întâmpinare. Fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 25.03.2014, sub dosar nr._, contestatorul T. G., a formulat, în contradictoriu cu intimatul Administrația Județeana a Finanțelor Publice D., contestație la executare împotriva actelor de executare emise de în cadrul dosarului de executare nr._/16/_ /_ întocmit de Administrația Județeană a Finanțelor Publice D..
În motivare a arătat că prin sentința penală nr. 447/31.10.2012, pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, s-a dispus, printre altele:
"În baza art. 7 alin 1 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 3201 alin. 7 C.p.p.
Condamnă pe inculpatul T. G., fiul lui M. și E., născut la data de 06 octombrie 1988 în C., jud. D., cu domiciliul în C., .. 40, jud. D., CNP_, la pedeapsa 3 ani și 4 luni închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev.de art.64 alin.1, lit.a teza a II-a și b C.p., pe o durată de 2 ani cu începere de la data executării pedepsei principale.
În baza art.25 din Legea nr.365/2002, cu aplic.art.3201 al.7 CPP:
Condamnă același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art 42 alin. 1, 2 și 3 din Legea 161/2003, Titlul III, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.P., cu aplic.art.3201 al.7 CPP:
Condamnă același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare.
În baza art.46 alin 1lit.a,b din Legea nr.161/2003, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.P și cu aplic.art.3201 al.7 CPP:
Condamnă același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art. 49 din Legea nr. 161/2003, Titlul III, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal și cu aplic.art.3201 al.7 CPP:
Condamnă același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare.
În baza art. 27 punctele 1 și 2 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal și cu aplic.art.3201 al.7 CPP:
Condamnă același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art.33 lit.a,b CP, art.34 lit.b CP și art.35 alin 1 CP:
Inculpatul T. G. va executa pedeapsa cea mai grea aceea de 3 ani și 4 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev.de art.64 alin.1, lit.a teza a II a și b C.p., pe o durată de 2 ani cu începere de la data executării pedepsei principale.
În baza art.88 C.p.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, perioada reținerii și a arestării preventive de la 14.07.2011 până la data de 19.06.2012.
În baza art.71 alin.2 C.p. dispune aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev.de art.64 lit.a teza a II a,b C.p., pe durata executării pedepsei.
În baza art.118 lit.b CP, rap. la art. 13 alin.2 și 3 din Legea nr. 39/2003:
Dispune confiscarea specială, cu titlu de măsură de siguranță de la inculpatul T. G. a următoarelor bunuri:
În baza art.118 lit.e CP, rap. la art. 13 alin. 2 și 3 din legea nr. 39/2003:
Dispune confiscarea specială, cu titlu de măsură de siguranță de la inculpat a sumelor de 15.000 euro, 5650 USD și 1400 lei, sume pentru care s-a dispus măsura sechestrului prin ordonanța nr.297D/P/2010 din 19.07.2011 a Parchetului de pe lângă ÎCCJ-DIICOT- Seviciul Teritorial C.".
Obligă pe inculpatul T. G. la plata sumei de_ lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400 lei, reprezintă onorariu avocat din oficiu la urmărirea penală.
Prin Decizia penală s-a dispus admiterea apelului formulată de contestator în ceea ce privește latura penală a cauzei, conform deciziei penale nr. 21/29.01.2014 pronunțată de Curtea de Apel C..
Ulterior rămânerii definitive a hotărârii penale, organul de executare fiscală aparținând AJFP D., a procedat la emiterea titlului executoriu nr._/27.02.2014 ce stabilește obligația fiscală cu titlul de confiscări a următoarelor sume:_ lei, 1400 lei și respectiv_ lei, nefiind altele decât cele menționate în cuprinsul hotărârii penale. A arătat contestatorul că aceste sume de bani nu se regăsesc în posesia sa, fiind ridicate de organele de urmărire penală cu măsura de siguranță în vederea acoperirii eventualului prejudiciu, în măsura în care urma să fie tras la răspundere penală. Contestatorul a precizat că în timpul urmăririi penale s-a procedat la efectuarea percheziției imobiliare, ocazie cu care "într-un geamantan a fost identificată o cutie de carton în care a fost descoperită suma de 15 000 Euro, 3650 dolari americani, 1400 lei", iar prin Ordonanța nr. 297D/P/2010 din 19.07.2011 a Parchetului de pe lângă Î.C.C.J. – D.I.I..C.O.T. – S.T. C., s-a dispus măsura sechestrului asupra acestor sume, astfel că este sigur că banii pentru care este executat silit sint indisponibilizați în cont special în trezoreria finanțelor publice.
A arătat că executarea silită trebuie să înceteze pentru suma de_ lei, pretinsă cu titlul de confiscări.
În drept a invocat dispozițiile art. 172-173 din O.G. nr. 93/2003 R.
A depus la dosar sentința penală nr. 447/31.10.2012, decizia penală nr. 21/19.01.2014 pronunțate în dosarul nr._, somația și dovada de comunicare a acesteia.
La data de 07.05.2014, intimata a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației la executare ca neîntemeiată.
În motivare a arătat că prin Sentința civilă nr. 447/31.10.2012 pronunțată în dosarul nr._, Tribunalul D. a obligat pe inculpatul T. G. la plata sumei de_ lei cheltuieli judiciare către stat. A arătat că prin Ordonanța nr. 297D/P/2010 din data de 19.07.2011 a Parchetului de pe lângă Î.C.C.J. – D.I.I.C.O.T. – S.T. C., s-a dispus măsura sechestrului asupra sumelor de 15 000 Euro, 3650 dolari americani, 1.400 lei, cu titlul de confiscare.
Arată că potrivit art. 110 alin. 3 lit. h) din O.G. nr. 92/2003, Sentința penală nr. 447/31.10.2012 pronunțate în dosarul nr._ și Ordonanța nr. 297D/P/2010 din data de 19.07.2011 constituie titlu de creanță.
Având în vedere că T. G. nu a achitat debitul, deși avea cunoștință de acesta, autoritatea fiscală în conformitate du dispozițiile O.G. nr. 92/2003 a declanșat executarea silită împotriva debitorului, fiind emise somația și titlul executoriu, contestate.
A depus la dosar actele dosarului de executare.
La solicitarea instanței, intimata a înaintat dosarul de executare nr._/16/_ /_ privind pe contestatorul T. G..
La acest termen de judecată, apreciind este admisibilă, putând duce la soluționarea procesului, în temeiul dispozițiilor art. 258 raportat la dispozițiile art. 255 NCPCiv, instanța a încuviințat proba cu înscrisurile deja depuse la dosarul cauzei.
Prin sentința civilă nr.9076/24.06.2014, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, a fost admisă contestația la executare formulată contestatorul T. G., astfel cum a fost precizată, în contradictoriu cu intimata Administrația Județeană a Finanțelor Publice D..
A fost anulată în parte titlul executoriu nr._/27.02.2014 și somația nr. 16/_ /_/27.02.2014 emise de intimata Administrația Județeană a Finanțelor Publice D. in cadrul dosarului de executare nr._/16/_ /_ pentru suma de 87.597,00 lei.
Au fost menținute actele de executare întocmite in cadrul dosarului de executare nr._/16/_ /_ pentru suma de_.00 lei.
S-a luat act că părțile nu solicită cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a constatat și reținut următoarele:
Prin somația nr. 16/_ /_/27.02.2014 emisă in cadrul dosarului de executare nr._/16/_ /_ de intimata Administrația Județeană a Finanțelor Publice D. i s-a pus in vedere contestatorului T. M G. să achite in termen de 15 zile de la primirea acesteia suma de 132.724,00 lei. Astfel cum reiese din cuprinsul somației la baza emiterii acesteia a stat titlul executoriu nr._/27.02.2014.
La baza titlului executoriu nr._/27.02.2014 emis de intimata Administrația Județeană a Finanțelor Publice D. a stat sentința penală nr. 447 din 31.10.2012 pronunțată de Tribunalul D. – Secția Penală in dosarul nr._ .
Din cuprinsul titlului executoriu mai sus menționat, instanța reține că suma de 132.724,00 lei reprezintă: 67.403 lei, 1.400 lei și 18.794 lei – confiscări speciale in baza documentului nr._ din 03.02.2014 și suma de 45.127 lei – cheltuieli judiciare către stat la care a fost obligat contestatorul T. M G. prin sentința penală nr. 447 din 31.10.2012 pronunțată de Tribunalul D. – Secția Penală in dosarul nr._ .
Prin sentința penală nr. 447 din 31.10.2012 pronunțată de Tribunalul D. – Secția Penală in dosarul nr._, definitivă prin decizia penală nr. 21 din 29.01.2014 pronunțată de Curtea de Apel C. – Secția Penală și pentru Cauze cu Minori contestatorul T. M G. a fost obligat la plata către stat a sumei de 45.127 lei, reprezentând cheltuieli judiciare .
Prin aceeași sentință s-a dispus in temeiul art. 118 lit. e din Cod penal confiscarea specială a sumelor de 15.000 euro, 5650 USD și 1.400 lei, sume pentru care anterior se dispusese măsura sechestrului prin ordonanța nr. 297/D/P/2010 din 19.07.2011 a Parchetului de pe lângă ÎCCJ – DIICOT - Serviciul Teritorial C..
In ceea ce privește respectarea de către contestator a termenului legal de 15 zile pentru introducerea contestației la executare, conform art. 172-173 din OG nr. 92/2003, termen ce se calculează de la data când contestatorul a luat cunoștința de actul de executare pe care il contesta sau de la comunicare, instanța a apreciat ca acest termen a fost respectat cu privire la actul de executare ce formează obiectul prezentei contestații, așa cu rezultă din dovada aflată la fila 75.
Executarea creanțelor bugetare se face în condițiile legii speciale, respectiv codul de procedura fiscala. Astfel, conform art. 172 din O.G. nr. 92/2003- Codul de procedura fiscală, contestația la executare în materie fiscala poate avea ca obiect si titlul executoriu în temeiul căruia a fost pornita executarea, însa numai în situația în care titlul atacat nu este o hotărâre data de o instanța judecătorească sau de un alt organ jurisdicțional si daca pentru contestarea acestuia nu exista o alta procedura prevăzuta de lege.
Dispoziții similare se regăsesc chiar si în art. 712 alineat 2 Cod procedura civila conform căruia în cazul în care executarea silita se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanța judecătoreasca se pot invoca în contestația la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, daca legea nu prevede in legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui.
Rațiunea pentru care legiuitorul a condiționat posibilitatea contestării titlului executoriu de inexistenta unei alte proceduri de contestare consta în aceea ca, în esența, contestația la executare este destinata sa înlăture neregularitățile comise cu prilejul urmăririi silite, neputându-se examina împrejurări care vizează fondul cauzei.
Potrivit dispozițiilor art. 141 din OG nr. 92/2003 (1) Executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor prezentului cod de către organul de executare competent în a cărui rază teritorială își are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.
(1^1) În titlul executoriu emis, potrivit legii, de organul de executare prevăzut la alin. (1) se înscriu toate creanțele fiscale neachitate la scadență, reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat, precum și accesoriile aferente acestora, stabilite în condițiile legii. Cu excepția cazului în care prin lege se prevede că un înscris constituie titlu executoriu, niciun titlu executoriu nu se poate emite în absența unui titlu de creanță în baza căruia se stabilesc, în condițiile legii, creanțe fiscale principale sau accesorii.
(1^2) Executarea silită a creanțelor bugetare rezultate din raporturi juridice contractuale se efectuează în baza hotărârii judecătorești sau a altui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.
(2) Titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege.
Potrivit art. 110 din OG nr. 92/2003 titlul de creanță este actul prin care se stabilește și se individualizează creanța fiscală, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptățite, potrivit legii. Asemenea titluri pot fi:…..
h) ordonanța procurorului, încheierea sau dispozitivul hotărârii instanței judecătorești ori un extras certificat întocmit în baza acestor acte, în cazul creanțelor fiscale stabilite, potrivit legii, de procuror sau de instanța judecătorească.
În cauza se constată că intimata a demarat procedura de executare silită împotriva contestatorului, la baza emiterii somației nr. 16/_ /_/27.02.2014 fiind titlul de creanță reprezentat de sentința penală nr. 447 din 31.10.2012 pronunțată de Tribunalul D. – Secția Penală in dosarul nr._, definitivă prin decizia penală nr. 21 din 29.01.2014 pronunțată de Curtea de Apel C. – Secția Penală și pentru Cauze cu Minori in raport de dispozițiile art. 110 lit. h din OG nr. 92/2003.
Astfel cum s-a menționat mai sus, prin sentința penală nr. 447 din 31.10.2012 pronunțată de Tribunalul D. – Secția Penală in dosarul nr._, definitivă prin decizia penală nr. 21 din 29.01.2014 pronunțată de Curtea de Apel C. – Secția Penală și pentru Cauze cu Minori contestatorul T. M G. a fost obligat la plata către stat a sumei de 45.127 lei, reprezentând cheltuieli judiciare .
Prin aceeași sentință s-a dispus in temeiul art. 118 lit. e din Cod penal confiscarea specială a sumelor de 15.000 euro, 5650 USD și 1.400 lei, sume pentru care anterior se dispusese măsura sechestrului prin ordonanța nr. 297/D/P/2010 din 19.07.2011 a Parchetului de pe lângă ÎCCJ – DIICOT - Serviciul Teritorial C..
Ca urmare a rămânerii definitive a sentinței penale nr. 447 din 31.10.2012 pronunțată de Tribunalul D. – Secția Penală in dosarul nr._, Tribunalul D. – Secția Penală a transmis către intimata Administrația Județeană a Finanțelor Publice D. în vederea punerii in executare, extras din titlul executoriu reprezentat de sentința penală nr. 447 din 31.10.2012 pronunțată in dosarul nr._, atât cu privire la suma de 45.127 lei, reprezentând cheltuieli judiciare, cât și cu privire la sumele de 15.000 euro, 5650 USD și 1.400 lei, pentru care anterior se dispusese măsura sechestrului și pentru care s-a dispus confiscarea specială.
Potrivit art. 118 lit. e din Codul penal ( in forma in vigoare la momentul pronunțării sentinței penale nr. 447 din 31.10.2012 pronunțată de Tribunalul D. – Secția Penală in dosarul nr._ ) "sunt supuse confiscării speciale … bunurile dobândite prin săvârșirea faptei prevăzute de legea penală dacă nu sunt restituite persoanei vătămate și în măsura in care nu servesc la despăgubirea acesteia".
Din cuprinsul sentinței penale nr. 447 din 31.10.2012 pronunțată de Tribunalul D. – Secția Penală in dosarul nr._, instanța reține că măsura confiscării speciale pentru sumele de 15.000 euro, 5650 USD și 1.400 lei, supuse anterior sechestrului prin ordonanța nr. 297/D/P/2010 din 19.07.2011 a Parchetului de pe lângă ÎCCJ – DIICOT - Serviciul Teritorial C., s-a executat la momentul rămânerii definitive a titlului executoriu, astfel încât nu se mai pot recupera de la contestatorul T. G..
Astfel la momentul instituirii măsurii sechestrului acesta sume existau fizic, motiv pentru care au rămas in custodia statului până la soluționarea definitivă a cauzei. Ca urmare a confiscării speciale, aceste sume au intrat in patrimoniul statului, motiv pentru care măsura confiscării speciale nu se mai poate pune in executare încă o dată, astfel încât apărările contestatorului sunt întemeiate.
Instanța a reținut, față de apărările intimatei Administrația Județeană a Finanțelor Publice D., că in speță Tribunalul D. – Secția Penală a transmis titlul executoriu organului fiscal pentru punerea in executare și cu privire la sumele de 15.000 euro, 5650 USD și 1.400 lei, insă măsura confiscării speciale era executată la momentul acela, astfel încât actele de executare reprezentate de titlul executoriu nr._/27.02.2014 și somația nr. 16/_ /_/27.02.2014 nu mai au suport legal in ceea ce privește suma totală de 87.597 lei ( 67.403 lei, 1.400 lei și 18.794 lei).
Instanța a mai reținut că pentru suma de 45.127 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat, actele de executare contestate respectiv titlul executoriu nr._/27.02.2014 și somația nr. 16/_ /_/27.02.2014 sunt legal întocmite, mai mult contestatorul neformulând motive de nelegalitate în cadrul contestației la executare.
Pentru aceste motive instanța a admis contestația la executare, astfel cum a fost precizată, și va anula in parte titlul executoriu nr._/27.02.2014 și somația nr. 16/_ /_/27.02.2014 emise de intimata Administrația Județeană a Finanțelor Publice D. in cadrul dosarului de executare nr._/16/_ /_ pentru suma de 87.597,00 lei.
Instanța a menținut actele de executare întocmite in cadrul dosarului de executare nr._/16/_ /_ pentru suma de_.00 lei.
Sub aspectul cheltuielilor de judecata, potrivit art. 453 C.proc.civ., partea care cade in pretenții va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, sa îi plătească acesteia cheltuielile de judecată, această obligație avându-si sorgintea in culpa procesuala, dovedita prin aceea ca a pierdut procesul.
In temeiul art. 453 C.proc.civ., în lipsa unei cereri exprese a părților, instanța a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimata Administrația Județeană a Finanțelor Publice D., arătând că prima instanță în mod eronat a dispus anularea parțială a titlului executoriu privind suma de 87.597 lei, având în vedere faptul că Tribunalul D. a transmis titlul executoriu către apelantă, extras înregistrat sub nr. Dj_/12.02.2014, în conformitate cu prevederile art. 136 din O.G. nr.92/2003 republicată privind Codul de procedură fiscală.
Având în vedere că intimatul, în cauza dedusă judecării Administrația Județeană a Finanțelor Publice este doar organul emitent al somației de plată și a titlului executoriu, precizează că la întocmirea actelor de executare contestate organul de executare a respectat întocmai dispozițiile Codului de procedură fiscală, contestatorul neinvocând nici un motiv de nulitate al acestora.
Apelanta arată că în conformitate cu prevederile legale, Serviciul de executare silită - Persoane Fizice din cadrul Administrației Județene a demarat la procedura de colectare a sumelor restante prin constituirea dosarului de executare.
În drept, invocă dispozițiile art. 471 și urm. NCPC.
Solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței în sensul respingerii contestației la executare ca neîntemeiată.
Intimatul T. G. a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței ca legală și temeinică.
Intimatul arată că sumele de bani nu se regăsesc în posesia contestatorului, fiind ridicată de organele de urmărire penală ca măsură de siguranță în vederea acoperirii eventualului prejudiciu, în măsura în care urma să fie tras la răspundere penală.
Intimatul mai arată că banii pentru care este executat silit sunt indisponibilizați în cont special tocmai în Trezoreria Finanțelor Publice și nicidecum nu se află în posesia contestatorului.
Intimatul precizează că nu poate fi obligat să predea suma a doua oară sau altfel spus să fie executat silit pentru aceeași sumă de care a fost deja deposedat.
Apelul este nefondat pentru următoarele considerente de fapt și de drept:
În această cale ordinară de atac, P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial C. a comunicat instanței de control judiciar că sumele de bani în cuantum de 15.000 EURO, 5.650 USD și 1.400 lei confiscate de la contestatorul T. G. prin Ordonanța nr. 297D/P/2010 din 19.07.2011, dosar finalizat prin sentința penală nr. 447/31.10.2012, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului D., s-au depus la casieria D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală din cadrul P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, conform chitanțelor din dosarul de urmărire penală.
Prin sentința penală nr. 447/31.10.2012, s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul T. G. a acestor sume de bani, cu titlu de măsură de siguranță, care a rămas definitivă.
Inițial, cu ocazia percheziției din data de 14.07.2011, organul de urmărire penală, în vederea efectuării cercetărilor care s-au impus, a ridicat aceste sume de bani de la numitul T. G., deci în mod real și efectiv s-a realizat deposedarea inculpatului de aceste bunuri care ulterior au fost puse sub sechestru asigurător și care niciodată nu au mai fost returnate inculpatului, astfel încât nu mai pot fi executate silit a doua oară, deoarece acestea se vor face venit la bugetul statului, ca efect direct al hotărârii penale de condamnare și confiscare.
Tribunalul observă că sumele de bani confiscate sunt aceleași cu cele pentru care a fost pornită executarea silită de către organul fiscal, în baza sentinței penale nr. 447/31.10.2012, pronunțată în dosarul nr._, respectiv sumele de 67.403 lei echivalentul a 15.000 Euro (1 Euro x 4,4935 lei); 18.794 lei echivalentul a 5.650 USD (1 USD x 3,3264 lei) și 1.400 lei.
Ca urmare a faptului că hotărârea penală de condamnare și de confiscare specială a rămas definitivă, contestatorul nu mai poate intra în posesia sumelor de bani respective, care, în mod automat, ca efect al executării hotărârii penale, se vor constitui venit la bugetul de stat, ceea ce presupune că executarea silită pornită în cauză în privința acestor sume de bani este nelegală, deoarece legea nu permite o dublă executare, astfel cum în mod corect a apreciat și prima instanță.
Nu are relevanță faptul că Tribunalul D. a înaintat în extras titlul executoriu reprezentat de sentința penală, din moment ce se constată că executarea silită este nelegală, potrivit celor arătate mai sus.
De asemenea, se observă că apelanta nu formulează adevărate critici împotriva sentinței atacate, nu arată argumente care să combată în mod efectiv și real considerentele reținute de prima instanță și pe care se fundamentează soluția acesteia.
În consecință, văzând că hotărârea atacată este legală și temeinică, tribunalul urmează să respingă apelul, ca nefondat, păstrând astfel sentința, în baza art. 480 alin. 1 teza I N.C.P.C.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de intimata ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE D., prin reprezentant legal D. B.-C., în calitate de șef administrație, cu sediul în mun. C., .. 2, jud. D., cod fiscal_, împotriva sentinței civile nr. 9076 din 24.06.2014, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-contestator T. G., CNP –_, cu domiciliul în mun. C., .. 40, jud. D., reprezentat convențional de avocat C. V.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la data de 27 Februarie 2015, la sediul Tribunalului D..
Președinte, D. O. | Judecător, V. F. | |
Grefier, L. E. C. |
Red.jud.D.O.
Tehn.F.M./4 ex.
Data redactării: 01.04.2015
Jud.fond.L.D.B.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 187/2015. Tribunalul DOLJ | Pretenţii. Sentința nr. 09/2015. Tribunalul DOLJ → |
|---|
