Uzucapiune. Decizia nr. 163/2015. Tribunalul DOLJ

Decizia nr. 163/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 30-01-2015 în dosarul nr. 163/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL D.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 163/2015

Ședința publică de la data de 30 Ianuarie 2015

Completul de judecată este constituit din:

Președinte - D. O. - judecător

Judecător - V. F.

Grefier - L. E. C.

Pe rol, judecarea apelului formulat de apelanții-reclamanți C. SIMINICĂ- M. și C. M.-M., împotriva sentinței civile nr. 9666 din 04.07.2014, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă P. M. C. PRIN PRIMAR, având ca obiect uzucapiune.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns av. N. I.-R. pentru apelanții-reclamanți, lipsind intimata-pârâtă.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că apelul este declarat în termen, motivat, netimbrat, după care:

Se prezintă av. N. pentru apelanții reclamanți și depune chitanța de plată a taxei judiciare de timbru în cuantum de 143 lei.

Instanța, în temeiul art. 238 alin. 1 N.C.P.C., pune în discuție durata estimativă a cercetării procesului.

Av. N. pentru apelanții-reclamanți estimează durata cercetării procesului la un singur termen de judecată.

Instanța, în temeiul art. 238 alin. 1 N.C.P.C., estimează durata necesară cercetării procesului în calea de atac la un singur termen de judecată, respectiv cel de astăzi.

Av. N. pentru apelanții-reclamanți arată că nu mai are alte cereri de formulat.

Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și constatând dosarul în stare de judecată, instanța acordă cuvântul asupra apelului.

Av. N. pentru apelanții-reclamanți, având cuvântul, solicită admiterea apelului, anularea sentinței civile atacate și trimiterea cauzei pentru continuarea judecății pe fond, întrucât instanța de fond s-a pronunțat pe excepție, deși P. mun. C. are calitate procesuală pasivă, conform motivelor de apel. cu cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru.

TRIBUNALUL

Asupra apelului civil de față:

La data de 07.11.2013 reclamanții C. Siminică-M. și C. M.-M. au formulat acțiune în constatare în contradictoriu cu pârâta P. mun. C. prin primar, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se constate că din anul 1960 dețin suprafața de teren de 1.000 mp, situată în loc. Izvorul R. nr. 77 A, județul D., cu următoarele vecinătăți: S-S. G., N-C. Siminică-M., V-M. E. și E-Icnatiu Jean, solicitând să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de act de proprietate pentru suprafața de teren mai sus menționată, atâta timp cât a intervenit uzucapiunea, având o posesie continuă, neîntreruptă și neviciată de peste 30 de ani.

În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că au deținut și dețin din anul 1960 de la părinți suprafața de teren de 1.000 mp care se află în curtea casei lor, fiind împrejmuită pe toate laturile din acel an și până în prezent, cu următorii vecini: S-S. G., N-C. Siminică-M., V-M. E. și E-Icnatiu Jean.

În toată această perioadă reclamanții au fost înscriși la A.F.P. cu restul de teren și construcția pe care dețineau acte autentice,iar diferența de 1000 mp care se afla în curtea lor nu a putut fi înregistrată pentru impozitare.

Reclamanții și-au făcut mutație pe buletin, au făcut contracte privind plata utilităților, pe numele acestora.

Deși au trecut atâția ani, pârâta a refuzat să le emită un act care să țină loc de act de proprietate, motiv pentru care au introdus această acțiune.

În drept, au invocat disp. art. 35 noul C.p.civ. și art. 1890 C.civ., art. 1846, art. 1847 C.civ.

În dovedirea acțiunii au solicitat probele cu înscrisuri si cu martorii Icnatiu Jean si N. Amabila.

Au depus înscrisuri in copie:acte de identitate,certificate de nomenclatura stradala,certificat de atestare fiscala pentru persoane fizice,interogatoriu pentru pârâta, certificat nr._/22.11.2013 emis de O.C.P.I. D. în original și în copie.

La data de 19.03.2014, pârâta a depus întâmpinare prin care a invocat excepția netimbrării cererii de chemare în judecata raportat la dispozițiile O.U.G. nr. 80/2013, deoarece reclamanții nu au făcut dovada achitării taxei de timbru.

A mai invocat excepția lipsei capacității procesuale de exercițiu a Primăriei mun. C. prin Primar ca excepție de fond,absolută și peremtorie potrivit art. 57 N.C.P.C., art. 20 si 21 din Legea nr. 215/2001.

Astfel doar unitățile administrativ-teritoriale care beneficiază de personalitate juridică pot sta ca părți în astfel de litigii nu și Primăriile ,acestea din urma fiind înzestrate doar cu exercitarea unor atribuții legale, în numele și pe seama colectivității locale.

A mai invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei deoarece nu există identitate între aceasta și persoana obligată în cadrul raportului juridic dedus judecății, având în vedere și obiectul acțiunii uzucapiunea.

Pârâta a mai invocat și excepția inadmisibilității cererii reclamanților .

Astfel uzucapiunea reprezintă unul dintre modurile de dobândire a proprietății si se poate invoca pe calea acțiunii principale, împotriva adevăratului proprietar.

Pârâta precizează că instanța trebuie să dispună atașarea dosarului fiscal al imobilului în litigiu de la Direcția Taxe și Impozite C. și să solicite și actele juridice care au dus la înregistrarea fiscală a acestui teren, ori în cazul în care reclamanții nu au făcut dovada, prin excluderea rolului activ al instanței,instanța trebuie respinsă acțiunea acestora ca nedovedită.

Pârâta solicită admiterea excepțiilor, iar pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

În drept a invocat art. 205 N.c.p.c.

Reclamanții au depus răspuns la întimpinare prin care au solicitat respingerea excepțiilor.

Astfel au solicitat respingerea excepției netimbrării, deoarece au achitat integral taxa de timbru în procedura regularizării.

Au mai solicitat respingerea excepției lipsei capacitații procesuale de exercițiu și au considerat ca pârâta are calitate procesuală pasivă deoarece conf. art. 19 din Legea nr. 215/2001 este o structura cu activitate permanentă care aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local și Dispozițiile Primarului .

Au menționat ca doresc să se judece în continuare cu P. C. deoarece are calitate procesuală pasivă în cadrul acțiunii pentru constatarea dreptului de proprietate prin uzucapiune.

La ultimul termen de judecata instanța a pus in discuție excepțiile invocate în întimpinare ,respingând excepția netimbrării și trecând la soluționarea cauzei pe baza celorlalte excepții.

Prin sentința civilă nr. 9666/04.07.2014, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, au fost respinsă excepțiile inadmisibilității acțiunii și a lipsei capacității de folosință a pârâtei, invocată de pârâtă.

A fost admisă excepția lipsei capacității procesuale de exercițiu a pârâtei, invocată de aceasta și a fost anulată acțiunea formulată de reclamanții C. Siminică-M. și C. M. M. împotriva pârâtei P. M. C. prin Primar.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut în fapt următoarele:

Conf. art. 21 alin. 1 din Legea nr. 215/2001, "unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridica deplină”, iar, conf. alin. 2, "în justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate prin primar”.

Din analiza acestor dispoziții legale a rezultat ca unitatea administrativ-teritorială are personalitate juridica si poate sta in nume propriu in judecata.

D. unitatea administrativ-teritorială are capacitate procesuala,având personalitate juridică,si nu P.,care este o structura executiva a unității administrativ-teritoriale, neavând capacitate procesuala de exercițiu in condițiile art. 57 N.c.p.c.

In consecința instanța a făcut aplicarea și a art. 40 N.c.p.c. potrivit căruia cererile făcute de o persoana care nu are capacitate procesuală sunt nule sau după caz anulabile, astfel ca a dispus admiterea excepției și în consecință anularea acțiunii.

Ca urmare a admiterii excepției lipsei capacității procesuale de exercițiu și în temeiul art. 248 alin. 2 N.c.p.c. conform căruia „în cazul în care s-au invocat simultan mai multe excepții instanța va determina ordinea de soluționare in funcție de efectele pe care acestea le produc”, urmează a nu se mai analiza celelalte excepții invocate de pârâta,cea admisă fiind prioritară.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții C. Siminică-M. și C. M.-M., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

Reclamanții arată că prin art. 20 alin. 3 din Legea nr. 10/2001 republicată, se conferă calitate de entitate obligată la restituire unității administrativ-teritoriale, însă aceste prevederi nu înlătură calitatea pe care primăria a avut-o, potrivit legii, până la data intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005 așa cum se menționează de către Î.C.C.J. - Secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 856 din 26 ianuarie 2006.

Reclamanții menționează că acțiunile având ca obiect uzucapiunea se judecă în contradictoriu cu persoana care s-ar putea pretinde proprietar sau cu unitatea administrativ teritorială prezentată prin primar conform prevederilor Legii nr. 215/2001 sau prin consiliul local, potrivit Legii nr. 213/1998 dar și în acest din urmă caz, consiliul local dă mandat tot primarului.

În conformitate cu dispozițiile art. 67 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, "primarul reprezintă . relațiile cu autorității publice, cu alte autorități publice cu persoanele fizice sau juridice române sau străine, precum și în justiție".

Față de această reglementare legală, primarul are dreptul acționeze și poate fi chemat în justiție ca reprezentant al persoanei de drept public.

Reclamanții precizează că a deținut si dețin de peste 30 de ani, o suprafața de teren 1.000 mp intravilan situat în localitatea C., .. 77 A, județul D. cu următoarele vecinătăți: la S - S. G., la N - C. Siminică-M., la V - M. E. și la E - Icnatiu Jean.

Reclamanții arată că s-au înscris în Administrația Financiară a Primăriei C. pentru care plătesc impozit.

Această suprafață de teren nu are număr cadastral și nici carte funciară așa cum reiese din Certificatul cu nr._ 22.11.2013 întocmit la data de 03.12.2013 emis de O.C.P.I. D..

Deși au trecut atâția ani, pârâtul Consiliul Local al mun. C. prin primar a refuzat să emită un act care să țină loc de act de proprietate, intervenind uzucapiunea având o posesie continuă, neîntreruptă și neviciată de peste 30 de ani.

În drept, apelul este întemeiat pe dispozițiile art. 470-473 din noul Cod de procedură civilă.

Apelul este nefondat pentru următoarele considerente de fapt și de drept:

În condițiile în care reclamanții au fost reprezentați de avocatul care a și redactat cererea de chemare în judecată, deci au beneficiat de apărare calificată, prima instanță nu avea obligația de a le pune în vedere acestora să-și precizeze cererea, astfel cum în mod eronat pretind apelanții, întrucât partea trebuie să dea dovadă de maximă diligență atunci când inițiază un demers judiciar și când fixează cadrul procesual în privința părților litigante și a obiectului cererii deduse judecății, potrivit principiului disponibilității care guvernează procesul civil, reglementat de dispozițiile art. 9 alin. 2 din noul C.p.civ., care prevăd că "Obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților".

Oricum, în cauză Consiliul local al mun. C. nu are calitate procesuală pasivă, întrucât singurul subiect de drept care ar putea contesta demersul reclamanților este unitatea administrativ-teritorială, respectiv Municipiul C., reprezentată în justiție de către primar, conform art. 21 din Legea nr. 215/2001 rep.

De aceea, în mod corect prima instanță a reținut că P. mun. C. nu are capacitate de exercițiu, mai mult, tribunalul apreciază chiar că aceasta nu are nici capacitate de folosință, deoarece nu poate fi subiect de drepturi și obligații civile, "primăria" fiind doar o structură funcțională a autorității publice locale executive, conform art. 77 din Legea nr. 215/2001, deci nu este o autoritate publică și nu are personalitate juridică, drept pentru care nu poate sta în judecată ca subiect de drepturi și obligații.

Dispozițiile Legii nr. 10/2001, Legii nr. 213/1998 sau ale Legii nr. 247/2005, invocate prin cererea de apel, nu au incidență în cauză.

În consecință, observând că persoana chemată în judecată în calitate de pârâtă nu are capacitate procesuală de folosință sau de exercițiu, tribunalul va respinge apelul, ca nefondat și va păstra sentința atacată, în temeiul art. 480 alin. 1 din noul C.p.civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelanții-reclamanți C. Siminică-M., domiciliat în mun. C., loc. Izvoru R., nr. 77A, jud. D., CNP -_ și C. M.-M., domiciliată în mun. C., loc. Izvoru R., nr. 77A, jud. D., CNP -_, împotriva sentinței civile nr. 9666/04.07.2014, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă P. municipiului C. prin primar, cu sediul în mun. C., ., nr. 7, jud. D..

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la data de 30 Ianuarie 2015, la sediul Tribunalului D..

Președinte,

D. O.

Judecător,

V. F.

Grefier,

L. E. C.

Red. jud. D. O.

Tehnored. F.M./5 ex.

Data redactării: 10.02.2015

Jud. fond C.C. M.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Uzucapiune. Decizia nr. 163/2015. Tribunalul DOLJ