Contestaţie la executare. Sentința nr. 177/2015. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 177/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 26-06-2015 în dosarul nr. 1194/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1194/2015
Ședința publică de la 26 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. A.
Judecător G. C. F.
Grefier E. D. C.
Pe rol soluționarea apelului formulat de apelanta –contestatoare R. I. împotriva sentinței civile nr. 177/17.03.2015 pronunțată de Judecătoria Filiași, în dosarul cu nr._, în contradictoriu cu intimații . PRIN MANDATAR . SA, B. D. D. M., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că:
- apelul este declarat și motivat în termen
- au fost comunicate motivele de apel
- nu s-a depus întâmpinare
- nu s-a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru.
- se solicită judecarea cauzei în lipsă.
- apelanta a depus o cerere prin care solicită acordarea ajutorului public judiciar.
Instanța, față de împrejurarea că se solicită judecarea cauzei în lipsă, reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului dedus judecății, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 177/2015 pronunțată de Judecătoria Filiași în dosarul_ a fost respinsă contestația la executare formulată de contestatoarea R. I., în contradictoriu cu intimat . prin mandatar . SA .
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
La data de 11.12.2014 a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Filiași sub nr._, contestația formulată de contestatoarea R. I. împotriva actelor de executare silită întocmite de Biroul Executorului Judecătoresc D. D. M. în dosarul nr. 1429/E/2014, solicitând instanței să se dispună anularea actelor de executare.
În cuprinsul contestației formulate, contestatoarea a invocat, pe cale de excepție, prescripția extinctivă a creanței reprezentate de sentința civilă nr. 403/11.06.2014, pronunțată de Judecătoria Filiași în dosarul nr._ .
A invocat prevederile Deciziei nr. 1/2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care s-a statuat că " prescripțiile extinctive începute anterior datei de 01.10.2011, împlinite ori neîmplinite la aceeași dată, rămân supuse dispozițiilor art. 18 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, republicat, astfel încât atât instanțele de judecată, din oficiu, cât și părțile interesate pot invoca excepția prescripției extinctive, indiferent de stadiul procesual, chiar în litigii începute după 1 octombrie 2011 ".
A susținut contestatoarea că, în speță, creanța este prescrisă, având în vedere termenul de prescripție de 3 ani, prevăzut de art. 18 din Decretul nr. 167/1958.
În acest sens, contestatoarea a susținut că executarea a început în anul 2014, la 4 ani după ce i-a fost întreruptă furnizarea energiei electrice, în anul 2010 iar potrivit dispozițiilor art. 705 din Codul de procedură civilă, dreptul de a obține executarea siliră se prescrie în termen de 3 ani și începe să curgă de la data când se naște dreptul de a obține executarea silită.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 711-719 din Codul de procedură civilă.
În dovedirea contestației formulate, au fost anexate la dosar, în copie: cartea de identitate a contestatoarei, somația emisă de Biroul Executorului Judecătoresc D. D. M. în dosarul de executare nr. 1429/E/2014, încheierea emisă la data de 27.11.2014 în cadrul aceluiași dosar, înștiințarea emisă către contestatoarea la data de 27.11.2014 privind începerea executării silite și înștiințarea de înființare poprire din 27.11.2014.
La primirea cererii, prin rezoluția președintelui de complet din 12.12.2014, a fost stabilit primul termen de judecată la data de 20.01.2015 și s-a dispus citarea părților, contestatoarea, cu mențiunea de a timbra corespunzător cererea formulată cu taxă judiciară de timbru în sumă de 342,68 lei.
De asemenea, s-a dispus emiterea unei adrese către Biroul Executorului Judecătoresc D. D. M., pentru a înainta o copie certificată a dosarului de executare nr. 1429/E/2014
Răspunsul la această adresă a fost înaintat la dosar la data de 07.01.2015, iar odată cu înaintarea înscrisurilor solicitate, executorul judecătoresc a formulat și o cerere, în cuprinsul căreia a invocat lipsa calității sale procesuale pasive, raportat la prevederile art. Legii 188/2000 și deciziilor Curții Constituționale nr. 162/22.04.2003 și 225/03.06.2003.
Prin încheierea de ședință din data de 20 ianuarie 2015, instanța a admis excepția lipsei calității sale procesuale pasive invocate de Biroul Executorului Judecătoresc D. D. M..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr. 403/11.06.2014 pronunțată de Judecătoria Filiași în dosarul nr._ a fost admisă cererea de chemare în judecată, așa cum a fost precizată, având ca obiect "pretenții", formulată de reclamanta S.C. C. V. S.A., împotriva pârâtei R. I., contestatoarea din prezenta cauză și a fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 2.767,02 lei reprezentând contravaloare energie electrică consumată, suma de 835,11 lei reprezentând penalități de întârziere, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
Întrucât pârâta R. I. nu și-a executat de bunăvoie obligațiile stabilite de instanță, intimata S.C. C. V. S.A a solicitat punerea în executare a s.c. nr. 403/11.06.2014 pronunțată de Judecătoria Filiași în dosarul nr._, în acest sens formându-se la B. P. S. dosarul de executare nr. 1429/E/2014 .
Contestatoarea R. I. a formulat contestație la executare, invocând prescripția extinctivă a creanței, pe motiv că furnizarea energiei electrice i-a fost întreruptă în anul 2010 .
Instanța de fond a apreciat că excepția invocată este neîntemeiată întrucât termenul de prescripție nu se calculează de la data la care a fost întreruptă furnizarea energiei electrice ci de la data la care sentința civilă nr. 403/11.06.2014 pronunțată de Judecătoria Filiași în dosarul nr._ a devenit executorie.
Mai mult contestatoarea nu a invocat această excepție în cadrul dosarului nr._, astfel încât această hotărâre a intrat în puterea lucrului judecat, nefiind admisă invocarea unei cauze de nulitate a acestei hotărâri, conform art. 405 C.pr.civ., decât în căile de atac prevăzute de lege; or, contestația la executare nu este o asemenea cale de atac.
Cum în speță sentința ce constituie titlul executoriu a fost pronunțată la data de 11.06.2014, termenul de prescripție de 3 ani, prevăzut de art. 705 alin. 1 din codul de procedură civilă nu s-a împlinit.
În ceea ce privește fondul cauzei, instanța de fond a reținut că potrivit dispozițiilor art. 711 din Codul de procedură civilă " împotriva executării silite însăși, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare ".
Ca atare, contestația la executare este mijlocul procesual prin care părțile interesate sau vătămate prin modul de realizare a executării silite, cu neobservarea sau ignorarea condițiilor și formalităților stabilite de procedura execuțională, se pot plânge instanței competente în vederea desființării sau anulării formelor sau actelor de executare nelegale.
Din oficiu, din lucrările dosarului de executare, instanța de fond nu a constatat motive de nulitate a actelor de executare, astfel că urmează să respingă contestația formulată, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarata apel contestatoarea, solicitând admiterea acestuia, constatarea intervenirii perimării executării silite, constatarea intervenirii prescripției executării silite, anularea actelor de executare silită emise de B. D. D. M. pe numele acesteia.
În dezvoltarea motivelor de apel, apelanta a arătat că pe cale de excepție înțelege să invoce prescripția extinctivă a creanței reprezentate de titlul executoriu-sentința civilă nr. 403/2014 pronunțată de Judecătoria Filiași în dosarul_ .
Apelanta a arătat că debitul invocat în speța de față, în raport de decizia 1/2014 a ICCJ, s-a prescris, având în vedere termenul de prescripție de 3 ani, prev dec art.18 Decretul 167/1958.
Actele de executare silită ale creditorului . prin mandatar . SRL au început în anul 2014, la 4 ani după ce i-a fost întreruptă furnizarea energiei electrice în anul 2010.
Dreptul de a solicita recuperarea creanțelor de către pârâtă a început să curgă de la data întreruperii furnizării energiei electrice, în anul 2010, prin urmare creanța ce face obiectul prezentei cauze este prescrisă. Potrivita art. 705 Ncpciv, dreptul de a obține executarea silită se prescrie în termen de 3 ani și începe să curgă de la data când se naște dreptul de a obține executarea silită.
Pe cale d excepție, apelanta a invocat perimarea executării silite în dosarul 1429/E/2014 al B. D. D. M.. Din actele dosarului se observă că din anul 2010 și până în anul 2014 nu s-a mai efectuat niciun act de executare silită, prin urmare operează perimarea.
Pe fondul cauzei, apelanta a arătat că nu are nici un venit din anul 2010, fapt care nu i-a mai permis să achite contravaloarea energiei electrice, creanța fiind prescrisă.
În drept au fost invocate dips. Art. 466-482, 711-719 Cpciv.
Intimata nu a formulat întâmpinare.
Părțile nu au solicitat încuviințarea de noi mijloace de probă în apărare.
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de apel, Tribunalul constată că apelul este neîntemeiat, urmând a fi respins pentru considerentele ce urmează a fi expuse:
Prima instanță a pronunțat o hotărâre legală și temeinică aplicând în mod corect dispozițiile legale relevante la situația de fapt dedusă judecății.
Unul dintre principiile care limitează regula caracterului devolutiv al apelului este tantum devolutum quantum apellantum, care este o cerință a principiului disponibilității aplicabil procesului civil, principiu ce se impune și în fața instanțelor de control judiciar, așadar și a instanței de apel.
Ca atare, conform principiului enunțat, instanța de apel, ca instanță de reformare, este chemată să cerceteze cauza doar prin raportare la motivele invocate în cererea de apel, neputându-se pronunța asupra altor motive de reformare neindicate în conținutul motivelor de apel, cu excepția motivelor de ordine publică.
În speță, Tribunalul nu a identificat existența unor motive de ordine publică și analizând motivele de reformare invocate de apelantă, le apreciază a fi neîntemeiate.
Astfel, la data de 27.11.2014, creditoarea C. V. a solicitat B. D. D. M. încuviințarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de sentința 403/11.06.2014 pronunțată de Judecătoria Filiași în dosarul_, împotriva debitoarei R. I. (apelanta contestatoare în prezenta cauză).
Prin încheierea nr. 1429/E/2014 din data de 27.11.2014, B. D. D. M. a admis cererea și a încuviințat executarea silită pentru recuperarea creanței în cuantum de 4024,98 lei la care debitoarea a fost obligată prin titlul executoriu și a cheltuielilor de executare, prin toate formele prevăzute de lege.
La aceeași dată, executorul judecătoresc a emis o înștiințarea către debitoare, aducându-i la cunoștință declanșarea executării silite, încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare, somația, înștiințarea de înființare a popririi, acte de executare comunicate debitoarei la data de 28.11.2014, conform procesului verbal de înmânare (f 30 dosar de fond).
La data de 28.11.2014, executorul judecătoresc a solicitat Primăriei Orașului Filiași furnizarea de informații cu privire la bunurile mobile și imobile ale debitorului și a comunicat adrese de înființare a popririi către unitățile bancare și Casa Națională de Pensii Publice.
Analizând critica apelantei vizând perimarea actelor de executare, Tribunalul o apreciază a fi neîntemeiată.
Astfel, perimarea executării silite este definită ca fiind o sancțiune de drept procesual civil, care intervine în situația în care creditorul, din culpa sa, a lăsat să treacă un interval de timp de 6 luni de la data împlinirii ultimului act de executare.
Analizând disp. art. 696 Cpciv, care reglementează termenul de perimare, Tribunalul reține că acesta începe să curgă de la data la care executorul a comunicat în scris creditorului solicitarea îndeplinirii unui act sau a efectuării unui demers, necesar executării silite.
În speță, analizând înscrisurile din dosarul de executare 1429/E/2014 al B. D. D. M., ale căror copii certificate pentru conformitate cu originalul au fost depuse la dosarul de fond, Tribunalul constată că termenul de perimare nu a început să curgă, executorul judecătoresc nefăcând nicio solicitare scrisă creditorului cu privire la îndeplinirea vreunui act de executare.
Neîntemeiat apare a fi și motivul de reformare vizând prescripția dreptului de a solicita executarea silită.
Astfel, disp. art. 705 Cpciv, instituie un termen general de prescripție a dreptului de a obține executarea silită de 3 ani care curge de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești.
Potrivit disp. art. 634 alin. 1 pct 3 Cpciv, sunt definitive, hotărârile date în primă instanță, care nu au fost atacate cu apel.
Aplicând aceste norme legale la situația de fapt dedusă judecății, Tribunalul constată că dreptul de a cerere executarea silită a sentinței civile nr. 403/11.06.2014 pronunțată de Judecătoria Filiași în dosarul_ (ce reprezintă titlu executoriu împotriva apelantei contestatoare) nu s-a împlinit, întrucât nu s-a scurs un interval de timp de 3 ani de la data rămânerii definitive a acesteia.
Nici criticile vizând prescripția dreptului material la acțiune nu pot fi primite.
Astfel, contestatia la executare este o cale de atac deschisa contra masurilor de executare nelegale, partile nu se pot sprijini, in motivarea contestatiei lor decat pe vicii si nelegalitati ale actelor de procedura, ulterioare hotararii ce se executa si nu pe motive de fond ce puteau fi invocate la judecarea fondului procesului. Punerea in discutie, in fata instantei de executare a legalitatii si temeiniciei titlului executoriu ar duce la incalcarea principiului puterii de lucru judecat. Prin urmare, in cadrul contestatiei la executare, instanta nu este indreptatita sa examineze fondul raporturilor juridice dintre parti, ci trebuie sa se conformeze hotararii puse in executare.
In speta, Tribunalul constata ca prescripția dreptului material la acțiune reprezinta un motiv ce putea fi analizat doar de instanța investită soluționarea cauzei_ nu si de cea de executare.
Pentru aceste considerente, în temeiul disp. Art. 480 Cpciv, va păstra în tot sentința atacată, urmând a respinge ca neîntemeiat apelul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge apelul formulat de apelanta contestatoare R. I. domiciliată în loc. Filiași, ., jud. D., împotriva sentinței civile nr. 177/2015 pronunțată de Judecătoria Filiași în contradictoriu cu intimata . prin mandatar . SA cu sediul în municipiul București, Bulevardul D. P., nr. 10, Connect Business Park, clădirea C 3, ..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 26 Iunie 2015
Președinte, L. A. | Judecător, G. C. F. | |
Grefier, E. D. C. |
Red LA/4 ex/08.07.2015
E.C. 02 Iulie 2015
J fond C C G.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1281/2015. Tribunalul DOLJ | Pretenţii. Sentința nr. 01/2015. Tribunalul DOLJ → |
|---|
