Declararea judecătorească a morţii. Decizia nr. 551/2015. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 551/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 23-03-2015 în dosarul nr. 551/2015
Dosar nr._ -declarare judecătorească a morții-
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 551/2015
Ședința publică din data de 23 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: V. P.
Judecător: D. G.
Grefier: E. D. C.
M. P.-P. de pe lângă Tribunalul D. a fost reprezentat de procuror B. D..
Pe rol se află soluționarea apelului formulat de apelanta-reclamantă C. A., împotriva sentinței civile numărul_/10.12.2013, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți S. DE A. TUTELARĂ, . și P. I., având ca obiect declararea judecătorească a morții.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns apelanta-reclamantă C. A., personal și asistată de avocat C. A. Ș..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că a fost înaintat dosarul nr._ al Judecătoriei C..
Apelanta-reclamantă C. A., prin avocat C. A. Ș., depune la dosarul cauzei dovada citării prin publicitate a intimatului P. I..
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul cu privire la apel.
Apelanta-reclamantă C. A., prin avocat C. A. Ș., având cuvântul, solicită admiterea apelului, anularea sentinței pronunțată de Judecătoria C. și pronunțarea unei decizii legală și temeinică. Învederează că ultimul domiciliul al persoanei dispărute a fost în ., învederează că, la termenul de judecată la care s-a luat cauza în pronunțare, la Judecătoria C. era lipsă de procedură cu intimatul P. I..
Reprezentanta Ministerului P.-procuror B. D., având cuvântul, solicită respingerea apelului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței civile apelate.
Instanța reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei C., la data de 26.02.2013, sub nr._, reclamanta C. A., în contradictoriu cu pârâții ., S. de A. Tutelară jud. D. și P. I., a solicitat instanței declararea judecătorească a morții numitului P. I., cu ultimul domiciliu in localitatea Ișalnița, ., nr. 28, jud. D..
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că este fiica dispărutului P. I., conform încheierii din 28.06.2012, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._ /2012, rămasă irevocabilă prin neapelare, fiind numită curator pentru P. I..
Prin sentința civilă nr._ din 05.11.2012, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, a fost admisă acțiunea civilă de declarare judecătorească a dispariției a lui P. I., care, în anul 2006, la vârsta de 82 de ani, a dispărut din Spitalul Poiana M., unde a fost internat.
În drept, au fost invocate prevederile art. 49, art. 51 și art. 52 C.civ.
În susținerea acțiunii au fost depuse la dosar, în xerocopie, sentința civilă nr._/05.11.2012, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, încheiere pronunțată la data de 28.06.2012 de Judecătoria C., în dosarul nr._, cărți de identitate pentru reclamantă și P. I..
Instanța a dispus, in conformitate cu dispozițiile art. 944 N.C.P.Civ., efectuarea unor adrese, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, către Primăria Comunei Ișalnița și către Postul de Poliție Ișalnița în a căror rază teritorială a precizat reclamanta ca a avut ultimul domiciliu cunoscut numitul P. I. (cu ultimul domiciliu în Ișalnița, ., nr. 28, jud. D.) dispărut, pentru a culege informații cu privire la acesta și a comunica instanței, în cel mult două lună de la primirea adresei, rezultatul cercetărilor efectuate; afișarea cererii de chemare în judecată la ultimul domiciliu cunoscut al celui dispărut și la sediul Judecătoriei C.; efectuarea uneia adrese către Primăria Comunei Ișalnița pentru a proceda, de îndată, la afișarea cererii de chemare în judecată, la sediul primăriei.
La data de 12.04.2013, reclamanta a depus la dosar completare la acțiune, prin care a arătat dovezile pe care se sprijină capetele de cerere, a precizat codul numeric personal al reclamantei și a enumerat bunurile imobile rămase în patrimoniul persoanei, anexând, în xerocopie, titlul de proprietate nr. 594-_/11.05.1994, titlul de proprietate nr. 608-_/26.05.1994 și dovada citării publicării într-un ziar de largă circulație a unui anunț despre deschiderea procedurii de declarare a morții.
La data de 29.10.2013, Primăria Comunei Ișalnița a înaintat la dosar rezultatul cercetărilor efectuate cu privire la numitul P. I. din care reiese că acesta din urmă a locuit efectiv în ., nr. 28, până în aprilie 2004, când fiica acestuia, C. A., cu care locuia la această adresă, a înstrăinat imobilul, cei doi mutându-se în C., cartier Rovine II (Troaca) unde își construiseră o altă casă.
La data de 06.11.2013, Postul de Poliție Ișalnița a înaintat instanței rezultatul cercetărilor efectuate cu privire la numitul P. I., comunicând faptul că, la adresa din ., nr. 28, jud. D., nu a fost găsită nicio persoană cu datele de identificare ale numitului P. I., din anul 2004, la această locație domiciliind numitul L. M. împreună cu familia lui care a cumpărat proprietatea de la numita C. A. și nu cunoaște nicio persoană cu aceste date de identificare.
La adresa înaintată a fost anexată declarația numitului L. M..
Prin sentința civilă nr._/10.12.2013, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta C. A., în contradictoriu cu pârâții Localitatea Ișalnița-prin primar, S. de A. Tutelară jud. D. și P. I..
Pentru a se pronunța astfel, instanța a constatat și reținut următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 944 N.C.P.Civ. “ (1) După sesizarea instanței, președintele va cere primăriei comunei, orașului, municipiului sau sectorului municipiului București, precum si organelor politiei în a căror raza teritoriala a avut ultimul domiciliu cunoscut cel dispărut sa culeagă informații cu privire la acesta.
(2) Totodată, președintele va dispune sa se facă afișarea cererii la ultimul domiciliu cunoscut al celui dispărut, la sediul primăriei comunei, orașului, municipiului sau sectorului municipiului București si la sediul instanței, precum si publicarea . larga circulație a unui anunț despre deschiderea procedurii de declarare a morții, cu invitația ca orice persoana sa comunice datele pe care le cunoaște in legătura cu cel dispărut.
(3) Președintele va sesiza instanța de tutela de la ultimul domiciliu cunoscut al celui a cărui moarte se cere a fi declarata, spre a numi, daca este cazul, un curator, in condițiile prevăzute de Codul civil.
(4) Daca in patrimoniul persoanei a cărei moarte se cere a fi declarata exista bunuri imobile, președintele va cere, din oficiu, notarea cererii in cartea funciara, precum si înregistrarea acesteia in registrul comerțului, daca este profesionist.”
Art. 945 N.C.P.Civ. prevede, de asemenea, ca “(1) După trecerea a doua luni de la data efectuării publicațiilor si după primirea rezultatelor cercetărilor, se va fixa termen de judecata.
(2) Persoana a cărei moarte se cere a fi declarata se citează la ultimul domiciliu cunoscut; citația se publica . larga circulație. Daca persoana in cauza a avut un mandatar, va fi citat si acesta, pentru a da lămuriri instanței.
(3) De asemenea, va fi citat si curatorul, daca a fost numit.
(4) Judecarea se va face cu participarea procurorului.”
Pe de alta parte, din dispozițiile art. 943 N.C.P.Civ rezulta ca :”Cererea de declarare a morții unei persoane se introduce la instanța competenta in a cărei circumscripție acea persoana a avut ultimul domiciliu cunoscut.”
Din toate dispozițiile legale enunțate anterior, a rezultat ca toata procedura speciala a declarării morții unei persoane se desfășoară având in vedere ultimul domiciliu al celui dispărut, chiar instanța competenta in soluționarea cererii fiind cea in a cărei circumscripție acea persoana a avut ultimul domiciliu cunoscut.
In cererea de chemare in judecata reclamanta C. A.-fiica celui dispărut P. I.-a învederat instanței ca ultimul domiciliu cunoscut al acestuia a fost în Ișalnița, ., nr. 28, jud. D., astfel încât instanța a efectuat toate procedurile prevăzute de lege având in vedere acest domiciliu.
La data de 29.10.2013, Primăria Comunei Ișalnița a înaintat la dosar rezultatul cercetărilor efectuate cu privire la numitul P. I. din care reiese că acesta din urmă a locuit efectiv în comuna Ișalnița, ., nr. 28, până în aprilie 2004, când fiica acestuia, C. A., cu care locuia la această adresă, a înstrăinat imobilul, cei doi mutându-se în C., cartier Rovine II (Troaca) unde își construiseră o altă casă.
La data de 06.11.2013, Postul de Poliție Ișalnița a înaintat instanței rezultatul cercetărilor efectuate cu privire la numitul P. I., comunicând faptul că, la adresa din comuna Ișalnița, ., nr. 28, jud. D., nu a fost găsită nicio persoană cu datele de identificare ale numitului P. I., din anul 2004, la această locație, domiciliind numitul L. M. împreună cu familia lui care a cumpărat proprietatea de la numita C. A. și nu cunoaște nicio persoană cu aceste date de identificare.
Cum din aceste cercetări instanța a reținut ca dispărutul P. I. nu a avut ultimul domiciliu cunoscut în Ișalnița, ., nr. 28, jud. D., reclamanta comunicând instanței, prin cererea de chemare in judecata, date nereale referitoare la acest domiciliu, deși rezulta ca ea este cea care a înstrăinat in anul 2004 casa in care a locuit numitul P. I. in Ișalnița si s-a mutat cu acesta in C., instanța a respins cererea de chemare in judecata fiind împiedicată să desfășoare cercetările in cauza din culpa reclamantei.
Cum cercetările prevăzute de lege a fi efectuate in faza de regularizare au fost efectuate la un domiciliu indicat de reclamanta care s-a dovedit a fi nereal, instanța, în faza judecății nu este în măsura nici sa-și verifice competenta si nici sa procedeze, in continuare la verificarea temeiniciei cererii formulate.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta apelantă C. A., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Reclamanta a arătat că, deși la termenul din data de 10.12.2013, a fost lipsă de procedură, instanța a trecut peste acest fapt și a judecat cauza.
Reclamanta a fost obligată să aducă ziarul cu dovada publicării într-un ziar de largă circulație, dar pentru că avocatul formulase cerere de amânare dovedită cu acte, nici apelanta nu a mai putut să îndeplinească procedura.
Reclamanta a precizat că prima instanță a apreciat că ultimul domiciliu al lui P. I. a fost în C., cartier Rovine, ca urmare a informațiilor primite de la primărie. Ultimul domiciliu al lui P. I. este redat de copia cărții de identitate. Mai mult decât atât, P. I. nu mai avea un domiciliu statornic, fiind internat de luni de zile în spital, procedura de citare făcându-se prin publicitate la ziar.
Reclamanta a menționat că, și în situația în care ar fi locuit o perioadă la fiica sa în C., cercetările au fost făcute de organele de poliție din C. cu prilejul dosarului de dispariție, unde la fel ca și în acesta, ultimul domiciliu a fost dovedit cu copia de pe cartea de identitate.
În drept, apelul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 480 NCPC.
Apelul a fost legal timbrat cu taxă de timbru și timbru judiciar conform chitanței depuse la fila 10 din dosar.
Intimații, deși legal citați, nu au formulat întâmpinare în cauză.
Prin încheierea de ședință din data de 20.10.2014, instanța a dispus atașarea la prezenta cauză a dosarelor nr._ al Judecătoriei C. și nr._ al Judecătoriei C., dosare care au fost atașate.
Prin aceeași încheiere de ședință, instanța a dispus emiterea unei adrese către SPCEP C. pentru a se comunica dacă, cu privire la numitul P. I., s-a înregistrat o schimbare a domiciliului acestuia față de cele menționate în CI . nr._, având CNP-ul_, răspunsul la adresă fiind depus la fila 38 din dosar.
Analizând sentința civilă apelată, prin prisma motivelor de apel, dar și în raport de disp. art. 477-479 N.c.p.c., tribunalul constată că apelul este fondat pentru următoarele considerente:
Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei C., la data de 26.02.2013, sub nr._, reclamanta C. A., în contradictoriu cu pârâții ., S. de A. Tutelară jud. D. și P. I., a solicitat instanței declararea judecătorească a morții numitului P. I., cu ultimul domiciliu in localitatea Ișalnița, ., nr. 28, jud. D..
Prin sentința civilă nr._/10.12.2013, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta C. A., în contradictoriu cu pârâții Localitatea Ișalnița-prin primar, S. de A. Tutelară jud. D. și P. I..
Tribunalul constată că prima instanță a soluționat cauza fără a intra în cercetarea fondului, reținând că dispărutul P. I. nu a avut ultimul domiciliu cunoscut în Ișalnița, ., nr. 28, jud. D., reclamanta comunicând instanței, prin cererea de chemare in judecata, date nereale referitoare la acest domiciliu, deși rezultă că ea este cea care a înstrăinat în anul 2004 casa în care a locuit numitul P. I. în Ișalnița și s-a mutat cu acesta în C..
De asemenea, instanța a reținut că cercetările prevăzute de lege fiind efectuate in faza de regularizare, au fost efectuate la un domiciliu indicat de reclamanta care s-a dovedit a fi nereal, aspect pentru care, în faza judecății, nu este în măsura nici sa-și verifice competenta si nici sa procedeze, in continuare, la verificarea temeiniciei cererii formulate.
Soluția pronunțată de către prima instanță a avut la bază rezultatul verificărilor efectuate de către Postul de Poliție Ișalnița, conform adresei nr._ din data de 31.10.2013, depusă la dosar la data de 06.11.2013, la fila 54, potrivit căreia, la adresa din comuna Ișalnița, ., nr. 28, jud. D., nu a fost găsită nicio persoană cu datele de identificare ale numitului P. I., din anul 2004, la această locație, domiciliind numitul L. M. împreună cu familia lui care a cumpărat proprietatea de la numita C. A. și nu cunoaște nicio persoană cu aceste date de identificare și cel al verificărilor efectuate de către Primăria Comunei Ișalnița, potrivit adresei nr. 5453 din data de 24.10.2013, depusă la fila 51 din dosar, din care a rezultat că numitul P. I. a locuit efectiv în ., nr. 28, până în aprilie 2004, când fiica acestuia, C. A., cu care locuia la această adresă, a înstrăinat imobilul, cei doi mutându-se în C., cartier Rovine II (Troaca) unde își construiseră o altă casă.
Tribunalul reține că, potrivit disp. art. 943 N.C.P.Civ, rezulta ca :”Cererea de declarare a morții unei persoane se introduce la instanța competenta in a cărei circumscripție acea persoana a avut ultimul domiciliu cunoscut.”
În aplicarea dispozițiilor legale anterior enunțate, a rezultat ca toata procedura speciala a declarării morții unei persoane se desfășoară având in vedere ultimul domiciliu al celui dispărut, chiar instanța competenta in soluționarea cererii fiind cea in a cărei circumscripție acea persoana a avut ultimul domiciliu cunoscut, dispoziții care au fost aplicate, în mod corect, de către instanța de fond.
Cu privire la ultimul domiciliu cunoscut al persoanei dispărute și a cărei moarte se solicită a se constata de către instanță, tribunalul reține că numitul P. I. a figurat cu un astfel de domiciliu cunoscut chiar la adresa indicată de către reclamantă în cererea de chemare în judecată, respectiv în localitatea Ișalnița, ., nr. 28, județul D., astfel cum rezultă din fotocopia CI . nr._, depus la fila 9 din cadrul dosarului de fond.
În acest context, în cadrul apelului de față, instanța de control judiciar a dispus efectuarea unei adrese către SPCEP C. pentru a se comunica dacă, cu privire la numitul P. I., s-a înregistrat o schimbare a domiciliului acestuia față de cele menționate în CI . nr._, iar, din cadrul răspunsului la adresă, depus la fila 38 din prezentul dosar, a rezultat că persoana vizată nu și-a schimbat domiciliul, la aceeași adresă indicată în cartea sa de identitate depusă la dosar figurând, în continuare, domiciliul activ al acesteia.
Astfel, potrivit disp. art. 87 N.cod civil, domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acolo unde aceasta declară că își are locuința principală, art. 88 N.cod civil prevede că "reședința persoanei fizice este locul unde își are locuința secundară", iar, potrivit disp. art. 89 alin. 1-3 N.cod civil "stabilirea sau schimbarea domiciliului se face cu respectarea dispozițiilor legii speciale; stabilirea sau schimbarea domiciliului nu operează decât atunci când cel care ocupă sau se mută într-un anumit loc a făcut-o cu intenția de a avea acolo locuința principală și dovada intenției rezultă din declarația persoanei făcute la organele administrative competente să opereze stabilirea sau schimbarea domiciliului, iar, în lipsa acestor declarații, din orice alte împrejurări de fapt."
Potrivit disp. art. 90 alin. 1-2 N.cod civil care privește prezumția de domiciliu "reședința va fi considerată domiciliu când acesta nu este cunoscut, iar, în lipsă de reședință, persoana fizică este considerată că domiciliază la locul ultimului domiciliu, iar, dacă acesta nu se cunoaște, la locul unde acea persoană se găsește."
De asemenea, potrivit disp. art. 91 alin. 1-3 N.cod civil "dovada domiciliului și a reședinței se face cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate; în lipsa acestor mențiuni ori atunci când acestea nu corespund realității, stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a reședinței nu va putea fi opusă altor persoane, iar dispozițiile alin. 2 nu se aplică în cazul în care domiciliul sau reședința a fost cunoscută prin alte mijloace de cel căruia i se opune."
Din interpretarea coroborată a dispozițiilor legale anterior menționate rezultă că dovada domiciliului (care reprezintă declarația persoanei că își are locuința principală într-un anumit loc) se face cu cartea de identitate a acesteia, în speța de față, neexistând vreo dovadă contrară celor menționate în actul de stare civilă al dispărutului, în contextul în care nu s-a dovedit că persoana în discuție a avut o reședință, în sensul disp. art. 88 N.cod civil, iar prezumția de domiciliu, conform disp. art. 90 N.cod civil, se referă la ultimul domiciliu al persoanei, în lipsă de reședință.
În speța de față nu se aplică nici disp. art. 91 alin. 3 N.cod civil potrivit cărora domiciliul sau reședința a fost cunoscută prin alte mijloace de cel căruia i se opune, în contextul în care nu sunt incidente nici dispozițiile legale privind domiciliul (schimbarea acestuia), nici cele care privesc reședința, în sensul Noului cod civil.
Mai mult, în cauza de față, numitul P. I., la data de 29.07.2006, nu a dispărut de la domiciliul acestuia înscris în cartea de identitate și nici de la un alt domiciliu sau reședință, în sensul dispozițiilor legale anterior menționate, ci, din Secția Psihiatrie a Spitalului Poiana M., așa după cum rezultă din considerentele sentinței civile nr._ din data de 05.11.2012, pronunțată de către Judecătoria C., în dosarul nr._ .
Tribunalul constată, de asemenea, că și în cadrul dosarelor nr._ al Judecătoriei C., având ca obiect declararea dispariției numitului P. I. și nr._ al Judecătoriei C., având ca obiect instituirea curatelei în vederea declarării dispariției acestuia, s-a reținut că numitul P. I. are ultimul domiciliu cunoscut în localitatea Ișalnița, ., nr. 28, jud. D., în contextul în care, și în cadrul dosarului nr._ al Judecătoriei C., s-au efectuat cercetări cu privire la persoana în discuție și s-a constatat că aceasta nu mai locuia efectiv la adresa din cartea sa de identitate din anul 2004 (fila 31).
Și în cazul în care s-ar reține că domiciliul real al persoanei dispărute ar fi fost în municipiul C., cartier Rovine II (Troaca), zona Brestei, așa cum s-a precizat în cadrul adresei și declarației depuse la filele 51 și 55 din cadrul dosarului de fond, potrivit disp. 943 N.C.P.Civ, tot Judecătoria C. ar fi fost instanța competentă să soluționeze cererea de declarare a morții dedusă judecății în cauza de față.
Ca atare, se constată că prima instanță a soluționat cauza fără a intra în judecata fondului, respectiv a respins acțiunea reclamantei, constatând că este împiedicată să desfășoare cercetările în cauză din culpa reclamantei, astfel că, în speță, sunt aplicabile disp. art. 480 alin. 3 teza a-II-a NCPC.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul disp. art. 480 alin. 2 teza I N.c.p.c., tribunalul va admite apelul declarat de către apelanta-reclamantă C. A., împotriva sentinței civile numărul_/10.12.2013, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți S. DE A. TUTELARĂ, . și P. I., va anula sentința civilă apelată și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite apelul declarat de către apelanta-reclamantă C. A., domiciliată în municipiul C., .. 18 N, jud. D., împotriva sentinței civile numărul_/10.12.2013, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți S. DE A. TUTELARĂ, . și P. I., cu ultimul domiciliu cunoscut în localitatea Ișalnița, ., nr. 28, județul D..
Anulează sentința civilă apelată și trimite cauza spre rejudecare primei instanțe.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 23 Martie 2015.
Președinte, V. P. | Judecător, D. G. | |
Grefier, E. D. C. |
Red. jud. V.P./Tehn. F.M. 6 ex./24.04.2015
Jud. fond: S. M. B.
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 11/2015. Tribunalul DOLJ | Uzucapiune. Sentința nr. 14/2015. Tribunalul DOLJ → |
|---|
