Expropriere. Sentința nr. 100/2015. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 100/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 02-03-2015 în dosarul nr. 100/2015
Dosar nr._ -expropriere-
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 100/2015
Ședința publică din data de 02 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: V. P.
Grefier: E. D. C.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanta C. O., în contradictoriu cu pârâtul S. R. reprezentat de MINISTERUL TRANSPORTURILOR prin COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA, având ca obiect expropriere.
Dezbaterile și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 23.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 02.03.2015, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
La data de 05.06.2013, reclamanta O. C. a chemat în judecată pe pârâtul S. R. prin Ministerul Transporturilor reprezentat de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România și Direcția R. de Drumuri și Poduri C., solicitând ca, prin sentința ce se va pronunța, să fie obligat pârâtul la plata unei juste și prealabile despăgubiri pentru terenul în suprafață de 1.718 m.p. situat în intravilanul comunei Pielești, T. 46, P. 11, despăgubiri în cuantum de 51.540 EURO ca urmare a exproprierii acestui teren pentru realizarea lucrării Centura de Ocolire C.-varianta Sud DN 56- DN 55- DN 6 prin H.G. nr. 1233/2011 modificată prin H.G. 174/13.03.2012.
În motivare, reclamanta a arătat că este proprietara terenului intravilan situat în ., P. 11, în suprafață de 15.000 m.p. conform contractului de donație nr. 1526/01.02.2014 BNP T. M., intabulat în CF nr. 3032/22.03.2014 în CF 61 Pielești, nr. cadastru provizoriu 03.
În vederea realizării lucrării, Centura de Ocolire C.-varianta Sud, prin H.G. 1233/2011, la poziția 245, apare terenul proprietatea reclamantei în suprafață de 1718 m.p., situat în T. 46, P. 11, însă, din eroare, este trecut un anume M. A..
Prin notificarea nr. 47/N/26.09.2012 a B. I. C. F. adresată C.N.A.D.R. reclamanta a solicitat acordarea unor despăgubiri juste, fiind astfel contestată suma de 11.619 lei stabilită în Anexa 2, poziția 245, precum și îndreptarea erorii materiale privind numele și prenumele persoanei îndreptățite.
Reclamanta a arătat că și-a exprimat acordul privind exproprierea și că valoarea despăgubirii stabilită de expropriator este inferioară valorii reale a terenului și a stabilit un cuantum just, rezonabil al despăgubirilor cuvenite, corespunzător valorii reale a bunului imobil și prejudiciului creat, corespunzător criteriilor stabilite de Legea nr. 33/1994, respectiv suma de 51.540 EURO.
Reclamanta a mai arătat că, potrivit art. 44 alin. 3 din Constituție, exproprierea nu se poate realiza fără o prealabilă și justă despăgubire.
În drept, a invocat art. 22 din Legea nr. 255/2011, art. 21-27 din Legea nr. 33/1994.
Acțiunea este scutită de taxă de timbru conform disp. art. 23 alin. 1 din legea nr. 255/2010.
În susținerea acțiunii, reclamanta a depus la dosar, în fotocopie, următoarele înscrisuri: contract de donație nr. 1526 din data de 01.03.2004, încheierea nr. 3032 din data de 22.03.2004 a OCPI D., certificat de atestare fiscală pentru persoane fizice, adresa nr. 4251/27.06.2012 a Primăriei comunei Pielești, adresa nr. 47/N/26.09.2012 a B. I. C. F., adresa nr. 66/N/28.11.2012 a B. I. C. F. și adresa înregistrată sub nr. 7875 din data de 28.11.2012 la Primăria comunei Pielești (filele 5-16, 28-31).
Pârâtul S. R. prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. a formulat, la data de 18.07.2013, întâmpinare, solicitând respingerea cererii formulate de către reclamantă (filele 41-52).
În cuprinsul întâmpinării, pârâtul a invocat excepția prematurității, inadmisibilității cererii introductive și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Direcția R. de Drumuri și Poduri C..
Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ prevede, în cuprinsul art. 1 alin. (1), că orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termen legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ petente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.
Actul administrativ este definit de Legea nr. 554/2004 ca fiind actul unilateral cu caracter normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice.
Pârâtul a arătat că Decizia de expropriere nr. 487/04.05.2012 reprezintă un act administrativ, în sensul Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, iar, din conținutul deciziei, rezultă că aceasta prezintă caracteristicile unui act administrativ individual ce produce efecte juridice numai față de persoanele cărora se adresează.
Față de natura deciziei atacate drept act administrativ individual, precum și, în raport de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, procedura e obligatorie, reclamanta contestatoare trebuind să solicite autorității care a emis actul revocarea acestuia în termen de 30 de zile de la data emiterii.
Pârâtul a arătat că reclamanta nu s-a adresat expropriatorului solicitând revocarea deciziei de expropriere nr. 487/04.05.2012, cererea introductivă ce face obiectul prezentei cauze fiind, pe cale de consecință, prematur introdusă, în raport de prevederile articolului sus, nefiind îndeplinită procedura prealabilă.
Pârâtul a menționat că decizia de expropriere a fost emisă la data de 04.05.2012, iar cererea a fost înregistrată pe rolul Tribunalului D. - Secția Civilă, la data de 25.06.2013.
Pârâtul a arătat că reclamanta contestatoare nu s-a adresat expropriatorului C.N.A.D.N.R. - S.A. solicitând revocarea Deciziei de expropriere nr. 487/04.05.2012 și că, termenul de 30 de zile prevăzut de dispozițiile art. 7 alin. (1) pentru îndeplinirea procedurii prealabile, a fost depășit, pe cale de consecință procedura prealabilă nemaiputând fi îndeplinită în prezent, deoarece reclamanta contestatoare este decăzută din dreptul de a solicita revocarea actului administrativ contestat.
Pârâtul a precizat că, până la data la care vor fi parcurse etapele hotărârii Guvernului care să cuprindă imobilul proprietatea reclamantei contestatoare cu suprafața expropriată corectă și ulterior datei desfășurării ședințelor comisiei de verificare a dreptului de proprietate, nu poate fi contestat cuantumul despăgubirii, mai ales în condițiile în care reclamanta nu atacă o hotărâre a Comisiei, ci o anexă la o hotărâre de guvern - fapt prohibit de legea specială.
Având în vedere dispozițiile legii speciale, rezultă că persoanele îndreptățite să solicite despăgubiri pot face dovada dreptului de proprietate și se pot pronunța cu privire la cuantumul despăgubirii stabilite pentru imobilul expropriat numai în această etapă finală a procedurii instituite de Legea nr. 255/2010.
În cadrul ședințelor Comisiei este emisă și comunicată expropriaților Hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii, hotărâre ce poate fi atacată la Tribunalul D. în cadrul termenului general de prescripție, termen calculat de la data comunicării acestei hotărâri - în conformitate cu dispozițiile art. 22 alin. 1 (l) din Legea nr. 255/2010.
Pârâtul a arătat că cererea introductivă de instanță este prematur introdusă, având în vedere că, la data formulării acesteia, Comisia prevăzută la art. 18 din Legea nr. 255/2010 nu și-a început încă activitatea și nu a fost emisă Hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii cu privire la imobilul ce face obiectul cereri introductive de instanță.
Pârâtul a menționat că cererea introductivă este inadmisibilă, prin raportare la dispozițiile art. 22 din Legea nr. 255/2010, având în vedere că, la momentul formulării cererii introductive, nu a fost emis actul administrativ ce poate fi atacat pentru obținerea unei despăgubiri majorate, respectiv Hotărârea comisiei de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor.
Pârâtul a arătat că Legea nr. 255/2010 din 14 decembrie 2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean, califică atât persoana expropriatorului, cât și modalitatea în care expropriații pot solicita majorarea despăgubirilor stabilite pentru imobilele expropriate.
Potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (2) și alin. (3) din Legea nr. 255/2010, expropriator este S. R. pentru obiectivele de interes național, reprezentat prin Departamentul pentru de Infrastructură și Investiții Străine, prin Compania Națională de Autostrăzi și Naționale din România - S.A., pentru lucrările de construcție de drumuri de interes național.
Având în vedere lipsa personalității juridice a Direcției Regionale de Drumuri și Poduri C., a considerat că se impune admiterea excepției lipsei calității procesuale a Direcției R. de Drumuri și Poduri C. cu consecința respingerii cererii față de acest pârât ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pârâtul a menționat că imobilul expropriat, aflat în proprietatea reclamantei contestatoare, este identificat la poziția 245 din Hotărârea Guvernului nr. 1233/2011 prin care a fost aprobată declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată ce constituie coridorul de utilitate publică " Varianta de ocolire C. Sud „.
Imobilul este identificat ca fiind situat în intravilanul localității Pielești, jud. D., Tarlaua nr. 46, categoria de folosință arabil, din acest imobil fiind expropriată o suprafață de 1718 m.p., iar, despăgubirea stabilită conform dispozițiilor Legii nr. 255/2010, are valoarea de 11.619, 00 lei.
Raportul de evaluare în baza căruia este stabilit cuantumul despăgubirilor a fost întocmit conform dispozițiilor imperative ale legii speciale, Legea nr. 255/ 2010, precum și faptul că raportul de evaluare este întocmit de către un expert evaluator specializat în evaluarea proprietăților imobiliare, membru al Asociației Naționale a Evaluatorilor din România ANEVAR, în conformitate cu dispozițiile art. 11 alin. (7) din Legea nr. 255 /2010; raportul de evaluare este întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 11 alin. (8) din Legea m. 255/2010 raportat la dispozițiile art. 8 alin. (1) din Normele de aplicare a Legii nr. 255/2010, respectiv prin raportare la expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici.
Pârâtul a arătat că reclamanta nu a depus în probațiune niciun document din care să rezulte caracterul injust sau nerezonabil al despăgubirii și nici în susținerea valorilor pretinse de 30 EUR/m.p.
Legea nr. 33/1994, republicată, instituie în cuprinsul art. 26 că, la calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța, vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului, luând în calcul dovezile prezentate de aceștia, or, în speța nu a fost depus și/sau propus niciun înscris din cuprinsul căruia să rezulte că raportul de evaluare întocmit pentru imobilul în litigiu nu ar fi conform dispozițiilor legii.
Pârâtul a menționat că despăgubirea stabilită pentru imobilul expropriat, proprietatea reclamantei, este justă și corespunzătoare valorii reale de circulație a imobilului și, pe cale de consecință, solicită să se respingă cererea introductivă ca neîntemeiată.
În susținerea întâmpinării, pârâtul a depus la dosar, în fotocopie, următoarele înscrisuri: mandat de reprezentare, decizia de expropriere nr. 487 din data de 04.05.2012 a CNADNR, încheierea nr._ din data de 16.05.2012 a OCPI D., extrase de carte funciară pentru informare și încheierea nr._ din data de 28.11.2012 a OCPI D. (filele 53-70).
La data de 31.07.2013, reclamanta a depus la dosar răspuns la întâmpinare (filele 76-78).
Prin încheierea din data de 09.09.2013, instanța a dispus emiterea unei adrese către CNADNR pentru a comunica dacă, în decizia de expropriere nr. 487 din data de 04.05.2012 emisă de această instituție, figurează ca expropriată reclamanta și dacă această instituție a dispus rectificarea erorii de la poziția 245 strecurată în anexa atașată acestei decizii, răspunsul CNADNR fiind depus la dosar la filele 93-94.
Prin încheierea din data de 04.11.2013, instanța a dispus emiterea unei adrese către CNADNR pentru a comunica instanței dacă această instituție a emis către reclamantă hotărârea prin care s-a stabilit cuantumul despăgubirilor, iar, în caz afirmativ, să fie comunicată instanței, în copie certificată, cu dovada comunicării acesteia, răspunsul CNADNR fiind depus la dosar la filele 105-106.
Prin încheierea din data de 02.12.2013, instanța a respins excepțiile invocate de către pârât prin întâmpinare și a dispus efectuarea unei expertize în specialitatea topografie și evaluare bunuri imobile conform art. 25 din legea nr. 33/1994, cu obiectivele stabilite prin această încheiere (filele 128-129 din dosar).
Prin încheierea din data de 27.01.2014, instanța a dispus emiterea unei adrese către pârât pentru a pune la dispoziție, în fotocopie, întreg dosarul de expropriere al reclamantei și, în special, să depună HG nr. 1233/2011, modificată prin HG nr. 174/13.03.2012, însoțită de anexe și, eventual, raportul de expertiză prin care s-a evaluat terenul în litigiu, răspunsul acesteia fiind depus la dosar, la data de 31.03.2014, însoțit de înscrisurile solicitate de către instanță (filele 188-265 din dosar).
La data de 20.03.2014, s-a depus la dosar raportul de expertiză încuviințat de către instanță (filele 162-181 din dosar).
La data de 02.04.2014, reclamanta a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, însoțite de adeverința nr. 1611 din data de 06.03.2014 a Primăriei comunei Pielești (filele 266-268 din dosar).
Pârâtul a depus la dosar, la data de 02.04.2014, note de ședință (filele 269-270 din dosar).
La data de 07.04.2014, pârâtul a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, însoțite de înscrisuri (filele 272-305 din dosar).
Prin încheierea din data de 07.04.2014, instanța a încuviințat, în parte, obiecțiunile formulate de către reclamantă și obiecțiunile pârâtului și a constatat că, în cadrul raportului de expertiză, comisia de experți nu a respectat, întocmai, disp. art. 26 alin. 2 din legea nr. 33/1994 (filele 307-308 din dosar), răspunsul la obiecțiuni fiind depus la dosar la data de 04.09.2014 (filele 333-335 din dosar).
Reclamanta a depus la dosar, la data de 03.10.2014, note de ședință cu privire la răspunsul la obiecțiuni (filele 337-338 din dosar), iar, la data de 06.10.2014, și pârâtul a depus la dosar note de ședință cu privire la acest răspuns (filele 339-341 din dosar), ambele note cuprinzând obiecțiuni formulate de către părți cu privire la răspunsul la obiecțiuni depus la dosar, acestea fiind respinse de către instanță prin încheierea din data de 20.10.2014 (fila 343 din dosar).
Prin aceeași încheiere, instanța a dispus efectuarea unei adrese către pârât pentru a preciza stadiul actual al procesului de expropriere cu privire la reclamanta C. O., având în vedere mențiunile din întâmpinare, respectiv dacă s-a emis o hotărâre a Guvernului care să cuprindă suprafața corectă și dacă s-a emis decizia comisiei de expropriere cu privire la suprafața de teren astfel cum a fost inițial expropriată sau ulterior corectată, un prim răspuns al pârâtului în acest sens fiind depus la filele 346-347 din dosar, iar un al doilea răspuns în acest sens, însoțit de înscrisuri, fiind depus la dosar la data de 23.02.2015 (filele 3-7 din vol. II al dosarului).
Instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând excepția prematurității formulării acțiunii, excepție care are prioritate cu privire la soluționare, în raport de fondul cauzei, în temeiul disp. art. 248 alin. 1 N.c.p.c., tribunalul constată că excepția invocată de pârât, în cadrul concluziilor orale, este întemeiată pentru următoarele considerente:
La data de 05.06.2013, reclamanta O. C. a chemat în judecată pe pârâtul S. R. prin Ministerul Transporturilor reprezentat de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România și Direcția R. de Drumuri și Poduri C., solicitând ca, prin sentința ce se va pronunța, să fie obligat pârâtul la plata unei juste și prealabile despăgubiri pentru terenul în suprafață de 1.718 m.p. situat în intravilanul comunei Pielești, T. 46, P. 11, despăgubiri în cuantum de 51.540 EURO, ca urmare a exproprierii acestui teren pentru realizarea lucrării Centura de Ocolire C.-varianta Sud DN 56- DN 55- DN 6, prin H.G. nr. 1233/2011 modificată prin H.G. 174/13.03.2012.
Tribunalul constată că, prin HG nr. 1233 din data de 14.12.2011, s-a declanșat procedura de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării "Varianta de ocolire C. Sud", iar, în cadrul anexei 2 a acestei hotărâri de guvern, este cuprinsă lista imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării "Varianta de ocolire C. Sud", situate pe raza localității C. și Pielești din jud. D., proprietarii sau deținătorii acestora, precum și sumele individuale aferente despăgubirilor, în cadrul acestei liste, la poziția 245, figurând, pe raza comunei Pielești, jud. D., ca și proprietar expropriat numitul M. A., cu o suprafață de teren de 15 000 mp, în T 46, P A 11, din care suprafața expropriată este de 1718 mp, valoarea despăgubirilor terenului, conform legii nr. 255/2010, fiind de 11 619 lei (filele 190-199 din dosar).
Conform contractului de donație nr. 1526 din data de 01.03.2004, terenul în suprafață de 15 000 mp, categoria de folosință extravilan, situat în comuna Pielești, ., tarlaua 46, . donat de către numitul O. M. reclamantei O. C. (fila 5 din dosar).
Conform răspunsului la adresa emisă inițial de către instanță pârâtului, acesta a precizat că, în anexa deciziei de expropriere, nu figurează ca expropriată reclamanta, la poziția nr. 245, dar, cu toate acestea, dreptul acesteia de a primi despăgubirile cuvenite de lege nu este afectat, atâta timp cât stabilirea persoanei îndreptățite la încasarea acestora are loc în fața Comisiei pentru verificarea dreptului de proprietate sau a unui alt drept real, numită în temeiul legii nr. 255/2010 (filele 93-94 din dosar).
Potrivit mențiunilor pârâtului din această adresă, orice persoană care deține un drept real asupra unui imobil regăsit în anexa nr. 1 la decizia de expropriere, poate formula o cerere de acordare a despăgubirilor, urmând ca, pe baza actelor doveditoare ale dreptului de proprietate atașate cererii de către titularul său, comisia în discuție să stabilească dreptul acestuia la încasarea despăgubirilor, aspect pentru care nu este necesară efectuarea modificărilor în anexa nr. 1 la decizia de expropriere cu privire la numele persoanei expropriate, atâta timp cât, pentru a primi despăgubirile consemnate ca urmare a exproprierii imobilului fost proprietatea sa, are la dispoziție dreptul de a formula cerere de acordare a despăgubirilor în condițiile expuse în adresă.
În cuprinsul adresei nr. 4251 din data de 27.06.2012 a Primăriei comunei Pielești, depusă la fila 8 din cadrul dosarului, s-a specificat faptul că, la poziția nr. 245, a fost publicat, în mod eronat, ca și proprietar, numitul M. A., iar, referitor la solicitarea reclamantei privind efectuarea demersurilor privind rectificarea erorii materiale apărute în HG nr. 1233/2011, în speță la poziția nr. 245, unde este înscris M. A., în urma discuțiilor purtate cu reprezentanții SCA Portnoi și Asociații, aceștia au precizat faptul că respectiva eroare privind menționarea greșită a proprietarului actual al P 11 din T 46, va fi reglementată în momentul perfectării actelor notariale privind suprafața supusă exproprierii, proprietarul de drept al terenului, în speță, reclamanta fiind singura persoană îndreptățită la primirea despăgubirilor bănești, iar nu persoana înscrisă în Monitorul Oficial.
Prin urmare, tribunalul constată că, în cadrul anexei nr. 2 a HG nr. 1233/2011, prin care s-a dispus exproprierea și cu privire la suprafața de teren care, potrivit contractului de donație depus la fila 5 din dosar, ar fi aparținut în proprietate reclamantei, la poziția nr. 245, este trecut ca și proprietar, numitul M. A., în mod eronat, iar, referitor la acest aspect, nu s-a efectuat, până în prezent, o rectificare a acestei anexe.
De asemenea, potrivit susținerilor pârâtului, suprafața de teren expropriată în fapt este mai mare decât cea expusă în cadrul anexei nr. 2 a HG nr. 1233/2011, la poziția nr. 245, respectiv este de 1725 mp, în loc de 1718 mp, înscrisă în această anexă.
Cu privire la acest din urmă aspect, instanța a dispus emiterea a două adrese către pârât în sensul de a preciza stadiul actual al procesului de expropriere cu privire la reclamantă, respectiv dacă s-a emis o nouă hotărâre de guvern care să cuprindă suprafața reală expropriată pe numele reclamantei și dacă s-a emis decizia comisiei de expropriere cu privire la suprafața de teren astfel cum a fost inițial expropriată sau ulterior corectată cu privire la această reclamantă, respectiv, dacă există, în prezent, măcar un proiect de hotărâre de guvern care să cuprindă suprafața de teren expropriată în fapt reclamantei de 1725 mp.
Potrivit primului răspuns înaintat la dosar de către pârât, depus la filele 346-347 din dosar, a rezultat că nu a fost publicată hotărârea de guvern de modificare a anexei la HG nr. 1233/2011, aspect pentru care Comisia pentru aplicarea legii nr. 255/2010 nu a putut proceda la emiterea hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirii pentru imobilul în discuție, întrucât există neconcordanțe între datele înscrise în anexa la HG nr. 1233/2011, modificată și completată prin HG nr. 174/2012 și datele regăsite în documentația cadastrală întocmită în vederea clarificării situației juridice a acestui imobil expropriat.
În acest răspuns la adresă s-a precizat că, pentru a putea emite hotărârea de stabilire a despăgubirii și pentru acest imobil, este necesară promovarea unei noi hotărâri de guvern de modificare a HG nr. 1233/2011 care să cuprindă noile date ale imobilului, precum și valoarea despăgubirilor raportate la noua suprafață a respectivului imobil, respectiv suprafața de 1725 mp.
Potrivit precizării pârâtului depusă la filele 3-4 din cadrul volumului II al dosarului, acesta a arătat că a adus la cunoștință CNADNR necesitatea modificării anexei HG nr. 1233/2011, ca urmare a întocmirii documentațiilor cadastrale aferente întabulării culoarului de expropriere, iar SCA Porntnoi și Asociații a pregătit și înaintat, conform solicitării primite din partea CNADNR, documentația necesară în vederea depășirii impedimentelor constatate faptic, subsecvent începerii procedurilor judiciare în privința exproprierilor realizate, însă nu există informații în sensul că această documentație s-ar fi materializat într-un proiect de hotărâre de guvern, proiectul întocmit de către societatea de avocatură fiind atașat acestei precizări (filele 5-7 din cadrul volumului II al dosarului).
Prin urmare, potrivit documentației cadastrale întocmite cu privire la suprafețele de teren expropriate potrivit HG nr. 1233/2011, terenul expropriat din proprietatea reclamantei și precizat la poziția nr. 245 din cadrul anexei nr. 2 a acestei hotărâri de guvern nu este în suprafață de 1718 mp, ci de 1725 mp, iar, cu privire la această suprafață de teren expropriată, în mod real, nu există o hotărâre de guvern de modificare/rectificare a celei inițial emise.
În acest context, se constată că anexa nr. 2 a HG nr. 1233/2011, la poziția nr. 245, cuprinde două erori, una privind numele real al proprietarului terenului expropriat (M. A. în loc de O. C.) și alta privind suprafața reală de teren expropriată (1718 mp în loc de 1725 mp), neexistând, în prezent, nicio altă hotărâre de guvern prin care să de dispună modificarea sau rectificarea acestor erori, aspect care afectează însăși validitatea acestei hotărâri de guvern.
Astfel, în urma emiterii unei hotărâri de guvern prin care să se dispună modificarea/rectificarea erorilor anterior menționate, s-ar putea emite și hotărârea comisiei constituite conform disp. art. 18 din legea nr. 255/2010 și împotriva căreia expropriatul poate formula contestație conform disp. art. 22 alin. 1 din legea nr. 255/2010.
În contextul emiterii hotărârii de guvern prin care să se dispună modificarea/rectificarea erorilor anterior menționate și a hotărârii comisiei constituite conform disp. art. 18 din legea nr. 255/2010, acestea ar rămâne fără efect și ar devenii iluzorii, deși ar reflecta datele reale ale exproprierii, respectiv atât numele real al proprietarului terenului expropriat, cât și suprafața reală de teren expropriat, dacă acțiunea formulată de către reclamantă în cauza de față nu ar fi considerată ca fiind prematur introdusă, în contextul în care, potrivit disp. art. 22 alin. 1 din legea nr. 255/2010 "Expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirii prevăzute la art. 19 se poate adresa instanței judecătorești competente în termenul general de prescripție, care curge de la data la care i-a fost comunicată hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii, sub sancțiunea decăderii, fără a putea contesta transferul dreptului de proprietate către expropriator asupra imobilului supus exproprierii, iar exercitarea căilor de atac nu suspendă efectele hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirii și transferului dreptului de proprietate.".
Potrivit disp. art. 8 alin. 1 din legea nr. 554/2004 "Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim."
Astfel, în cazul nerespectării dispozițiilor legale de către pârât cu privire la emiterea hotărârii de guvern de modificare/rectificare a erorilor strecurate în anexa nr. 2 a HG nr. 1233/2011, cu privire la constituirea comisiei prevăzute de disp. art. 18 din legea nr. 255/2010 sau cu privire la emiterea hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirii în condițiile art. 19 din legea nr. 255/2010, reclamanta poate formula acțiune în contencios administrativ pentru a obliga pârâtul să emită aceste acte administrative cu caracter individual.
Referitor la excepția prematurității acțiunii invocată de către pârât prin intermediul întâmpinării formulate în cauză, instanța reține că nu se mai poate pronunța cu privire la motivele invocate de către pârât în susținerea acesteia în contextul în care excepția în discuție a fost respinsă prin încheierea de ședință din data de 02.12.2013, pentru motivele expuse în cuprinsul acestei încheieri (filele 128-129 din dosar), încheiere care este una interlocutorie, în sensul disp. art. 235 alin. 1 teza a-II-a N.c.p.c., și de care instanța este legată.
Pentru toate aceste motive, în raport de disp. art. 248 alin. 1 N.c.p.c., tribunalul va admite excepția prematurității formulării acțiunii și va respinge acțiunea formulată de către reclamanta O. C., în contradictoriu cu pârâtul S. R. reprezentat de Ministerul Transporturilor prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale România SA, ca fiind prematur introdusă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția prematurității formulării acțiunii.
Respinge acțiunea formulată de către reclamanta O. C., domiciliată în municipiul C., ., nr. 8, .. 2, ., în contradictoriu cu pârâtul S. R. reprezentat de Ministerul Transporturilor prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale România SA, cu sediul în municipiul București, .. 38, sector 1, ca fiind prematur introdusă.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se depune la Tribunalul D. și se judecă la Curtea de Apel C..
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 02 Martie 2015.
Președinte, V. P. | ||
Grefier, E. D. C. |
Red. jud. V.P./Tehn. F.M. 4 ex./14.04.2015
| ← Pretenţii. Hotărâre din 27-02-2015, Tribunalul DOLJ | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 2824/2015. Tribunalul DOLJ → |
|---|
