Pretenţii. Decizia nr. 805/2015. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 805/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 07-05-2015 în dosarul nr. 805/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
Decizia civilă Nr. 805/2015
Ședința publică de la 07 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. C. Tițoiu
Judecător A. B.
Grefier C. D. S.
Pe rol judecarea cauzei apelului formulat de apelantul-reclamant S. M. CALAFAT împotriva sentinței civile nr. 199 pronunțată de Judecătoria Calafat la data de 13.02.2015 în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât T. V., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că apelul a fost motivat, declarat în termen, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului civil de față, reține următoarele:
La data de 17 septembrie 2014, reclamantul, S. M. Calafat, a chemat în judecată pârâtul T. V. pentru a fi obligat la plata sumei de 211,25 lei reprezentând servicii medicale pe care S. M. Calafat i le-a acordat în perioada 11.01._12 așa cum rezultă din Decontul de cheltuieli atașat la F.O. nr. 377/52, fără ca acesta să fie asigurat.
A solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună actualizarea sumei datorate la data plății efective a debitului. A solicitat obligarea pârâtului la plata eventualelor cheltuieli de judecată făcute cu acest proces.
În fapt, a arătat că S. M. Calafat a acordat servicii medicale pacientului T. V. în perioada 11.01._12 iar valoarea acestora este de 211,25 lei.
Conform dispozițiilor art. 219 din legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, asigurații au obligația să achite contribuția datorată fondului de sănătate și să prezinte furnizorilor de servicii medicale documentele justificative care să ateste calitatea de asigurat.
Persoanele care nu fac dovada calității de asigurat beneficiază de servicii medicale numai în cazul urgențelor medico-chirurgicale ( consult și tratament) și al bolilor cu potențial endemo-epidemic și cele prevăzute de Programul Național de imunizări, monitorizarea evoluției sarcinii și servicii de planificare familială, în cadrul unui pachet minimal de servicii medicale, stabilit prin contractul cadru și normele metodologice de aplicare a acestuia.
La data internării, pacientul nu a prezentat documente care să ateste calitatea de asigurat, iar pentru vindecare a beneficiat de servicii medicale.
A mai arătat că serviciile medicale acordate unei persoane neasigurate nu sunt decontate de către casa de asigurări de sănătate, fapt ce obligă spitalul să recupereze valoarea acestora de la persoana neasigurată.
Solicită admiterea acțiunii, să dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 211,25 lei, actualizarea sumei la data plății efective a debitului și la plata eventualelor cheltuieli de judecată.
La data de 30.05.2014 a fost notificat pacientul cu privire la obligația achitării serviciilor medicale de care a beneficiat.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1349 și nr. 1357 NCC.
În dovedirea acțiunii, reclamantul a solicitat încuviințarea probei cu acte și interogatoriul pârâtei.
A depus la dosar, în copie: Decontul de cheltuieli al pacientului întocmit in conformitate cu dispozițiile Ordinului MSP nr. 1100/2005, Notificarea nr. 4023/30.05.2014.
P. sentința civilă nr.199/13.02.2015, pronunțată de Judecătoria Calafat în dosarul nr._, a fost respinsă cererea formulată de reclamantul S. M. Calafat, în contradictoriu cu pârâtul T. V., ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele
Pârâtul a beneficiat de servicii medicale la secția Chirurgie, în perioada 11.01._12, pentru diagnosticul Traumatism cranio-facial epistaxis-postagresiune, iar cuantumul total al cheltuielilor a fost de 211,25 lei, conform decontului de cheltuieli aflat la fila 3 dosar.
P. faptă ilicită, ca element al răspunderii civile delictuale, se înțelege orice acțiune sau inacțiune prin care, încălcându-se normele dreptului obiectiv, sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv sau chiar interesului ce aparține unei persoane.
Instanța a considerat ca deși noțiunea de faptă ilicită, de care vorbește art. 1357 din Codul Civil poate fi interpretată în sens extrem de larg, totuși, nicio asemenea interpretare nu ne poate conduce la concluzia ca o persoana care nu a plătit contribuția datorată fondului de sănătate si nu a prezentat documentele justificative care să ateste calitatea de asigurat, săvârșește o faptă ilicită in sensul textului legal sus-menționat.
Așadar, instanța a considerat ca fapta ilicită invocată de reclamant ca temei al răspunderii civile delictuale nu există.
Instanța a avut în vedere ca potrivit art. 220 din Legea 95/2006 persoanele care nu fac dovada calității de asigurat beneficiază de servicii medicale numai în cazul urgențelor medico-chirurgicale și al bolilor cu potențial endemo-epidemic și cele prevăzute în Programul național de imunizări, monitorizarea evoluției sarcinii și a lăuzei, servicii de planificare familială în condițiile art. 223, în cadrul unui pachet minimal de servicii medicale, stabilit prin contractul-cadru.
Potrivit art. 64 alin 2 din acest Contract Cadru, prevăzut de HG 1389/2010 internarea in cazurile de urgență medico-chirurgicală se face și fără bilet de trimitere.
De asemenea, potrivit art. 170 alin. 1 din Legea nr. 95/2006, orice spital are obligația de a acorda primul ajutor și asistență medicală de urgență oricărei persoane care se prezintă la spital, dacă starea sănătății persoanei este critică. Urgența medicală, astfel cum este definită de art. 86 al. 1 lit. e din același act normativ, constă în accidentarea sau îmbolnăvirea acută, care necesită acordarea primului ajutor calificat și/sau a asistenței medicale de urgență, la unul sau mai multe niveluri de competență, după caz.
Starea de urgență medico-chirurgicala a fost motivul pentru care o persoana neasigurată a beneficiat de internare și tratament, fapt ce reiese din diagnosticul Traumatism cranio-facial.Epistaxis postagresiune, urgență care face parte din pachetul minimal de care beneficiază gratuit și pacienții neasigurați.
Instanța a avut in vedere dispozițiile art. 313 din Legea 95/2006, text legal neinvocat de către reclamant in cerere, potrivit cu care:
(1)Persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane răspund potrivit legii și au obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată. Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale. Pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subrogă în toate drepturile și obligațiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate și dobândesc calitatea procesuală a acestora, în toate procesele și cererile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, indiferent de faza de judecată.
(2)Furnizorii de servicii care acordă asistența medicală prevăzută la alin. (1) realizează o evidență distinctă a acestor cazuri și au obligația să comunice lunar casei de asigurări de sănătate cu care se află în relație contractuală această evidență, în vederea decontării, precum și cazurile pentru care furnizorii de servicii medicale au recuperat cheltuielile efective în vederea restituirii sumelor decontate de casele de asigurări de sănătate pentru cazurile respective.
P. urmare, cheltuielile făcute de spital, în cazuri cum este cel de față, sunt decontate de către casa de asigurare de sănătate, dar spitalul are obligația recuperării acestora de la agresor, în temeiul articolului sus-menționat și restituirii acestora către Casa de asigurare.
Prejudiciul invocat de reclamant aparține casei de asigurare, iar art. 313 din Legea 95/2006 conferă calitate procesuală activă Spitalului Calafat în procesele ce au ca obiect recuperarea prejudiciului suferit de Casa de asigurare, dar recuperarea se face de la agresor.
Legea oferă deci posibilitatea recuperării prejudiciului cauzat de cheltuielile cu asistența medicală acordată pârâtei, prin chemarea in judecată a agresorului, în nici un caz a persoanei ce a suferit ..
Pentru aceste motive, nefiind îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale față de pârât, lipsind fapta ilicită, instanța a respins cererea ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul S. M. Calafat, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, solicitând admiterea apelului și schimbarea sentinței, în sensul admiterii cererii de chemare in judecată.
Art.237 din N.C.P.C. arata ca in vederea realizării scopului si cercetării procesului, instanța va examina fiecare pretenție si apărare in parte, pe baza cererii de chemare in judecata, a întâmpinării, a răspunsului la intampinare, a explicațiilor pârtilor si va incuviinta probele solicitate de parti.
Art. 205 din N.C.P.C. prevede ca întâmpinarea este actul de procedura prin care paratul se apară, in fapt si in drept, si va cuprinde excepțiile procesuale pe care paratul le invoca fata de cererea reclamantului, răspunsul la toate pretențiile si motivele de drept si de fapt ale cererii, dovezile cu care se apară împotriva fiecărui capăt din cerere.
Pârâtul nu a depus întâmpinare pe baza căreia sa-si formuleze apărarea. Instanța de fond trebuia sa examineze susținerile pârtilor, avea obligația de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor si elementelor de proba sau cel puțin de a le aprecia.
Potrivit dispozițiilor art. 14 alin.6 din N.C.P.C, instanța isi va intemia hotărârea numai pe motivele de fapt si de drept, pe mijloacele de proba care au fost supuse, in prealabil, dezbaterii contradictorii.
Instanța de fond respinge acțiunea spitalului, reținând ca o persoana care nu a plătit contribuția datorata fondului de sănătate si nu a prezentat documentele justificative care sa ateste calitatea de asigurat, nu a săvârșit o fapta ilicita cauzatoare de prejudicii, in sensul dispozițiilor legale.
Instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art.220 din Legea nr. 95/2006 care prevede ca persoanele care nu fac dovada calității de asigurat beneficiază de servicii medicale numai in cazul urgentelor medico-chirurgicale, in cadrul unui pachet minimal de servicii medicale si art. 64 alin.2 din Contractul cadru aprobat prin HC nr. 1389/2010.
Articolul 64 din legea nr. 95/2006 prevede următoarele: "(I) Serviciile medicale spitalicești se acordă asiguraților pe baza biletului de internare eliberat de medicul de familie, medicul de specialitate din unitățile sanitare ambulatorii, indiferent de forma de organizare, medicii din unitățile de asistență medico-socială, medicii din centrele de dializă private aflate în relație contractuală cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, medicii care își desfășoară activitatea în dispensare TBC, laboratoare de sănătate mintală, respectiv centre de sănătate mintală si staționar de zi psihiatrie, cabinete de medicină dentară care nu se află în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate, care se află în structura spitalelor ca unități fără personalitate juridică, precum si de medicii de medicina muncii.
(2) Fac excepție de la prevederile alin. (1) urgențele medico-chirurgicale si bolile cu potențial endemoepidemic,care necesită izolare si tratament, si internările obligatorii pentru bolnavii psihic prevăzuți la art. 105, 113 si 114 din Codul penal, cele dispuse prin ordonanță a procurorului pe timpul judecării sau al urmăririi penale, precum si cazurile care au recomandare de internare într-un spital de la medicii din ambulatoriul integrat al spitalului, respectiv aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate".
Art.65(3) din Contractul cadru aprobat prin H.G. nr. 1389/2010 prevede următoarele: Cheltuielile ocazionate de activitățile desfășurate în camerele de gardă și în structurile de urgență din cadrul spitalelor, altele decât spitalele de urgență, pentru cazurile care sunt internate prin spitalizare continuă sunt cuprinse în structura tarifului pe caz rezolvat. Cazurile pentru care se acordă servicii medicale în aceste structuri din cadrul spitalelor sunt considerate cazuri rezolvate în regim de spitalizare de zi numai pentru cazurile neinternate prin spitalizare continuă și sunt contractate distinct și decontate prin tarif/caz rezolvat. Sumele contractate pentru cazurile rezolvate în regim de spitalizare de zi în cadrul acestor structuri se evidențiază distinct în contractul de furnizare de servicii medicale spitalicești încheiat cu casa de asigurări de sănătate.
Conform dispozițiilor legale arătate mai sus, intimatul-parat a beneficiat de servicii medicale de urgenta gratuite prin Serviciul de Ambulanta si C. de Primire U. al spitalului, prin personalul de garda, valoarea acestora nu a intrat in decontul de cheltuieli. Depunem alăturat copie dupa Fisa de spitalizare de zi ( pentru care nu s-au cerut despăgubiri) si F. de observație clinica.
Instanța de fond face confuzie intre termeni, si anume, internarea in spital se face numai in baza biletului de trimitere si a actelor care fac dovada calitaii de asigurat, iar serviciile medicale de urgenta se acorda prin serviciile de ambulanta si compartimentele de primiri urgente ale spitalelor.
Pretențiile spitalului au ca temei juridic instituția răspunderii civile delictuale, iar fapta ilicita consta in aceea de a nu fi achitat contribuția datorata fondului de sănătate si de a nu fi prezentat documentele justificative care sa atest calitatea de asigurat.
Art. 1349 din N.C.C. prevedeca: "(1) Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.
(2) Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral".
Conform dispozițiilor art. 219 din Legea 95 / 2006 privind reforma in domeniul sănătății, asigurații au obligația sa achite contribuția datorata fondului de sănătate si sa prezinte furnizorilor de servicii medicale documentele justificative care sa ateste calitatea de asigurat.
Am arătat ca in România, serviciile medicale nu sunt gratuite în mod absolut. Gratuitatea este dată de înscrierea pacienților pe lista unui medic de familia și de plata contribuțiilor la asigurările sociale de sănătate.
Art. 91 din Legea nr. 95/2006 prevede ca :Asistența medicală publică de urgență în faza prespitalicească este asigurată de serviciile de ambulanță județene și de cel al municipiului București, precum și de echipajele integrate ale Serviciilor mobile de urgență, reanimare și descarcerare (SMIJRD), aflate în structura inspectoratelor pentru situații de urgență, a autorităților publice locale și a spitalelor județene și regionale.
Personalul medical, precum și personalul nemedical - ambulanțieri. pompieri și conducători auto - din cadrul echipajelor care participă la acordarea asistenței medicale publice de urgență în faza prespitalicească vor fi pregătite în centre de formare acreditate și autorizate de Ministerul Sănătății Publice.
Art. 101 (6) din lege: Spitalele municipale și orășenești pot avea compartimente de primire a urgențelor sau camere de reanimare în zonele de recepție a urgențelor, acestea urmând a fi deservite de personalul de gardă din spital și/sau de medici de urgență special angajați.
S. este instituție publica care acorda servicii medicale pacienților si nu organ de cercetare si urmărire penala. Daca intimatul-parat s-a împacat cu agresorul, persoana cunoscuta, si nu formulează plângere penala, de unde sa cunoască spitalul persoana vinovata de agresiune si sa solicite obligarea acesteia la despăgubiri. In aceste situații ( destul de multe) dispozițiile legale nu se pot aplica, iar fondul de sănătate diminuat.
In drept, apelul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 466 N.C.P.C
Analizând cererea de apel prin prisma susținerilor părților, a actelor și lucrărilor dosarului și a dispozițiilor art.476-477 NCPC reține următoarele:
Din fișa de spitalizare aflată la fila 6 din dosarul de apel se reține că intimatul pârât a fost internat în perioada 10.01._12 fiind victima unei agresiuni.
Potrivit art. 313 alin. 1 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii ,,persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane răspund potrivit legii și au obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată. Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale. Pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subrogă în toate drepturile și obligațiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate și dobândesc calitatea procesuală a acestora, în toate procesele și cererile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, indiferent de faza de judecată’’.
Art.313 alin. 1 din Legea 95/2006 stabilește cu claritate persoana impotriva căreia furnizorii de servicii medicale se pot îndrepta pentru recuperarea daunei suferite ca urmare a prestarii asistentei medicale in favoarea unei persoane – victima a unei agresiuni, sarcina repararii prejudiciului revenind persoanelor care prin faptele lor prejudiciaza sanatatea altei persoane.
Asadar, prin raportare la dispozițiile art. 313 alin. 1 din Legea nr. 95/2006, obligatia de a repara prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale constand in cheltuielile efective ocazionate de asistenta medicala acordata, incumba persoanei vinovate de savarsirea faptei prin care a fost afectata integritatea fizica a celui care a beneficiat de asistenta medicala, iar obligația identificării acesteia nu incumbă pârâtului.
Deși nu s-a reținut lipsa calității procesuale pasive a pârâtului raportat la cele mai sus expuse se constată că prima instanță în mod corect a reținut că pârâtului -victima agresiunii- nu îi incumbă obligația de a plăti cheltuielile de spitalizare imputate de reclamantă.
În consecință având în vedere cele mai sus expuse și în temeiul art.480 alin.1 NCPC urmează să respingă apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelantul-reclamant S. M. CALAFAT, cu sediul in Calafat, ., județul D., cod fiscal_, cont RO 61 TREZ_ XXX000093 deschis la Trezoreria Calafat,împotriva sentinței civile nr. 199 pronunțată de Judecătoria Calafat la data de 13.02.2015 în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât T. V., CNP_, domiciliat în ., ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 07 Mai 2015.
Președinte, A. C. Tițoiu | Judecător, A. B. | |
Grefier, C. D. S. |
Red.jud.A.C.Tițoiu
Tehn.F.M./4 ex.
Jud.fond.N. S. N.
| ← Fond funciar. Sentința nr. 2190/2015. Tribunalul DOLJ | Obligaţie de a face. Sentința nr. 19/2015. Tribunalul DOLJ → |
|---|
