Fond funciar. Decizia nr. 678/2015. Tribunalul DOLJ

Tribunalul DOLJ - Sentințe și decizii civile / 2015

Decizia nr. 678/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 25-11-2015 în dosarul nr. 678/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL D.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 678/2015

Ședința publică de la 25 Noiembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE G. C. F.

Judecător M. E. N.

Judecător L. C. C.

Grefier C. C. S.

Pe rol, judecarea recursului declarat de recurenta U. A. TERITORIALĂ . contradictoriu cu intimatul-reclamant M. P. C., pârâtul P. C. MALU M., împotriva sentinței civile nr. 4717 din 10 aprilie 2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, având ca obiect fond funciar.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta U. A. TERITORIALĂ .. de cons. jr. F. R. E., intimatul reclamant rep. de av. G. F., intimatul pârât reprez. de cons. jr. F. R. E.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;

Instanța invocă cu prioritate excepția inadmisibilității recursului declarat de U. A. TERITORIALĂ . in vedere ca recurenta nu a fost parte în dosarul finalizat prin sentința civilă nr. 4717 din 10 aprilie 2015.

Cons. jr. F. R. E. solicită respingerea excepției inadmisibilității recursului, prin cererea de recurs au fost expuse motivele, nu s-a judecat culpa Primarului . este președintele Comisiei locale și întrunește calitatea de parte.

Av. G. Fîrță pentru intimatul reclamant solicită admiterea excepției inadmisibilității recursului, acțiunea a fost îndreptată împotriva Primarului, U.A.T. nu a fost parte la judecata pe fond.

TRIBUNALUL

Asupra recursului civil de față;

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 05.12.2011, reclamantul M. P. C. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul P. comunei Malu M., ca prin hotărârea ce se va pronunța să se transforme daunele cominatorii stabilite în sarcina Primarului comunei Malu M. prin sentința civilă nr. 8355/22.05.2008 pronunțată de Judecătoria C. rămasă definitivă și irevocabilă prin respingerea recursului, în daune interese pentru ultimii 3 ani.

Motivând în fapt acțiunea a arătat că prin sentința civilă nr. 8355/22.05.2008 pronunțată de Judecătoria C., s-a admis plângerea reclamantului în contradictoriu cu Comisia Locală Malu M. de fond funciar și Comisia Județeană de fond funciar întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 247/2005, fiind obligată pârâta Comisia Locală Malu M. să-l pună în posesie cu suprafața de 28, 5 ha teren și să înainteze documentația premergătoare emiterii titlului de proprietate către Comisia Județeană D. de fond funciar.

Totodată a fost obligat primarul C. Malu M. la plat a daunelor cominatorii în cuantum de 50 lei / zi de întârziere de la data rămânerii definitive a hotărârii respective și până la punerea efectivă în posesie.

Sentința civilă nr. 8355/22.05.2008 pronunțată de Judecătoria C. a rămas irevocabilă prin anularea cererii de recurs formulată de către Comisia Locală de aplicare a legii nr. 247/2005 Malu M., de P. comunei Malu M. și primăria comunei Malu M., așa cum rezultă din decizia nr. 872/14.04.2009 pronunțată de Tribunalul D..

Deși reclamantul a efectuat numeroase demersuri în vederea punerii în executare a hotărârii judecătorești mai sus menționate și totodată deși au trecut mai bine de 3 ani și jumătate de la data rămânerii definitive a sentinței civil e nr. 8355, nici în prezent nu a fost pus în posesia terenului în suprafață de 28, 5 ha.

La interpelările sale, i s-a comunicat de fiecare dată că nu există teren disponibil, deși expertiza efectuată în cauză în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 8355 a scos în evidență contrariul. Mai mult, . pe lângă alte terenuri și o suprafață de circa 16 ha ce se află în administrarea ADS și pentru care nu a făcut absolut nici un demers, în vederea recuperării acesteia pe bază de Protocol, așa cum prevede legislația internă.

Consideră că P. comunei Malu M. refuză intenționat să îl pună în posesia celor 28, 5 ha teren întrucât există și alte litigii ce se află pe rolul instanțelor de judecată în care au solicitat și imobile asupra cărora P. are interese proprii.

De altfel, cu ocazia efectuării unei expertize într-o cauză în care a revendicat lacul din . ce a fost concesionat inițial de actualul Primar, acesta l-a amenințat cu moartea pe procuratorul său de față cu expertul.

Prin decizia XX/12.12.2005 a Secțiilor Unite a ICCJ s-a stabilit ca hotărârea prin care s-au acordat daunele cominatorii este susceptibilă de executare silită, la cererea creditorului, în limita daunelor interese dovedite.

Apreciază că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 998 și 999 C.civil privind răspunderea civilă delictuală respectiv: existența unui prejudiciu, existența unei fapte ilicite, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul.

În ceea ce privește existența prejudiciului arată că, dacă ar fi fost pus în posesia celor 28,5 ha teren arabil, în urmă cu 3 ani și jumătate, reclamantul ar fi lucrat acest teren și astfel ar fi obținut profit. Întinderea concretă a prejudiciului va fi stabilită printr-o expertiză agricolă.

Arată că în . în împrejurimi mai deține teren agricol pe care îl muncește și care i-a adus venituri.

Referitor la fapta ilicită învederează instanței că aceasta există de asemenea în modalitatea inacțiunii. Fapta ilicită poate fi deopotrivă o acțiune sau o omisiune, inacțiune ilicită, neîndeplinirea unei activități ori neluarea unei măsuri, atunci când această activitate sau această măsură trebuia potrivit legii să fie întreprinsă de o anumită persoană. În speță, primarul comunei Malu M. în calitatea sa de Președinte al comunei Malu M. avea anumite obligații stabilite clar, atât de legea nr. 247/2005, cât și prin sentința civilă nr. 8355/22.05.2008 pronunțată de Judecătoria C., obligații pe care acesta nu le-a îndeplinit.

De altfel, nici până în prezent deși au trecut 3 ani și jumătate, reclamantul nu a fost trecut în anexe în vederea retrocedării în natură, deși exista în acest sens o hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă.

Este evident raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul creat, respectiv prin nepunerea reclamantului în posesia terenului, acesta nu l-a putut munci și astfel a fost creat un prejudiciu.

Vinovăția este de asemenea dovedită întrucât primarul cunoștea îndatoririle și obligațiile pe care le avea cunoștea de asemenea ce urmări pot exista dacă nu-și îndeplinește obligațiile stabilite prin lege, dar și prin hotărârea judecătorească, iar neîndeplinirea acestor obligații nu pot fi puse decât pe seama voinței, ori neglijenței acestuia.

În drept acțiunea nu a fost motivată.

S-a depus: sentința civilă nr. 8355 din data de22.05.2008, decizia civilă nr. 872 din data de 14.04.2009.

Prin încheierea de ședință din data de 26.01.2012 instanța a încuviințat administrarea probei cu înscrisuri și proba cu expertiză tehnică specialitatea agricolă, pentru a se calcula prejudiciul produs reclamantului pe ultimii 3 ani ca urmare a nepunerii în executare a hotărârii judecătorești, respectiv să se calculeze contravaloarea producției ce ar fi obținut-o reclamantul pe suprafața de 28,5 ha.

La solicitarea reclamantului instanța a dispus emiterea unei adrese către Comisia Locală a legilor Fondului Funciar Malu M. pentru a se comunica dacă s-au efectuat demersuri de punere în executare a sentinței nr. 8355/22.05.2008 pronunțată de Judecătoria C. și să se comunice dacă reclamantul a fost validat în anexa corespunzătoare restituirii în natură, conform acelei sentințe civile pentru suprafața de 28, 5 ha, relațiile fiind comunicate cu adresa nr. 1463 din data de 29.02.2012 și adresa nr. 2639 din data de 17.04.2012.

Raportul de expertiză specialitatea agricultură a fost efectuat de către expert P. A. M. și a fost depus la data de 25.06.2012, asupra căruia părțile nu au formulat obiecțiuni.

Prin sentința civilă nr._ din 04 octombrie 2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, a fost admisă acțiunea precizată formulată de reclamantul M. P. C., în contradictoriu cu pârâtul P. C. Malu M..

A fost obligat pârâtul către reclamant la plata sumei de_ lei reprezentând daune interese din transformarea daunelor cominatorii stabilite în sarcina pârâtului prin s.civ nr.8355/22.05.2008 a Judecătoriei C., pentru perioada_.

S-a luat act că reclamantul nu solicită cheltuieli de judecată

Pentru a se pronunța astfel, instanța a constatat și reținut următoarele:

Prin sentința civilă nr. 8355/22.05.2008 pronunțată de Judecătoria C., s-a admis plângerea reclamantului în contradictoriu cu Comisia Locală Malu M. de fond funciar și Comisia Județeană de fond funciar întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 247/2005, fiind obligată pârâta Comisia Locală Malu M. să-l pună în posesie cu suprafața de 28, 5 ha teren și să înainteze documentația premergătoare emiterii titlului de proprietate către Comisia Județeană D. de fond funciar.

Totodată a fost obligat primarul C. Malu M. la plata daunelor cominatorii în cuantum de 50 lei / zi de întârziere de la data rămânerii definitive a hotărârii respective și până la punerea efectivă în posesie.

Deși reclamantul a efectuat numeroase demersuri în vederea punerii în executare a hotărârii judecătorești mai sus menționate și deși au trecut mai bine de 3 ani și jumătate de la data rămânerii definitive a sentinței civile nr. 8355, nici în prezent nu a fost pus în posesia terenului în suprafață de 28, 5 ha.

Prin decizia 20/12.12.2005 a Secțiilor Unite a ICCJ s-a stabilit ca hotărârea prin care s-au acordat daunele cominatorii este susceptibilă de executare silită, la cererea creditorului, numai în limita daunelor interese, compensatorii, dovedite ulterior în fața instanței cu ocazia transformării în astfel de daune a daunelor cominatorii.

Prin decizia menționată mai sus s-a mai reținut că, nici executarea silită nu s-ar putea porni pe baza cuantumului provizoriu al daunelor cominatorii, dat fiind caracterul lor incert și nelichid.

Fiind de principiu că daunele cominatorii reprezintă numai un mijloc de constrângere a debitorilor la îndeplinirea obligației cuvenite, precum și că suma stabilită în cadrul acestor daune nu poate fi certă și lichidă, revine instanței de judecată îndatorirea ca, după executarea obligației respective, să transforme acele daune în daune compensatorii,stabilind potrivit regulilor dreptului comun privind răspunderea civilă, suma ce reprezintă prejudiciul efectiv cauzat creditorului prin întârzierea executării sau prin neexecutare.

Instanța a mai reținut că, reclamantul a fost trecut în Anexa nr. 29, dar trecerea acestuia în această anexă nu este suficientă, reclamantul trebuia trecut în Anexa cu propunere de validare a restituirii terenului în natură ( conform hotărârii judecătorești), respectiva anexă trebuia comunicată Comisiei Judetene D. de Fond Funciar în vederea validării, ceea ce nu s-a făcut, după care, ar fi urmat punerea în posesie efectivă și eliberarea titlului de proprietate.

Instanța a mai reținut că apărarea pârâtului în sensul că ar fi făcut demersuri către Comisia Judeteană D. în vederea atribuirii de teren în vederea retrocedării nu este conformă cu realitatea, adresele transmise Comisiei Județene D., depuse la dosar, nu sunt individualizate și nu au fost însoțite de documentația necesară, mai mult ultima adresă transmisă de Comisia Locală Malu M. datează din iulie 2010,deci în urmă cu mai bine de doi ani.

Instanța a apreciat că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 998 și 999 C.civil privind răspunderea civilă delictuală respectiv: existența unui prejudiciu, existența unei fapte ilicite, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul.

În ceea ce privește existența prejudiciului s-a reținut că, dacă reclamantul ar fi fost pus în posesia celor 28,5 ha teren arabil în urmă cu 3 ani de zile, acesta ar fi putut lucra terenul și ar fi putut obține profit, în ceea ce privește fapta ilicită se reține modalitatea inacțiunii, neîndeplinirea unei activități,ori neluarea unei măsuri atunci când această activitate sau măsură trebuia, potrivit legii, să fie întreprinsă de pârât care în calitate de președinte al Comisiei Locale avea anumite obligații stabilite clar atât de Legea nr. 247/2005 cât și prin s.c nr. 8355/22.05.2008 a Judecătoriei C., obligații pe care acesta nu le-a îndeplinit.

De asemenea vinovăția este dovedită întrucât pârâtul cunoștea îndatoririle și obligațiile pe care le avea și cunoștea ce urmări pot exista dacă nu-și îndeplinește obligațiile stabilite prin lege și prin hotărârea judecătorească și neîndeplinirea acestor obligații, nu pot fi puse decât pe seama neglijenței acestuia.

Instanța a constatat astfel că, prejudiciul, ca și condiție a răspunderii civile delictuale a fost dovedit fără echivoc prin raportul de expertiză tehnică întocmit de expert P. A. M., care a concluzionat că, prejudiciul cauzat reclamantului prin nepunerea acestuia în posesie pe cei trei ani, 2009, 2010 și 2011 este de_ lei.

Față de considerentele expuse și de textele de lege menționate, instanța a apreciat acțiunea ca fiind întemeiată și a admis așa cum a fost precizată.

Instanța a luat act că reclamantul nu solicită cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul P. C. Malu M., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

În motivarea recursului, recurentul arată că prima instanță a reținut în mod eronat faptul că expertiza efectuată în dosarul nr._/215/2007 la dispoziția Comisia Locale de aplicare a Legilor fondului funciar ar exista teren disponibil pentru restituirea în natură, fără a se identifica în mod concret aceste suprafețe, mulțumindu-se doar să facă trimitere la o suprafață de "circa 16 ha ce se afla în administrarea ADS și pentru care Comisia Locală nu a făcut absolut nici un demers în vederea recuperării acesteia pe bază de Protocol așa cum prevede legislația internă."

Precizează faptul că expertiza din dosarul menționat la care face referire instanța nu prezintă nicio suprafață de teren care să se afle la dispoziția Comisiei Locale, nu identifică nicio suprafață de teren liberă și într-un mod total ambiguu prezintă că "există terenuri care pot fi puse la dispoziția Comisiei Locale.

Recurentul arată că prin adresa nr.11/04.10.2010 a primăriei Malu M. a solicitat Comisiei Județene să efectueze urgent demersuri în vederea preluării de către Comisia Locală Malu M. a terenurilor aflate în administrația unor instituții ale statului, aceste suprafețe de teren fiindu-i necesarwe pentru punerea în executare a hotărârilor judecătorești. Și aadresele nr.2113/30.03.2009, nr.3649/19.06.2009 au aceleași solicitări către Comisia Județeană de aplciare a Legilor Fondului Funciar.

Recurentul mai arată că Primăria comunei Malu M. avea obligația doar de a transmite Comisiei Județene solicitările reclamantului, lucru pe care l-a și făcut așa cum rezultă din adresele arătate mai sus.

În mod greșit prima instanță a reținut că reclamntul a fost doar trecut în anexa 29, fără a se face din partea Comisiei locale propunerea de validare, cu toate că anexa 29 a fost validată de către Comisia Județeană în urma propunerii de validare făcută de către Comisia Locală conform actelor depuse la dosar.

Consideră că în mod greșit au fost stabilite în sarcina recurentului daune interese prin transformarea daunelor cominatorii stabilite în sarcina pârâtului prin sentința civilă nr. 8355/2008 a Judecătoriei C., deoarece aceste daune compensatorii nu sunt dovedite de către reclamant prin prisma relei credințe a pârâtului în îndeplinirea obligațiilor legale ce îi reveneau prin sentința arătată.

Referitor la raportul de expertiză arată că acesta nu poate să formeze pe deplin și fără echivoc convingerea instanței în ceea ce privește prejudiciul creat, ca și condiție a răspunderii civile delictuale.

În drept, invocă art. 304¹ C.pr.civ.

Prin decizia nr. 325/05.03.2014 Tribunalul D. a respins excepția lipsei calității de reprezentant a apărătorului prezent pentru recurent invocată de intimat, a admis recursul declarat de pârât, a casat sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare la prima instanță sesizată.

Analizând cu prioritate, conform art. 137 C.proc.civ., excepția lipsei calității de reprezentant a dnei av. C., tribunalul constată că aceasta este neîntemeiată pentru considerentele ce succed:

Coroborând următoarele înscrisuri: împuternicirea avocațială, aflată la fila 11, adresa nr. 3067/23.04.2013 emisă de . 23), contractul de asistență juridică nr._/08.03.2013 (fila 72), tribunalul constată că dna avocat C. A. este împuternicită să reprezinte unitatea administrativ teritorială . pe P. comunei Malu M. în fața instanțelor de judecată, inclusiv în fața Tribunalului D., în prezenta cauză.

Examinând sentința recurată, conform art. 304¹, prin prisa motivelor de recurs formulate și a dispozițiilor legale aplicabile, tribunalul constată că cele recursul este fondat pentru considerentele ce succed:

Criticile recurentului pârât sunt întemeiate sub aspectul modului în care instanța de fond a analizat cererea dedusă judecății, respectiv îndeplinirea condițiilor necesare pentru angajarea răspunderii civile delictuale.

În analizarea condițiilor prevăzute de art. 998-999 cod civil de la 1864 pentru antrenarea răspunderii civile delictuale se impunea analizarea cu prioritate a existenței faptei ilicite ce este imputată pârâtului, respectiv existența culpei Primarului, ca reprezentant al legal al Comisiei Locale de fond funciar în îndeplinirea obligațiilor acesteia, în exercitarea atribuțiilor de punere în posesie a reclamantului cu teren în natură și de înaintare către Comisia Județeană a documentației premergătoare emiterii titlului de proprietate, astfel cum s-a stabilit prin s.c. 8355/22.05.2008.

În aparare în fața primei instanțe pârâtul a susținut că a făcut demersuri pentru îndeplinirea obligațiilor legale, reclamantul fiind validat în anexa 29 ca urmare a propunerii sale și solicitând Comisiei Județene, prin mai multe adrese, atribuirea terenurilor necesare pentru punerea în posesie conform hotărârilor judecătorești. Referitor la această apărare, instanța de fond apreciază că nu este suficientă validarea reclamantului în anexa 29, acesta trebuind să fie înscris într-o altă anexă cu propunere de validare a terenului în natură. Instanța de fond nu arată care este acea anexă în care trebuia să fie înscris reclamantul cu propunerea de validare, atâta timp cât anexa 29 cuprinde persoanele cărora li se restituie suprafețe de teren agricol potrivit art. 10 Legea nr. 1/2000, cu modificările ulterioare, respectiv situațiile în care se restituie alte amplsamente în aceiași localitate sau în alt învecinată întrucât restituirea pe vechiul amplasament nu este posibilă.

De asemenea, instanța de fond apreciază generic că fapta ilicită, sub forma inacțiunii constă în neîndeplinirea de către pârât, în calitate de Președinte al Comisiei Locale a obligațiilor stabilite de Legea nr. 247/2005. Instanța de fond nu analizează care sunt obligațiile prevăzute de lege ce îi incumbau pârâtului și pe care acesta ar fi trebuit să le îndeplinească, prin raportare la apărarea formulată de acesta în sensul că a făcut toate demersurile în vederea îndeplinirii acestor obligații.

Simpla susținere că pârâtul nu a îndeplinit obligațiile legale, fără a arăta în concret în ce constau aceste obligații legale, prin raportare și la s.c. nr. 8355/2008, echivalează cu necercetarea condiției vinovăției în angajarea răspunderii civile delictuale și implicit necercetarea fondului cauzei.

Tribunalul constată că în considerentele sentinței recurate, instanța de fond preia susținerile reclamantului, fără să motiveze corespunzător în fapt și în drept de ce sunt întemeiate aceste susțineri, iar cele contrare ale părții adverse sunt neîntemeiate.

Față de cele arătate mai sus, în temeiul art. 312 alin. 3 teza finală C.proc.civ., tribunalul va admite recursul ca fiind întemeiat, va casa sentința recurată și va trimite cauza spre rejudecare la instanța de fond, pentru ca aceasta să procedeze la cercetarea cauzei prin prisma celor de mai sus.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei C. în data de 08.05.2014 sub numărul_ .

În data de 07.11.2014 reclamantul a precizat acțiunea în sensul că temeiul de drept al acțiunii este reprezentat de dispozițiile art. 998 și următoarele din Codul Civil.

În fapt a arătat că independent de faptul că nu s-au făcut demersuri pentru punerea lui în posesie cu terenurile al căror drept de proprietate îi fusese reconstituit, nu i s-a făcut absolut nici o ofertă de a fi pus în posesie pe un alt amplasament.

Astfel potrivit art. 10 din HG 890/2005 în situația în care la dispoziția Comisiei Locale nu se mai află teren în vederea punerii în posesie a persoanelor îndreptățite, atunci acestea au obligația să se adreseze comunelor învecinate cu prioritate, precum și altor instituții ale statului care au teren în administrare ( exemplu ADS ), pentru a putea face oferte de punere în posesie pe alte amplasamente.

Deși deține o hotărâre judecătorească de aproximativ 5 ani, niciodată nu i s-a făcut nici o ofertă în acest sens. Mai mult din toate probele administrate în primul ciclu procesual rezultă că nu s-au făcut niciodată demersuri în acest sens.

Prin sentința civilă nr.4717/10.04.2015 pronunțată de Judecătoria C. a fost admisă acțiunea precizată formulată de reclamantul M. P. C. în contradictoriu cu pârâtul P. C. Malu M..

A fost obligat pârâtul către reclamant la plata sumei de_ lei reprezentând daune interese din transformarea daunelor cominatorii stabilite în sarcina pârâtului prin Sentința civilă nr. 8355/22.05.2008 pronunțată în dosarul_/215/2007 al Judecătoriei C., pentru perioada 2009-2011, inclusiv.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:

Totodată a fost obligat primarul C. Malu M. la plata daunelor cominatorii în cuantum de 50 lei / zi de întârziere de la data rămânerii definitive a hotărârii respective și până la punerea efectivă în posesie.

Deși reclamantul a efectuat numeroase demersuri în vederea punerii în executare a hotărârii judecătorești mai sus menționate și deși au trecut mai bine de 7 ani de la data rămânerii definitive a sentinței civile nr. 8355, nici în prezent nu a fost pus în posesia terenului în suprafață de 28, 5 ha.

Reclamantul a fost validat în Anexa nr. 29 la Legea 247/2005 la poziția 22 cu 28,5 ha iar această validare a fost confirmată de Comisia Județeană D. prin Hotărârea nr. 663/17.04.2007, însă reclamantul nu a fost în posesie și i s-a emis tdp pentru această suprafață din lipsa terenului disponibil la nivelul Comisiei Locale Malu M..

Potrivit art. 10 alin. 2 din HG 890/2005 "In situația in care . nu mai exista suficient teren in rezerva comisiei de fond funciar care sa fie atribuit in proprietate foștilor proprietari deposedați sau moștenitorilor acestora, comisiile de fond funciar se vor adresa comisiilor de fond funciar din alte localități care vor pune la dispoziție terenurile ramase disponibile."

Întrucât pârâtul nu a făcut dovada efectuării de demersuri către Comisiile Locale de aplicare a legilor fondului funciar vecine cu . a trimis niște adrese către Comisia județeană în anii 2009-2010 instanța apreciază că acesta nu a respectat cu bună știință dispozițiile legale enunțate mai sus.

În consecință instanța a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 998 și 999 C. civil privind răspunderea civilă delictuală respectiv: existența unui prejudiciu, existența unei fapte ilicite, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul.

În ceea ce privește existența prejudiciului instanța a reținut că, dacă reclamantul ar fi fost pus în posesia celor 28,5 ha teren arabil înainte cu 3 ani de zile față de data introducerii acțiunii respectiv 05.12.2011, acesta ar fi putut lucra terenul și ar fi putut obține profit, iar în ceea ce privește fapta ilicită se reține modalitatea inacțiunii, neîndeplinirea unei activități, ori neluarea unei măsuri atunci când această activitate sau măsură trebuia, potrivit legii, să fie întreprinsă de pârât care în calitate de președinte al Comisiei Locale care avea anumite obligații stabilite clar atât de art. 10 alin. 2 din HG 890/2005 cât și prin s.c nr. 8355/22.05.2008 a Judecătoriei C., obligații pe care acesta nu le-a îndeplinit.

În consecință instanța a admis acțiunea precizată și a obligat pârâtul către reclamant la plata sumei de_ lei reprezentând daune interese din transformarea daunelor cominatorii stabilite în sarcina pârâtului prin Sentința civilă nr. 8355/22.05.2008 pronunțată în dosarul_/215/2007 al Judecătoriei C., pentru perioada 2009-2011, inclusiv.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs U. A. Teritorială .>, considerand că instanța de fond nu a ținut cont de decizia de casare privind dezlegarea problematicii de drept ce se impuneau a fi analizate cu prioritate în vederea luării deciziei, dat fiind c ainstanta de recurs a dispus odata cu casarea analizarea conditiilor prev. de art. 998 999 C.civ. pentru antrenarea raspunderii civile delictuale, respectiv existenta culpei primarului D. A..

Invocă excepția nulității cererii de reconstituire formulată de către reclamantul M.-P. C. și solicită ca instanța să-i pună în vedere să depună dosarul cauzei prin care a solicitat să îi fie reconstituit dreptul de proprietate pe suprafața de 28,5 ha, potrivit art.11, alin.1 și 2 din H.G. nr.890/2005, art.9 alin.3 și 4 din Legea nr.18/1991.
Examinând sentința civilă atacată, prin prisma dispozițiilor art. 304 indice 1 C.pr.civ., tribunalul constată că recursul formulat de recurenta U. A. Teritorială . inadmisibil, avand in vedere ca aceasta nu a fost parte in dosarul in care a fost pronuntata sentinta civila nr. 4717 din 10 aprilie 2015.
Astfel, potrivit dispozitiilor art.302 indice 1 alineat 1 litera a si art. 316 rap. la art. 294 alin. 1 Cod procedura civila pot declara recurs impotriva unei hotarari civile partile care au participat la judecata in fata primei instante, in aceasta calitate de parte, nefiind permisă în recurs schimbarea cadrului procesual (potrivit art. 316 raportat la art. 294 alin. 1 C. pr. civ.). Intrucât hotărârea judecătorească ce se pronunță în materie civilă are putere de lucru judecat si efecte numai între părțile litigante, dreptul de a o recura aparține exclusiv litiganților ori succesorilor lor universali sau cu titlu universal.
Numai reclamantul si paratul care si-au disputat un drept in fata primei instante au posibilitatea sa se planga impotriva hotararii pe calea apelului sau recursului, tertii care nu au fost parti in proces nu au dreptul de a face apel sau recurs, chiar daca ar fi interesati in cauza respectiva, ei putand folosi doar calea contestatiei la executare sau, dupa caz, a actiunii in revendicare.
In speta, se constata ca parat in fata instantei de fond a fost P. .>, astfel incat recurenta U. A. Teritorială .> nu poate promova calea de atac a recursului impotriva hotararii primei instantei, fiind vorba de o persoana straina de proces, sub acest aspect neavand relevanta ca cererea de recurs a fost semnata de P. comunei Malu M., intrucat din cuprinsul cererii rezulta fara echivoc imprejurarea ca recursul a fost formulat de U. A. Teritorială . nu de Primar, in nume propriu, semnatura de pe cererea de recurs apartinand primarului in calitatea de reprezentant legal al UAT Malu M., iar nu in nume propriu.
Pentru considerentele expuse, tribunalul urmează ca în temeiul art. 312 C.pr.civ., să admita excepția inadmisibilității cererii de recurs formulate de recurenta UAT Malu M. si sa respingă, ca inadmisibil, recursul promovat de aceasta.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepția inadmisibilității cererii de recurs formulate de recurenta UAT Malu M..
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta U. A. TERITORIALĂ . contradictoriu cu intimatul-reclamant M. P. C., pârâtul P. C. MALU M., împotriva sentinței civile nr. 4717 din 10 aprilie 2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 25 Noiembrie 2015.
Președinte,
G. C. F.
Judecător,
M. E. N.
Judecător,
L. C. C.
Grefier,
C. C. S.
Red.Jud. M.E.N.
Tehn. SV – 2 ex.
Jud. fond C.N.M.

← Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea...		Revendicare imobiliară. Decizia nr. 680/2015. Tribunalul DOLJ →

Fond funciar. Decizia nr. 678/2015. Tribunalul DOLJ

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Fond funciar. Decizia nr. 678/2015. Tribunalul DOLJ