Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr. 568/2015. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 568/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 03-04-2015 în dosarul nr. 631/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 631/2015
Ședința publică de la 03 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. A.
Judecător G. C. F.
Grefier E. D. C.
Pe rol soluționarea apelului formulat de apelantul-pârât FIȚOIU G. împotriva sentinței civile nr.568/11.09.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul cu nr._ în contradictoriu cu intimatul-pârât FIȚOIU L. și intimatul-reclamant B. C.-A., având ca obiect hotarâre care sa tina loc de act autentic.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelantul-pârât Fițoiu G., prin avocat T. M. care depune la dosarul cauzei delegație de substituire pentru avocat F. I. și intimatul-reclamant B. C. A., prin avocat F. S..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care,
Apelantul-pârât Fițoiu G., prin avocat T. M., depune la dosarul cauzei un înscris – certificat de moștenitor conexat nr.32/11.02.2014 emis de BNR J. G. C., învederând că acesta a fost comunicat apărătorului intimatului-reclamant B. C. A.. De asemenea învederează că, în raport de motivele de apel precum și în raport de dispozițiile art.304 și 305 Noul Cod procedură civilă, înțelege să denunțe ca fiind fals înscrisul denumit "chitanță", încheiat la data de 10.05.2013. Învederează că această cerere este formulată în termen, având în vedere că, în fața instanței de fond, procedura de citare cu acesta nu a fost legal îndeplinită. De asemenea nu a fost citat cu mențiunea de a depune întâmpinare în procedura de regularizare, fiind citat doar pentru primul termen de judecată, fiind astfel încălcate dispozițiile art.201 Noul Cod procedură civilă.
Intimatul-reclamant B. C. A., prin avocat F. S., având cuvântul, învederează că apelantul a fost citat în mod legal în fața instanței de fond cu mențiunea de a se prezenta la interogatoriu. În ceea ce privește cererea formulată la acest termen de judecată apreciază că aceasta este tardiv formulată.
Apelantul-pârât Fițoiu G., prin avocat T. M., având cuvântul, solicită ca instanța să aibă în vedere dispozițiile art.479 aliniatul 2 Noul Cod de procedură civilă.
Instanța, după deliberare, constată că procedura de citare cu apelantul-pârât Fițoiu G. pe parcursul judecării cauzei în fața primei instanțe, a fost legal îndeplinită, neîndeplinirea de către instanță, a obligației de comunicare a cererii de chemare în judecată în vederea depunerii de întâmpinare, obligație, care potrivit dispozițiilor art.201 Noul Cod de procedură civilă, putea fi invocată de acesta cel mai târziu la primul termen de judecată cu procedura legal îndeplinită, întrucât nulitatea ce derivă din încălcarea dispozițiilor procedurale amintite, este una relativă, astfel că, potrivit dispozițiilor art.304 aliniatul 1 Noul Cod de procedură civilă, constată că, apelantul este decăzut din dreptul de a contesta înscrisul sub semnătură privată atașat cererii de chemare în judecată de către intimatul-reclamant ce poartă mențiunea "conform cu originalul, ulterior fiind depus și originalul.
Instanța, după deliberare, va încuviința pentru apelantul-pârât Fițoiu G. proba cu înscrisul depus în ședință publică, constată că administrarea probei cu acest înscris nu duce la tergiversarea cauzei.
Instanța ia act că intimatul-reclamant B. C. A., prin avocat F. S., nu solicită administrarea de probe noi în apel.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe apel.
Apelantul-pârât Fițoiu G., prin avocat T. M., având cuvântul, solicită admiterea apelului în cauză nefiind îndeplinite dispozițiile art.1516 și următoarele din Noul Cod Civil, din depoziția martorilor rezultă că înscrisul sub semnătură privată a fost semnat doar de Fițoiu L.. Învederează că acesta este singurul moștenitor al suprafeței de teren ce a făcut obiectul vânzării. Solicită acordarea cheltuielilor de judecată. Depune concluzii scrise la dosarul cauzei.
Intimatul-reclamant B. C. A., prin avocat F. S., având cuvântul, solicită respingerea apelului ca nefondat. Solicită instanței să aibă în vedere că înscrisul sub semnătură privată a fost semnat în 2013 iar cererea de chemare în judecată a fost introdusă în anul 2014 astfel că apreciază că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile Legii nr.17/2014. De asemenea arată că, la momentul încheierii actului sub semnătură privată, ambii frați aveau calitatea de succesori. Solicită acordarea cheltuielilor de judecată.
Instanța reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Filiași la data de 25 martie 2014 și înregistrată pe rol sub nr._, reclamantul B. C. - A. a chemat în judecată pe pârâții Fițoiu G. și Fițoiu L., pentru ca instanța să pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare – cumpărare cu privire la terenul în suprafață de 6000 m.p. situat în extravilanul localității Argetoaia, în T.150, P.47, cu vecinii: N- PD 2630, E – T. D., S- PR 1127, V – Chisa I., conform titlului de proprietate nr. 1619/13.12.2003 eliberat pe numele defunctului Fițoiu D. D., tatăl pârâților din această cauză.
În motivarea în fapt a cererii, reclamantul a arătat că la data de 10.05.2013, printr-un înscris sub semnătură privată intitulat "chitanță", a cumpărat de la pârâți, terenul de mai sus plus suprafața de 2500 m.p. situată în T. 150, P.47/1 cu suma de 1000 lei. A mai arătat reclamantul că, în aceeași dată, inițial a încheiat cu pârâții un contract de arendă pentru aceste terenuri, înregistrat la Consiliul Local al comunei Argetoaia cu nr. 17/10.05.2013, lucru pe care l-a făcut în scopul obținerii de subvenții de la APIA, apoi a încheiat chitanța prin care a cumpărat cele 2 terenuri.
Totodată, reclamantul a precizat că atunci când au încheiat chitanța nu a verificat actele de proprietate ale pârâților, știind dosar că sunt ale acestora și pe care i le-au vândut în prezența martorilor T. D. și B. C.. Ulterior, când s-a adresat instanței a realizat de fapt că pârâții au în titlul de proprietate numai suprafața de 0,60 ha teren arabil extravilan.
A mai arătat reclamantul că terenurile se află în posesia sa de la încheierea chitanței.
Cererea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 1669 Cod civil.
Cererea a fost inițial timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 200 lei.
În susținerea cererii, reclamantul a depus la dosar, în fotocopie, următoarele înscrisuri: antecontract de vânzare – cumpărare intitulat "chitanță" din data de 10.05.2013, contract de arendare nr. 17/10.05.2013, titlul de proprietate nr. 1619/13.12.2003 emis pe numele cetățeanului Fițoiu D. D., certificat nr._/05.03.2014 emis de O.C.P.I. D., certificat de informare nr. 4/01.03.2014 întocmit de Biroul de Mediator J. I. A., carte de identitate privind pe B. C. – A., certificat de atestare fiscală pentru persoane fizice nr. 2053/08.04.2014 emis de Primăria comunei Argetoaia – Serviciul Impozite și Taxe, sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale nr. 906/06.02.2014 – autor Fițoiu D. D., Certificat nr._/30.04.2014 eliberat de O.C.P.I. D..
La momentul verificării cererii, în conformitate cu prevederile art. 200 C.pr.civ., prin rezoluția președintelui de complet i s-a pus în vedere reclamantului să depună la dosar înscrisurile doveditoare în forma prev. de art. 150 NCPC - certificat de atestare fiscală pentru persoane fizice, sesizare privind deschiderea procedurii succesorale a defunctului Fițoiu D. și extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, eliberat de oficiul de cadastru sau a unui certificat care atestă că imobilul nu este înscris în cartea funciară, certificat de sarcini.
La data de 09.04.2014, reclamantul B. C. – A. a depus certificat de atestare fiscală pentru persoane fizice nr. 2053/08.04.2014 eliberat de Primăria comunei Argetoaia, sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale a defunctului Fițoiu D. și certificat nr._/05.03.2014 eliberat de O.C.P.I. D..
Instanța, în raport de prevederile art. 201 alin. 4 și alin. 5 din Codul de procedură civilă, republicat, a fixat primul termen de judecată la data de 15 Mai 2014 și a dispus citarea părților, reclamantul fiind citat cu mențiunea de a depune certificatul de sarcini pentru imobilul în cauză conform art. 57 alin. 1 din OUG nr. 80/2013.
La primul termen de judecată din data de 15 Mai 2014, reprezentantul convențional al reclamantului, av. G. E. a depus certificatul nr._/30.04.2014
La termenul de judecată din data de 05 iunie 2014, reclamantul a depus la dosar originalul înscrisului sub semnătură privată intitulat "chitanță" (fila nr. 46 din dosar).
Pârâții deși legal citați cu mențiunea de a se prezenta personal la interogatoriu, nu au depus la dosar întâmpinare și nu s-au prezentat în instanță.
Pe parcursul judecății, instanța a admis și a administrat următoarele probe: proba cu înscrisuri, proba testimonială, fiind audiați martorii T. D. (declarație filele nr. 49 – 50) și B. C. (declarație filele nr. 67 – 68 din dosar) și proba cu expertiza tehnică în specialitatea toporafie – cadastru, raportul de expertiză fiind efectuat în cauză de expert C. V. (filele nr. 59 – 65 din dosar).
Prin sentința civilă nr.568/11.09.2014, pronunțată de Judecătoria Filiași, în dosarul nr._, a fost admisă cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul B. C.-A., în contradictoriu cu pârâții Fițoiu G. și Fițoiu L..
S-a constatat valabilitatea antecontractului de vânzare-cumpărare, încheiat între pârâții Fițoiu G. și Fițoiu L. în calitate de promitenți-vânzători și reclamantul B. C.-A. în calitate de promitent-cumpărător, având ca obiect terenul arabil în suprafață totală de 6000 mp, situat în intravilanul comunei Argetoaia, județul D., amplasat în sola 150, . N-PD 2630, E-T. D., S-PR1127, V-Chisa I și suma de 1000 lei, cu titlu de preț.
A fost omologat raportul de expertiză tehnică în specialitatea topografie-cadastru întocmit în cauză de expert tehnic judiciar C. V.
În temeiul art.453 Noul Cod proc.civ a obligat pârâții să plătească reclamantului suma de 2002,4 lei reprezentând cheltuieli judiciare, constând în 200 lei taxă judiciară timbru, 802,4 lei onorariu expert și 1000 lei onorariu avocat
Prezenta hotărâre urmează a ține loc de contract de vânzare-cumpărare.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a constatat și reținut că:
La data de 10.05.2013 B. C. - A. în calitatea de promitent-cumpărător și pârâții Fițoiu G. și Fițoiu L. în calitatea de promitent-vânzător au încheiat un înscris sub semnătură privată intitulat "chitanță", prin care prin care pârâții s-au obligat să-i vândă iar reclamantul s-a obligat să cumpere imobilul compus din terenul în suprafață de 6000 m.p. situat în extravilanul comunei Argetoaia, ..150, P.47 și terenul în suprafața de 2500 m.p., situat în extravilanul comunei Argetoaia, .. 150, P.47/1 (f.5).
La data încheierii antecontractului reclamantul a achitat integral suma 1000 lei cu titlu de preț, însă pârâții și-au îndeplinit numai obligația de predare a bunului imobil constând în terenul în suprafață de 6000 m.p, situat în extravilanul comunei Argetoaia, ..150, P.47 ce a constituit obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare (f.47-50). Reclamantul nu a putut intra în posesia suprafeței de 2500 m.p., teren situat în extravilanul comunei Argetoaia, .. 150, P.47/1, deoarece, pârâții neavând un titlu de proprietate cu privire la această suprafață, reclamantul nu a putut identifica această suprafață (f.49-50).
Ulterior, deși reclamantul a solicitat pârâților să se prezinte la notariat în vederea perfectării actului în formă autentică, aceștia au refuzat și chiar au promis vânzarea celor două suprafețe și altor persoane (f.49-50).
Pârâții sunt coproprietari ai bunului imobil înstrăinat, teren în suprafață de 6000 m.p. situat în extravilanul localității Argetoaia, în T.150, P.47, cu vecinii: N- PD 2630, E – T. D., S- PR 1127, V – Chisa I., conform titlului de proprietate nr. 1619/13.12.2003 eliberat pe numele defunctului Fițoiu D. D. (f.8) și sesizării pentru deschiderea procedurii succesorale nr. 906/06.02.2014 – autor Fițoiu D. D. (f.25-26).
Din certificatul de sarcini nr._/30.04.2014 (f.35), eliberat de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară D. reiese că imobilul în suprafață de 1 ha3300 mp, teren intravilan și extravilan, situat pe raza comunei Argetoaia, județul D., aflat în proprietatea numitului Fițoiu D.D. este grevat doar de următoarele sarcini: litigiu înregistrat sub nr._/10.04.2014 în dosar nr._, intervenit între reclamantul B. C. - A. și pârâții Fițoiu D., Fițoiu G. și Fițoiu L..
Potrivit certificatul de atestare fiscală pentru persoane fizice nr.2053/08.04.2014 (f.24), titularul de rol fiscal Fițoiu D. deține în proprietate imobilul în suprafață de 1 ha 3300 mp, teren intravilan și extravilan, situat pe raza comunei Argetoaia, județul D., având impozitele și taxele locale achitate la zi.
Dispozițiile art. 6 din Noul cod civil cu privire la aplicarea în timp a legii civile prevăd că, legea civilă este aplicabilă cât timp este în vigoare, iar aceasta nu are putere retroactivă.
Totodată potrivitart. 6 alin.5 din Noul cod civildispozițiile legii noi se aplică tuturor actelor și faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârșite după ., precum și situațiilor juridice născute după ..
Prin urmare, având în vedere că antecontractul de vânzare-cumpărare a fost încheiat la data de 10.05.2013, după . NCC, în speță sunt aplicabile dispozițiile legale prevăzute de noului cod civil.
Conform art.1244 NCC, dispoziții aplicabile la data intervenirii convenției „ În afara altor cazuri prevăzute de lege, trebuie să fie încheiate prin înscris autentic, sub sancțiunea nulității absolute, convențiile care strămută sau constituie drepturi reale care urmează a fi înscrise în cartea funciară”.
În cauză instanța a constatat că, nefiind respectată forma prevăzută imperativ de lege pentru transmiterea valabilă a dreptului de proprietate asupra terenului, între părți a intervenit o promisiune bilaterală de vânzare cumpărare.
Promisiunea bilaterală de vânzare cumpărare este un contract prin care părțile se obligă să încheie în viitor, la prețul stabilit, un contract de vânzare cumpărare.
Astfel, această promisiunea bilaterală de vânzare cumpărare este un contract care dă naștere unor drepturi de creanță și obligații reciproce în favoarea beneficiarilor promisiunii, proprietarul bunului având obligația de a se prezenta în vederea autentificării actului juridic încheiat. Fiind un contract trebuie să îndeplinească toate condițiile de validitate prevăzute de art. art. 1179 C.civil: consimțământul valabil exprimat al părților, capacitate deplină de exercițiu, obiect determinat și cauză licită.
Dacă promitentul vânzător nu-și respectă obligația asumată de a se prezenta în vederea încheierii în mod valabil a actului juridic atunci beneficiarul promisiunii are posibilitatea ca, în situația în care bunul se mai află în patrimoniul vânzătorului și nu există alte impedimente legale, să solicite, în lumina principiului executării în natură a obligațiilor și reparării în natura pagubelor, să se pronunțe în baza art. 1516 și 1528 N.C.civ., precum și al art.1669 Noul cod civil, o hotărâre judecătorească care să țină loc de contract.
În concluzie, pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare este o cerere în principiu, admisibilă, în condițiile art. 1516 și 1528 N. C.civ.
Instanța judecătorească are posibilitatea ca, prin suplinirea consimțământului părților care și-au asumat obligații de a face" izvorâte dintr-un antecontract, să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare.
Această soluție se impune în virtutea principiului executării în natură a obligațiilor, prevăzut de art. 1516 C. civ. Acest text instituie, în materie de obligații, principiul executării reale sau în natură specifică a obligațiilor civile concrete, în înțelesul că debitorul este obligat să execute însuși lucrul promis, neputând deci să ofere creditorului despăgubiri în locul executării însăși a obligației asumate.
Cu alte cuvinte, obligația de a face - ca cea din speță, de a îndeplini toate îndatoririle de care depinde transferul dreptului de proprietate asupra imobilului litigios-nu este o obligație alternativă având ca efect fie executarea în natură a lucrului promis, fie despăgubiri pentru neexecutare.
Acest lucru rezultă cu evidență atât din prevederile art. 1516 C. civ enunțat, cât și din prevederile art. 1528 din același cod, care cer ca obligația asumată să fie executată în natură specifică, plata de despăgubiri fiind admisă numai în caz de neexecutare. Aceasta este situația ori de câte ori este posibilă executarea în natură, anume când natura obligației este astfel încât poate fi executată de debitor în persoană, de către creditor în locul debitorului sau printr-un mijloc direct de constrângere juridică, cum este pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să consfințească convenția părților, atunci când, pe lângă acordul lor de voință, este necesară și îndeplinirea și a altor condiții legale.
Mai mult, potrivit prevederilor art. 1528 C. civ., în cazul în care obligația de a face nu este adusă la îndeplinire de către debitor, creditorul poate fi autorizat de a o duce el la îndeplinire.
O asemenea concluzie reiese cu evidenta si din analiza prevederilor conform art.1669 Noul cod civil „Când una dintre părțile care au încheiat o promisiune bilaterală de vânzare refuză, nejustificat, să încheie contractul promis, cealaltă parte poate cere pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract, dacă toate celelalte condiții de validitate sunt îndeplinite”.
Din interpretarea acestui articol, instanța a reținut că pentru pronunțarea unei hotărâri judecătorești care sa tina loc de contract de vânzare-cumpărare, în condițiile art. 1516-1528 și art.1669 Noul C.civ., în primul rând, este necesar să existe un acord de voință al părților privind vânzarea-cumpărarea suprafeței de teren în litigiu.
Cu privire la actul juridic încheiate între părți la data de 10.05.2013, instanța a constatat că acesta are natura unei promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare care nu a avut ca efect transmiterea in patrimoniul reclamantului a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ce face obiectul prezentei cauze, actul juridic respectiv dând însă naștere in sarcina părților unei obligații de a face, constând în obligația de a transmite în viitor proprietatea, prin încheierea contractului promis în forma autentică necesară pentru validitatea transmiterii proprietății, oricare dintre părți putând cere încheierea contractului.
Astfel, instanța a constatat că promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare îndeplinește toate condițiile de valabilitate impuse de art. 1179 Noul Cod având în vedere că terenul este individualizat în titlul de proprietate nr. 1619/13.12.2003 eliberat pe numele defunctului Fițoiu D. D., în raportul de expertiză tehnică în specialitatea topografie-cadastru, procesul-verbal de recepție nr.643/2014 și planului de amplasament și delimitare a imobilului (f.59-63), în sensul indicării suprafeței, amplasamentului și vecinătăților, că terenul respectiv se află în circuitul civil iar în ceea ce privește prețul, acesta este real și serios și a fost achitat de către reclamantul-cumpărător la data încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare sub semnătură privată
În al doilea rând, tot din art. 1669 NCC instanța reține că pentru pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract de vânzare cumpărare, pe lângă condițiile de validitate privitoare la promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare, trebuie îndeplinite cumulativ mai multe condiții speciale și anume: una dintre părți să refuze autentificarea actului, reclamantul să-și fi îndeplinit obligațiile, respectiv plata prețului iar promitentul vânzător să fie proprietar al bunului.
În ceea ce privește refuzul promitenților-vânzători de a încheia contractul, în speța, sunt îndeplinite condițiile prevăzute în dispozițiile legale mai sus-menționate, din recunoașterea tacită a pârâților, rezultată din neprezentarea la administrarea probei cu interogatoriu, a reieșit că pârâții nu și-a îndeplinit obligația de a se prezenta la notar pentru încheierea actului în formă autentică, deși reclamantul le-a solicitat în mod expres acest lucru.
Pârâtul Fițoiu L., prezent în instanța în etapa dezbaterilor a precizat că refuză să încheie contractul de vânzare-cumpărare în formă autentică și că îi va restitui reclamantului suma de bani pe care acesta a primit-o de la reclamant.
În ceea privește îndeplinirea de către reclamantul a obligațiilor ce-i incumbau, respectiv plata prețului, instanța a reținut, din probatoriul administrat constând în acel înscris sub semnătură privată denumit chitanță completat cu recunoașterea tacită a pârâților, că reclamantul a plătit efectiv promitenților-vânzători prețul convenit pentru transferul proprietății.
În ceea privește calitatea de coproprietari a promitenților-vânzător cu privire la imobilului înstrăinat instanța a reținut că într-adevăr, caracterul translativ de proprietate al vânzării reiese in mod expres din art. 1672 alin. 1 pct. Cod Civil care prevede ca vânzătorul are obligația să transmită proprietatea bunului sau, după caz, dreptul vândut.
Translativitatea de proprietate este o caracteristică ce privește însăși esența contractului de vânzare-cumpărare, in aceeași măsură in care esențial este si caracterul oneros al acestuia.
Faptul că in legislația civilă, exista anumite prevederi care condiționează transferul dreptului de proprietate de respectarea unor anumite forme (cum este forma autentica in cazul imobilelor conform art.1244 NCC, nu poate aduce atingere caracterului translativ al contractului de vânzare-cumpărare, toate aceste condiții fiind dictate de interesul păstrării siguranței circuitului juridic civil. Aceste exigente reprezintă o forma de constrângere, determinând părțile ca, acolo unde obiectul vânzării face parte dintr-o categorie de mare importanță, sa respecte anumite reguli in lipsa cărora dreptul nu se poate transmite de la vânzător la cumpărător.
Referitor la acest ultim aspect – calitatea de proprietar - instanța constată ca în cauză promitenții vânzători sunt coproprietari ai bunului imobil înstrăinat, teren în suprafață de 6000 m.p. situat în extravilanul localității Argetoaia, în T.150, P.47, cu vecinii: N- PD 2630, E – T. D., S- PR 1127, V – Chisa I., conform titlului de proprietate nr. 1619/13.12.2003 eliberat pe numele defunctului Fițoiu D. D. (f.8) și sesizării pentru deschiderea procedurii succesorale nr. 906/06.02.2014 – autor Fițoiu D. D. (f.25-26).
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul Fițoiu G., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.
Arată că sentința a fost dată fără respectarea prevederilor imperative ale legii nr.17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan.
Legea nr.17/2014 este aplicabilă în cazul tuturor antecontractelor încheiate sub imperiul N.C.C. care nu au fost autentificate la notar anterior intrării în vigoare a prezentei legi, respectiv 11.04.2014. Sunt exceptate antecontractele încheiate între rude, până la gradul al III-a inclusiv.
Cum în speța de față obiectul cererii îl reprezintă terenul extravilan agricol, solicitându-se pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic în baza unei chitanțe sub semnătură privată, încheiată la data de 10.05.2013, consideră că se impune aplicarea dispozițiilor Legii nr.17/2014, reclamntul având obligația de a face dovada îndeplinirii acestor condiții cumulative reglementate de lege.
În mod eronat prima instanță a reținut existența unui acord de voință al părților privind vânzarea-cumpărarea suprafeței de 6000 m.p. teren situat în extravilanul comunei Argetoaia, tarlaua 150, .> Pârâtul arată că nu a avut cunoștință de existența prezentului litigiu și nu și-a exprimat niciodată acordul cu privire la înstrăinarea suprafeței arătată anterior.
Menționează că nu a semnat niciodată așa-zisul act juridic "chitanța" încheiat la data de 10.05.2013 și pe ale de consecință acest înscris este fals.
Pârâtul arată că împreună cu mama sa Fițoiu M. sutn singurii moștenitori legitimi ai autorului lor Fițoiu D., așa cum rezultă din certificatul de moștenitor conexat nr.32/11.02.2014 emis de BNP J. G.- C..
Pârâtul menționează că pârâtul Fițoiu L. nu a avut niciodată calitatea de moștenitor sau proprietar al suprafeței ce face obiectul prezentului litigiu și prin urmare a cesta nu poate fi subiectul unei promisiuni de vânzare-cumpărare privind acest teren.
Pârâtul arată că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.1516-1528 și art. 1669 din NCC.
În drept, invocă art. 304, art. 305 și art. 466 NCPC coroborate cu prevederile art. 3 și urm. din Legea nr.17/2014.
Intimatul-reclamant B. C. A. a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea apelului ca nefondat.
Intimatul arată că sentința a fost pronunțată cu respectarea dispozițiilor imperative ale Legii nr.17/2014, că pârâții nu au formulat întâmpinare potrivit art. 208 NCPCși sunt decăzuți din dreptul de a mai propune probe și a mai invoca excepții, în afara celor de ordine publică; că în cauză nu sunt aplicabile art. 3 și 4 din Legea nr.17/2014; certificatul de moștenitor nr.32/11.02.2014 este întocmit ulterior actului sub semnătură privată, astfel că la data încheierii chitanței cei doi pârâți aveau calitatea de succesori ai autorului Fițoiu D. și au calitatea procesuală pasivă în prezenta cauză.
Examinând sentința apelată, prin prisma motivelor de apel și a dispozițiilor legale aplicabile, conform disp. art. 476, 477 N. C.proc.civ., tribunalul constată că apelul formulat de pârâtul Fițoiu G. este nefondat pentru considerentele ce succed:
Criticile apelantului referitoare la nelegalitatea sentinței apelate pentru nerespectarea disp. Legii nr. 17/2014 nu pot fi primite.
Potrivit art. 16 din Legea nr. 17/2014, înstrăinarea prin vânzare-cumpărare a terenurilor agricole situate în extravilan fără respectarea dreptului de preempțiune, potrivit art. 4, sau fără obținerea avizelor prevăzute la art. 3 și 9 se sancționează cu nulitatea relativă.
Art. 1248 alin. (2) din Noul Cod civil dispune că „nulitatea relativă poate fi invocată numai de cel al cărui interes este ocrotit prin dispoziția legală încălcată”. În consecință, tribunalul apreciază că încălcarea dispozițiilor art.3, 4 și 9 din lege nu poate fi invocată de apelant, întrucât acestuia, în calitatea sa de vânzător îi revenea obligația respectării acestor dispoziții legale.
Criticile ce vizează netemeinicia sentinței apelate sunt de asemenea nefondate.
Apelantul invocă faptul că nu a avut cunoștiință de existența acestui proces, critică ce fost citat la adresa indicată de reclamant în cererea de chemare în judecată - ., nr. 122, adresă ce este indicată și de către apelant în cererea de apel. Potrivit dovezilor de înmânare a procedurii de citare, apelantul pârât a fost citat la această adresă, citațiile fiind primite de persoane (fiul, fratele) care, potrivit consemnărilor agentului poștal, locuiesc împreună cu partea. Aceste mențiuni fac dovada deplină până la înscrierea în fals, potrivit art. 164 alin. 4 N.C.proc.civ..
Apelantul susține că nu a semnat înscrisul intitulat ”chitanță”, arătând că înțelege să se înscrie în fals împotriva acestuia, potrivit art. 304 și 305 N.C.proc.civ.
Din interpretarea art. 304 alin. 1 reiese că momentul limită până la care partea căreia i se opune un înscris poate să denunțe înscrisul ca fals este primul termen după ce înscrisul a fost încuviințat ca probă. Depășirea acestui termen peremptoriu este sancționat cu decăderea conform art. 185 alin. 1 N.C.proc.civ. Întrucât apelantul a înțeles să denunțe înscrisul ca fals prin cererea de apel, tribunalul constată că acesta este decăzut din acest drept în cadrul procesului civil.
Împrejurarea că, potrivit certificatului de moștenitor nr. 32/11.02.2014, apelantul pârât era, la momentul încheierii promisiunii de vânzare-cumpărare, singurul moștenitor în viață al autorului Fițoiu D., proprietar al terenului în litigiu, și că, celălalt promitent vânzător Fițoiu L. nu avea această calitate, nu e de natură să afecteze valabilitatea promisiunii de vânzare- cumpărare, atâta timp cât această promisiune este încheiată și de către apelant, în calitatea sa de moștenitor legal al autorului Fițoiu D.. De asemenea, faptul că la momentul încheierii promisiunii de vânzare-cumpărare -10.05.2013- nu fusese încă dezbătută succesiunea autorului Fițoiu D. și nu se emisese certificatul de moștenitor, nu afectează valabilitatea acestui act juridic întrucât la momentul analizării de către instanța de fond a calității apelantului de proprietar al terenului promis spre vânzare, aceasta era dovedită prin certificatul de moștenitor nr. 32/11.02.2014, act juridic ce are efect retroactiv, dovedind de la data deschiderii succesiunii calitatea de moștenitor, întinderea drepturilor succesorale și cuprinsul patrimoniului defunctului.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 480 N.C.proc.civ., tribunalul va respinge apelul formulat în cauză, menținând sentința atacată ca fiind legală și temeinică.
În temeiul art. 453 alin. 1, reținând existența culpei procesuale în sarcina apelantului, tribunalul îl va obliga la plata către intimatul reclamant a cheltuielilor de judecată, dovedite, conform art. 452, prin chitanța nr. 22/23.12.2014 reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelantul-pârât FIȚOIU G., CNP_, domiciliat în ., .. 122, județul D. și cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet de Avocat F. I., din C., ., ., ., împotriva sentinței civile nr.568/11.09.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul cu nr._ în contradictoriu cu intimatul-pârât FIȚOIU L., domiciliat în ., ., nr. 47, județul D. și intimatul-reclamant B. C.-A., CNP_, domiciliat în ., ., județul D.
Obligă apelantul la plata către intimatul reclamat a sumei de 500 lei cheltuieli de judecată. Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 03 Aprilie 2015.
Președinte, L. A. | Judecător, G. C. F. | |
Grefier, E. D. C. |
Red.jud.G.V.F.
Tehn.F.M./5 ex.
Jud.fondR.F.D.
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 193/2015.... | Fond funciar. Decizia nr. 639/2015. Tribunalul DOLJ → |
|---|
