Nulitate/anulare act. Sentința nr. 223/2015. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 223/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 24-04-2015 în dosarul nr. 223/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
Sentința civilă nr. 223/2015
Ședința publică de la 24 aprilie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE A. M. M.
Grefier A. D.
Ministerul Public – P. de pe lângă Tribunalul D. a fost reprezentat de procuror C. R.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petenții T. E. și D. G. L., în contradictoriu cu intimata Comisia Județeană pentru Protecția Copilului D., având ca obiect anulare act.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 23.04.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din hotărâre, când având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea pentru acest termen de judecată, când în aceeași compunere a pronunțat următoarea soluție
TRIBUNALUL
Asupra cauzei civile de față;
La data de 18.11.2014, reclamanții T. E. și D. G.- L. au chemat în judecată pe pârâtul C. Județean D. - Comisia Pentru Protecția Copilului, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea Hotărârii nr. 1525 din 21.10.2014 si a certificatului de încadrare a copilului . handicap nr. 1525/21.10.2014.
În motivare, reclamantii au aratat că, prin certificatul anexa la hotărârea indicata mai sus, fiul lor D. D. A., născut la data de 31.05.2011 in localitatea C., județul D. si având CNP_ a fost încadrat in gradul de handicap "Accentuat" conform raportului de evaluare complexa nr. 1288/10.09.2014, eliberat de D.G.A.S.P.C. D., însa încadrarea in acest grad de handicap este eronata întrucât conform certificatului medical nr._/03.09.2014 eliberat de Spitalul Clinic Neuropsihiatrie C. in baza diagnosticului stabilit de către aceeași unitate, minorul D. D. A. suferă de autism atipic, caracterizat prin instabilitate psihomotorie, contact vizual greu de efectuat, nu interactioneaza cu copii, autostimulare "fâlfâie mâinile, răsfoiește paginile", mers digitigrad, limbaj neachizitionat, iar examenul psihologic a reliefat dificultate la nivelul relationarii interpersonale, deficiente in comunicare (inclusiv non-verbala), paternuri stereotipe ale activităților si comportamentelor, necesitând îngrijire permanenta din partea unei persoane. Prin urmare, gradul de handicap care urma sa se stabilească pentru minor era "grav" si nu "accentuat", întrucât minorul are nevoie de îngrijire permanenta din partea unei persoane.
Precizează că, încă de la nașterea sa, minorul a avut un grav grad de handicap, iar raportul de evaluare nu reflecta situația reala privind dizabilitatea grava pe care o prezintă minorul, in acest sens fiind si biletul de ieșire din spital de la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Dr. A. O." București din 17.04.2014, scrisoare medicala de la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Dr. A. O." București din 12.09.2014, bilet de ieșire din spital eliberat de Spitalul Clinic Neuropsihiatrie C. din 03.09.2014, certificat medical din 03.09.2014 eliberat de Spitalul Clinic Neuropsihiatrie C., scrisoare medicala de la Spitalul Clinic Județean de Urgenta C. din data de 28.10.2014, scrisoare medicala de la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Dr. A. O." București din 17.04.2014, bilet de externare de la Spitalul de Boli Infecțioase si Pneumoftiziologie V. Babes C. din 13.02.2013.
In drept, și-au întemeiat cererea pe dispozițiile HG nr. 1437/2004 privind organizarea si metodologia de funcționare a Comisiei pentru Protecția Copilului, Ordinul nr. 725/12.709 din 01.10.2002 emis de Ministerul Sănătății si Familiei si Autoritatea Naționala pentru Protecția Copilului, Ghidul metodologie pentru evaluarea complexa a copilului cu dizabilitati si incadrarea . handicap aprobat prin Ordinul nr. 18/3989/416/142 din 2003.
In concluzie, au solicitat admiterea contestației, anularea Hotărârea nr. 1525 din 21.10.2014 si pe cale de consecința certificatul de încadrare a copilului . handicap accentuat nr. 1525/21.10.2014, anexa a hotărârii menționate si sa se dispună încadrarea copilului D. D. A. in gradul de handicap "grav" precum si eliberarea unui certificat de încadrare corespunzător.
La data de 18.12.2014, pârâtul a depus întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței materiale a Secției de contencios administrativ și fiscal, competența de soluționare a cauzei aparținând Secției I Civilă.
Prin încheierea din 06.02.2015 pronunțată de Tribunalul D. – Secția C. Administrativ și Fiscal a fost admisă excepția necompetenței materiale a Tribunalului D. – Secția C., în ce privește soluționarea cauzei formulate de reclamanții T. E. și D. G. - L. în contradictoriu cu pârâtul C. Județean D. - Comisia Pentru Protecția Copilului.
S-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului D. – Secția I Civilă.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Pronunțându-se cu prioritate, în conformitate du dispozițiile 131 și 132 Cod de procedură civilă, asupra excepției necompetenței funcționale a Secției C. în soluționarea cauzei, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 1 din Lg. 554/2004, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public. Se poate adresa instanței de contencios administrativ și persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept, iar potrivit art. 2. lit. c, prin act administrativ se înțelege actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achizițiile publice.
În speță, însă, se reține că se contestă o hotărâre emisă de C. Județean D. - Comisia Pentru Protecția Copilului.
Potrivit art. 10 alin. 3 din HG 1437/2004, hotărârile Comisiei pot fi atacate la tribunalul de la domiciliul copilului, cauzele supuse judecării fiind soluționate potrivit regulilor speciale de procedură prevăzute de Legea nr. 272/2004.
Iar, potrivit art. 133 din Legea nr. 272/2004 R privind protecția și promovarea drepturilor copilului, cauzele prevăzute de prezenta lege privind stabilirea măsurilor de protecție specială sunt de competența tribunalului de la domiciliul copilului. Dacă domiciliul copilului nu este cunoscut, competența revine tribunalului în a cărui circumscripție teritorială a fost găsit copilul.
Potrivit art. 36 alin. 3 din Legea nr. 304/2004 R privind organizarea judiciară, în cadrul tribunalelor funcționează secții sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, indiferent de obiectul lor sau de calitatea părților, cauze penale, cauze cu minori și de familie, cauze de contencios administrativ și fiscal, cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, societăți, registrul comerțului, insolvență, concurență neloială sau pentru alte materii, precum și, în raport cu natura și numărul cauzelor, complete specializate pentru cauze maritime și fluviale.
Din economia acestor dispoziții legale, a rezultat că, printr-o lege specială, este stabilită o competență specială în favoarea tribunalului de la domiciliul minorului, însă nu la instanța de contencios administrativ, având în vedere că legea nu cuprinde această mențiune în mod expres, ci la instanța de drept comun, cu atât mai mult cu cât la nivelul acestei instanțe există complete specializate pentru cauze de minori și de familie.
Prin urmare, cererea de anulare a Hotărârii nr. 1525 din 21.10.2014 si a certificatului de încadrare a copilului . handicap nr. 1525/21.10.2014 atrage competența de soluționare a Secției I Civilă a Tribunalului în a cărei rază domiciliază copilul, în speță Tribunalul D..
În consecință, s-a declinat cauza spre competență soluționare la Secția I Civilă din cadrul Tribunalului D..
Cauza a fost înregistrată sub nr._ .
La cererea reclamanților a fost administrată proba cu înscrisuri. De asemenea, din oficiu, instanța a dispus administrarea probei cu expertiza medico-legală.
Analizând cererea prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale în vigoare, instanța urmează să constate că acțiunea este întemeiată pentru cele ce succed:
Conform art. 2 alin. 4 din Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice și de organismele private autorizate, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești.
Potrivit art. 6 lit. a și f din același act normativ, respectarea și garantarea drepturilor copilului se realizează conform mai multor principii, dintre care sunt de subliniat următoarele: respectarea și promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului și asigurarea unei îngrijiri individualizate și personalizate pentru fiecare copil.
De asemenea, în conformitate cu disp. art. 46 alin. 1 din lege, copilul are dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate pe care o poate atinge și de a beneficia de serviciile medicale și de recuperare necesare pentru asigurarea realizării efective a acestui drept.
În aceeași ordine de idei, potrivit art. 49 din lege, copilul cu handicap are dreptul la îngrijire specială, adaptată nevoilor sale. Copilul cu handicap are dreptul la educație, recuperare, compensare, reabilitare și integrare, adaptate posibilităților proprii, în vederea dezvoltării personalității sale. Îngrijirea specială trebuie să asigure dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială a copiilor cu handicap.
Îngrijirea specială constă în ajutor adecvat situației copilului și părinților săi ori, după caz, situației celor cărora le este încredințat copilul și se acordă gratuit, ori de câte ori acest lucru este posibil, pentru facilitarea accesului efectiv și fără discriminare al copiilor cu handicap la educație, formare profesională, servicii medicale, recuperare, pregătire, în vederea ocupării unui loc de muncă, la activități recreative, precum și la orice alte activități apte să le permită deplina integrare socială și dezvoltare a personalității lor.
Măsurile și serviciile de protecție specială, de intervenție și sprijin sunt variate și au ca finalitate, printre altele: reducerea sau minimalizarea unor consecințe invalidante ale afecțiunilor sau bolilor și ameliorarea condițiilor de viață individuală și socială pentru a asigura și a sprijini dezvoltarea maximală a potențialului copilului.
La baza aprecierii severității handicapului (dizabilității) stau, în principal, criteriile generale enunțate în Ordinul MSF 725/2002, printre care și posibilele limitări în activitate și restricții în participarea socială, ca efecte ale bolii sau deficienței.
În orice caz, aplicarea combinată a criteriilor medicale și psihosociale se face diferențiat și adaptat particularităților de vârstă ale copiilor în cauză, iar încadrarea în grade de handicap se face în raport cu intensitatea deficitului funcțional individual și prin corelare cu funcționarea psihosocială corespunzătoare vârstei.
Deci, prezența unei condiții de sănătate (boli, afecțiuni etc.) este o premisă, dar aceasta nu conduce obligatoriu la handicap. Prin urmare, diagnosticul medical în sine nu este ca atare suficient pentru a fundamenta încadrarea într-o categorie de handicap, el trebuie corelat cu evaluarea psihosocială. La evaluarea eventualului handicap, alături de stabilirea gradului de disfuncționalitate a organismului, se vor lua în considerare și factorii de mediu, inclusiv cei familiali, calitatea educației, măsurile luate de familie, posibila neglijare, precum și factorii personali.
În concluzie, la asimilarea pe grade de handicap se va ține seama că nu boala în sine determină severitatea handicapului, ci gradul tulburărilor funcționale determinate de acestea, în raport cu stadiul de evoluție, de complicații în activitatea și participarea socială, de factori personali. Deci, pentru aceeași boală - ca premisă a identificării și încadrării - încadrarea în grade de handicap poate merge de la gradul ușor la gradul grav.
În cauză se ridică problema de a identifica și stabili severitatea dizabilității, respectiv aceea de a stabili gradul de handicap al copilului: ACCENTUAT sau GRAV, pornind de la regulile enunțate în precedent, dar și de la regula că evaluarea și încadrarea într-un grad de handicap nu este un scop în sine și că acestea trebuie să ducă la creșterea calității vieții copilului, prin îmbunătățirea îngrijirii și intervenții personalizate cu scop recuperator și de facilitare a integrării sociale.
Gradul grav de handicap se poate acorda copiilor care au, în raport cu vârsta, capacitatea de autoservire încă neformată sau pierdută, respectiv au un grad de dependență ridicat fizic și psihic. În această situație autonomia persoanei este foarte scăzută din cauza limitării severe în activitate, ceea ce conduce la restricții multiple în participarea socială a copilului. D. urmare, copilul necesită îngrijire specială și supraveghere permanentă din partea altei persoane.
În speță, din concluziile raportului de expertiză medico-legală întocmit în cauză rezultă că minorul în cauză în vârstă de aproximativ 3 ani, suferă de autism atipic, comportament hiperkinetic și tulburări de somn, afecțiuni cu un prognostic rezervat, prezentând un grad de autonomie și autocontrol total dependent de alte persoane. Acesta necesită îngrijire specială și supraveghere permanentă (însoțitor) din partea altei persoane.
Instanța nu poate reține apărarea intimatei invocată cu ocazia dezbaterilor pe fondul cauzei, în sensul că raportul de expertiză este irelevant pentru că se face vorbire de un copil în vârstă de 11 ani, iar în cauză minorul are 3 ani, întrucât, observând raportul de expertiză întocmit în cauză, se constată că acesta îl privește pe minorul D. D. A., iar împrejurarea că în partea de început s-a consemnat că acesta are o altă vârstă nu este de natură să conducă la o altă concluzie, fiind vorba evident de o eroare materială.
Potrivit disp. art.2 alin. 1 lit. a și b din Hotărârea nr. 1.437/2004 privind organizarea și metodologia de funcționare a comisiei pentru protecția copilului, Comisia are următoarele atribuții principale: stabilește încadrarea copiilor cu dizabilități într-un grad de handicap și, după caz, orientarea școlară a acestora și stabilește măsurile de protecție specială a copiilor, în condițiile legii.
În vederea exercitării acestor atribuții, serviciul de evaluare complexă din cadrul Direcției întocmește raportul de evaluare complexă și planul de recuperare a copilului cu dizabilități și propune Comisiei încadrarea copilului într-un grad de handicap și orientarea școlară/profesională; aceste propuneri se fac în baza raportului de evaluare complexă și prin aplicarea criteriilor de încadrare într-un grad de handicap, potrivit art. 21 lit. d din același act normativ.
Potrivit art. 22 alin. 1 din HG 1437/2004, Serviciul de evaluare complexă a copilului cuprinde câte un specialist din următoarele categorii profesionale: medic pediatru, psiholog, psihopedagog, asistent social și neuropsihiatru sau, după caz, neurolog pentru copii ori psihiatru pentru copii sau alt specialist, după caz.
Concluziile Raportului de expertiză sunt clare și fără echivoc, în sensul că minorul în vârstă de 3 ani este total dependent de alte persoane, necesită îngrijire specială și supraveghere permanentă, având în vedere afecțiunea de care suferă și vârsta actuală. Minorul nu a deprins capacitatea de autoservire și autocontrol, nu are discernământul faptelor sale, interacțiunea socială este afectată atât din punct de vedere calitativ cât și cantitativ, minorul nu stabilește decât intermitent și inconstant contact vizual, nu socializează cu copii de aceeași vârstă, din punct de vedere al limbajului, minorul nu se poate exprima, repetând intermitent și ecolalic câteva cuvinte, din punct de vedere congnitiv vârsta fiind mult mai mică față de vârsta cronologică. Așadar aceste cerințe impun încadrarea minorului în gradul de handicap GRAV, iar nu accentuat, astfel că nu pot fi primite apărările intimatei privind menținerea gradului de handicap accentuat.
Pentru aceste considerente, instanța urmează să admită contestația și va anula hotărârea de încadrare într-un grad de handicap nr. 1525/21.10.2014 și certificatul de încadrare într-un grad de handicap nr. 1525/A/21.10.2014, obligând-o totodată pe intimată la la emiterea unei noi hotărâri și a unui nou certificat de încadrare într-un grad de handicap "grav" pentru minorul D. D. A..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite contestația formulată de reclamanții T. E. CNP_ și D. G.-L., CNP_, ambii cu domiciliul în C., ..3, ., ., în contradictoriu cu pârâtul C. Județean D. - Comisia pentru Protecția Copilului.
Anulează hotărârea de încadrare într-un grad de handicap nr. 1525/21.10.2014 și certificatul de încadrare într-un grad de handicap nr. 1525/A/21.10.2014, ambele emise de C. Județean D. - Comisia pentru Protecția Copilului și obligă pârâta la emiterea unei noi hotărâri și a unui nou certificat de încadrare într-un grad de handicap "grav" pentru minorul D. D. A..
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare, cale de atac care se va depune la Tribunalul D..
Pronunțată în ședința publică de la 24 aprilie 2015.
Președinte, A. M. M. | ||
Grefier, A. D. |
Red.jud.A.M.M.
Tehn.AGD./4 ex.
| ← Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 11/2015.... | Curatelă. Decizia nr. 594/2015. Tribunalul DOLJ → |
|---|
