Partaj judiciar. Decizia nr. 143/2015. Tribunalul DOLJ

Decizia nr. 143/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 25-02-2015 în dosarul nr. 143/2015

Dosar nr._ -partaj judiciar-

ROMÂNIA

TRIBUNALUL D.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 143/2015

Ședința publică din data de 25 Februarie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE: D. O.

Judecător: D. G.

Judecător: V. P.

Grefier: L. E. C.

Pe rol se află judecarea recursului formulat de reclamanta recurentă P. A., împotriva încheierii din data de 24.10.2015, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._ 12, în contradictoriu cu intimatul pârât O. I. Ș. și intimata intervenientă O. I. C., având ca obiect partaj judiciar.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, nu au răspuns părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, având în vedere că se solicită judecarea cauzei în lipsă și, constatând dosarul în stare de judecată, instanța reține cauza în pronunțare.

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin încheierea din 24.10.2014, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._ 12, a fost suspendată judecarea cauzei din vina părții reclamante P. A. pentru neîndeplinirea obligației stabilită în sarcina sa în cursul judecății în sensul de a face dovada achitării onorariului de expert în cuantum de 900 Ron, în temeiul art. 1551 alin. 1 Cod procedură civilă.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs reclamanta recurentă P. A., solicitând admiterea recursului, casarea încheierii și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond pentru continuarea judecății.

Reclamanta recurentă a arătat că, la dosar, există înscrisuri care atestă că imobilul construcție situat pe terenul intravilan a aparținut autorului părților, însă prima instanță a pus în discuție necesitatea efectuării unei expertize specialitatea construcții civile, probă inutilă în raport această fază procesuală și în condițiile în care, în raport de dispozițiile legale prevăzute de art. 6735 și art. 6736 C.pr.civ., trebuie pronunțată o încheiere de admitere în principiu în care să fie stabilite bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecărui coindivizar din masa succesorală.

Întrucât pentru formarea loturilor sunt necesare operații de măsurătoare și de evaluare, prin aceeași încheiere ar trebui să se dispună și efectuarea unei expertize pentru formarea loturilor părților.

Reclamanta recurentă a precizat că, în mod greșit, a pus în discuția părților, din oficiu, expertiza de specialitatea construcții civile, ignorând normele legale imperative prevăzute de art. 6735 și art. 6736 C.pr.civ.

Reclamanta recurentă a arătat că, dacă instanța considera că înscrisurile comunicate de Primăria C. privind construcția care a aparținut autorului comun nu sunt suficiente, putea oricând să revină cu o adresă nouă, completatoare cu privire la aceste aspecte, în niciun caz să ordone, din oficiu, o probă costisitoare.

În drept, au fost invocate disp. art. 304 pct. 8 și 9 C.p.c., art. 312 alin. 5 C.p.c.

Recursul a fost legal timbrat cu taxă de timbru și timbru judiciar conform chitanței depuse la fila 8 din dosar.

Intimații pârâți, deși legal citați, nu au formulat întâmpinare în cauză.

Analizând încheierea de ședință recurată, prin prisma motivelor de recurs, tribunalul constată că recursul formulat este nefondat pentru următoarele considerentele:

Prin încheierea din 24.10.2014, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._ 12, a fost suspendată judecarea cauzei din vina părții reclamante P. A. pentru neîndeplinirea obligației stabilită în sarcina sa în cursul judecății, în sensul de a face dovada achitării onorariului de expert în cuantum de 900 Ron, în temeiul art. 1551 alin. 1 Cod procedură civilă.

În motivarea încheierii recurate, instanța de fond a constatat că desfășurarea normală a procesului este împiedicată din vina părții reclamante P. A. prin neîndeplinirea obligației stabilită în sarcina sa în cursul judecății în sensul de a face dovada achitării onorariului de expert în cuantum de 900 lei.

Potrivit disp. art. 1551 alin. 1 C.p.c., când constată că desfășurarea normală a procesului este împiedicată din vina reclamantului, prin neîndeplinirea obligațiilor stabilite în cursul judecății, potrivit legii, judecătorul poate suspenda judecata, arătând în încheiere care anume obligații nu au fost respectate.

Tribunalul urmează să verifice dacă instanța de fond, dispunând suspendarea, în cadrul dosarului de față, prin intermediul încheierii recurate, a respectat dispozițiile art. 1551 alin. 1 C.p.c. anterior precizate.

Astfel, prin acțiunea formulată, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul O. I. Ș. pentru a se dispune partajarea masei succesorale rămase de pe urma autorului I. N. M. și să se constate calitatea de moștenitori legali a părților, cotele legale cuvenite acestora, precum și componența masei succesorale rămase de pe urma autorului și să se dispună ieșirea părților din indiviziune prin atribuirea în natură a bunurilor succesorale.

În motivarea acțiunii, reclamanta a învederat că este cuprinsă în masa succesorală o casă cu două camere, sală și balcon, plus 3 anexe-pătul, magazie și grajd, compus din 3 încăperi, precum și o altă casă cu două camere și sală, construcții edificate de defunct în timpul vieții pe terenul intravilan în suprafață de 2100 mp, toate imobilele fiind situate în comuna C., ., înscrise în titlul de proprietate emis pe numele autorului, aceste imobile case rămânând în posesia pârâtului.

Prin încheierea de ședință din data de 29.06.2012, instanța a pus în vedere reclamantei P. A. să depună titlul de proprietate pentru terenul solicitat, certificatul fiscal din care să rezulte anul realizării construcțiilor, certificatul de căsătorie al autorului cu prima soție, precum și de a preciza dacă cea de-a doua soție este sau nu în viață, iar, în caz contrar, cu depunerea certificatului de deces.

Prin încheierea de ședință din data de 12.10.2012, instanța a pus, din nou, în vedere reclamantei să depună titlul de proprietate pentru terenul solicitat și certificatul fiscal din care să rezulte anul realizării construcțiilor.

Potrivit adresei nr. 3060 din data de 11.10.2012 a Primăriei comunei C., depusă la fila 53 din dosarul de fond, a rezultat că, în registrul agricol al comunei C., volumul XII, poziția 541, ., figurează proprietar I. Ș. cu casă în suprafață de 30 mp din anul 1961, pătul în suprafață de 6 mp și magazie în suprafață de 6 mp.

Potrivit consemnărilor din practicaua încheierii de ședință din data de 16.11.2012, la interpelarea instanței, pârâtul O. I. Ș. a învederat instanței că imobilele case au fost edificate în jurul anului 70.

Din declarațiile martorilor audiați în cauză a rezultat că, pe terenul autorului părților, se aflau edificate, în urmă cu 40 de ani, o casă cu două camere și o sală, o bucătărie, pătul și magazie (filele 74-75 din cadrul dosarului de fond).

Potrivit interogatoriului administrat pârâtului la data de 15.03.2013 a rezultat că acesta nu a recunoscut că, în masa succesorală a autorului său, ar fi intrat casa compusă din 2 camere și anexe-pătul, magazie și grajd amplasate pe terenul intravilan în suprafață de 2100 mp, ci acestea ar fi fost edificate de către pârât în anul 1970 (întrebarea nr. 8 din interogatoriu-fila 76 verso din cadrul dosarului de fond), iar, din interogatoriul administrat reclamantei la data de 07.06.2013, la întrebarea nr. 1 privind construcțiile rămase de pe urma autorului părților, respectiv doar o casă, bucătărie, pătul și magazie, reclamanta a precizat că au mai rămas un grajd și un șopru (fila 96 din cadrul dosarului de fond).

Prin încheierea de ședință din data de 15.03.2013, instanța a dispus emiterea unei adrese către Primăria C. cu mențiunea de a preciza anul edificării imobilelor situate pe terenul intravilan în T 57, P 16 și P 16/1 ce au aparținut autorului I. N. M., iar, în cadrul răspunsului la această adresă, depus la fila 87 din cadrul dosarului de fond, s-a precizat că pârâtul figurează înscris în registrul agricol al comunei C., volumul XII, tip I, poziția 546, ., . imobile, respectiv o casă de locuit edificată în anul 1970 și o anexă edificată în anul 1960, imobile care au aparținut defunctului I. N. M..

Potrivit încheierii de ședință din data de 14.02.2014, instanța, în temeiul art. 129 alin. 5 Cod procedură civilă, a dispus efectuarea unei adrese către Primăria C. pentru a clarifica neconcordanțele între sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale în ceea ce-l privește pe autorul I. N. M. (nr. 1366/09.04.2012) și adresa nr. 1593/25.04.2013 în sensul că, în primul act, este menționat anul realizării clădirii ca fiind 1963, iar, în adresa înaintată cu nr. 1593/25.04.2013, se face vorbire de două imobile casă de locuit edificată în anul 1970 și anexă edificată în anul 1960, situate în ., iar, în urma acestei adrese, Primăria comunei C. a înaintat instanței o fotocopie a registrului agricol al comunei C. privind pe moștenitorul I. Ș. din care a rezultat că acesta figurează cu două construcții, respectiv una în suprafață de 50 mp, dată în folosință în anul 1970 și una în suprafață de 36 mp, dată în folosință în anul 1960 (fila 147 verso din cadrul dosarului de fond).

Astfel, prin încheierea de ședință din data de 19.09.2014, instanța de fond, având în vedere inadvertențele dintre adresele emise de Primăria C., a pus în dezbaterea contradictorie a părților administrarea, din oficiu, a probei cu expertiza tehnică în specialitatea construcții civile având ca obiective: identificarea construcțiilor de pe terenul în suprafață de 2600 mp din ., ., județul D. din T 57, P 16 și P 16/1 în sensul de a se indica amplasamentul, suprafața și anul construirii, să se întocmească un releveu construcție pentru construcțiile identificate, să se întocmească schița terenului intravilan cu amplasamentul construcțiilor identificate, să se precizeze dacă construcțiile se regăsesc în acțiunea introductivă și anexa 24 privind pe autorul I. M., să se evalueze construcțiile precum și să se menționeze cine deține posesia și a încuviințat, în temeiul art. 129 alin. 5 C.p.c., din oficiu, proba cu expertiza în discuție, fixând în sarcina reclamantei onorariul de expert în cuantum de 900 lei și punându-i în vedere acesteia să facă dovada achitării onorariului de expert în acest cuantum, sub sancțiunea suspendării cauzei conform disp. art. 1551 alin. 1 C.p.c.

Având în vedere că reclamanta nu s-a conformat dispozițiilor instanței din cadrul încheierii anterior menționată, instanța de fond, în mod corect, a dispus, prin încheierea din 24.10.2014, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._ 12, suspendarea judecării cauzei din vina acesteia pentru neîndeplinirea obligației stabilită în sarcina sa în cursul judecății, în sensul de a face dovada achitării onorariului de expert în cuantum de 900 Ron, în temeiul art. 1551 alin. 1 Cod procedură civilă.

Susținerile reclamantei recurente din cadrul motivelor de recurs potrivit cărora proba cu expertiza în specialitatea construcții ar fi fost inutil administrată de către instanța de fond, mai ales în lipsa pronunțării unei încheieri de admitere în principiu, nu pot fi considerate ca fiind întemeiate de către instanța de control judiciar, având în vedere că rolul acesteia nu este acela de a analiza utilitatea probelor în cadrul dosarului instrumentat de către prima instanță, aceasta din urmă fiind suverană în a aprecia asupra acestui aspect.

Cu privire la obligativitatea aplicării, în speță, a disp. art. 6735 C.p.c., tribunalul constată că, într-adevăr, potrivit disp. art. 6735 alin. 1 C.p.c., dacă părțile nu se învoiesc, instanța va stabili bunurile supuse împărțelii, ori, în cazul de față, tocmai bunurile supuse împărțelii nu au putut fi stabilite de către instanță, având în vedere neconcordanțele rezultate din cuprinsul probatoriului deja administrat în cauză cu privire la identificarea imobilelor construcții supuse partajării.

Art. 6736 C.p.c. prevede posibilitatea pronunțării unei încheieri de admitere în principiu dacă, pentru formarea loturilor, sunt necesare operații de măsurătoare, evaluare și altele asemenea pentru care instanța nu are date suficiente, însă acest text de lege nu obligă instanța să pronunțe o astfel de încheiere, iar, în speța de față, expertiza dispusă în cauză a fost considerată utilă de către instanța de fond doar în vederea identificării imobilelor construcții supuse partajării, nimic neîmpiedecând-o pe aceasta ca, după efectuarea acestei expertize, să pronunțe o astfel de încheiere.

Motivul de recurs referitor la faptul că instanța de fond putea reveni cu o adresă nouă completatoare la Primăria comunei C. în contextul în care aprecia că înscrisurile comunicate de această instituție sunt insuficiente este neîntemeiat, tribunalul constatând că prima instanță a efectuat suficiente demersuri în vederea identificării imobilelor construcții supuse partajului în cauza de față, prin emiterea unor adrese către Primăria comunei C., tocmai din cuprinsul răspunsurilor și înscrisurilor depuse la dosar de către această instituție reieșind aspecte contradictorii care au și determinat-o să dispună efectuarea expertizei în litigiu în cauza de față.

Pentru toate aceste considerente, tribunalul va respinge recursul formulat de reclamanta recurentă P. A., împotriva încheierii din data de 24.10.2015, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._ 12, în contradictoriu cu intimatul pârât O. I. Ș. și intimata intervenientă O. I. C., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge recursul formulat de reclamanta recurentă P. A., împotriva încheierii din data de 24.10.2015, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._ 12, în contradictoriu cu intimatul pârât O. I. Ș. și intimata intervenientă O. I. C., ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, astăzi, 25 Februarie 2015.

Președinte,

D. O.

Judecător,

D. G.

Judecător,

V. P.

Grefier,

L. E. C.

Red. jud. V.P./Tehn. F.M. 2 ex./01.04.2015

Jud. fond: C. N. M.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Partaj judiciar. Decizia nr. 143/2015. Tribunalul DOLJ