Partaj judiciar. Decizia nr. 915/2015. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 915/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 19-05-2015 în dosarul nr. 915/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
Decizia civilă Nr. 915/2015
Ședința publică de la 19 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. F. S.
Judecător S. L. M.
Grefier C. D. S.
Pe rol judecarea cauzei civile privind apelul declarat de apelanta-reclamantă B. LUCREȚIA și de apelanta-pârâtă V. M. împotriva sentinței civile nr._ pronunțată în data de 18.07.2013 de către Judecătoria C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți V. G. și B. I., având ca obiect
partaj judiciar, indiviziune.
Dezbaterea cauzei și concluziile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 29.04.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când tribunalul, conform art. 146 C., a amânat pronunțarea la data de 06.05.2015, când a amânat pronunțarea la data de 13.05.2015, când a amânat pronunțarea la data de 19.05.2015.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată la 22.06.2006 reclamanta Banică L. a chemat în judecată pe pârâtele B. I. și V. M., solicitând ieșirea din indiviziune a părților cu privire la terenurile cuprinse în titlul de proprietate nr.528-_/27.09.1993 emis părților în calitate de moștenitoare ale autorului G. G. I..
In motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat ca prin sentința civilă nr.34/03.01.1979 s-a constatat deschisă succesiunea autorului G. I. și s-au atribuit bunurile aflate la acea vreme în succesiunea acestuia, respectiv casa părintească și anexele.
A precizat că ulterior s-a emis titlul de proprietate pentru suprafața de 1,166 ha teren extravilan și 0,1190 ha solicitând ieșirea din indiviziune aspra acestor suprafețe de teren conform posesiei actuale.
A mai solicitat obligarea paratei B. I. la plata sumei de 2517 lei reactualizată, reprezentând sulta la care a fost obligată în anul 1979.
Pârâta B. I. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat admiterea în parte a acțiunii, arătând că din momentul finalizării litigiului în anul 1979, a fost singura care a posedat întreaga gospodărie, iar celelalte surori nu au înțeles să se folosească în vreun fel de partea din imobil atribuita.
A precizat că masa succesorală sub aspectul terenului intravilan a fost stabilită cu puterea autorității de lucru judecat, urmând ca cererea să fie soluționată asupra partajării terenului extravilan.
In ceea ce privește cererea în pretenții, a solicitat în principal anularea ca netimbrată iar, în subsidiar, a solicitat respingerea ca prescrisă.
La termenul din 22.11.2006 instanța a încuviințat cererea de conexare a dosarului cu nr._/C/2006 al Judecătoriei C., având ca obiect cererea de ieșire din indiviziune formulată de parata V. M. cu privire la același teren.
La termenul din 30.05.2007 instanța a pronunțat o încheiere de admitere în principiu prin care a admis în parte și în principiu acțiunea civilă de ieșire din indiviziune formulată de reclamanta Banică Lucreția în contradictoriu cu pârâtele B. I. și V. M., a anulat ca netimbrată cererea în pretenții formulată de reclamanta împotriva paratei B. I., a anulat ca netimbrata cererea de ieșire din indiviziune formulată de pârâta V. M. și a admis excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâta B. I..
A constatat că reclamanta și pârâtele, în calitate de moștenitoare ale defunctului G. G. I., se află în indiviziune cu privire la terenul în suprafața de 1,766 ha situat în extravilanul mun. C., . privire la terenul intravilan (arabil si vii) în suprafața de 535 mp, precum și cu privire la terenul în suprafață de 405 mp – curți construcții – (cu excepția terenului în suprafață de 250 mp) teren ce este individualizat în titlul de proprietate nr. 528-_/27.09.1993 și a dispus ieșirea din indiviziune în cote de 1/3 pentru fiecare parte, stabilind onorariu de expert în cuantum de 500 lei în sarcina reclamantei.
Pentru evaluarea și lotizarea terenului la valoarea actuală de circulație a fost desemnat expert în cauză P. M..
Cauza a fost soluționată inițial prin sentința civilă nr. 2045 din 13.02.2008, prin care s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta B. Lucreția, s-a dispus ieșirea din indiviziune și a fost anulată ca netimbrată cererea în pretenții formulată de reclamantă împotriva pârâtei B. I..
Împotriva acestei sentințe au declarat apeluri parata B. I., parata Banica L., pârâții V. M. si Valcan G..
Prin decizia civilă nr. 448 din data de 24.09.2008, Tribunalul D. a admis apelurile, a desființat încheierea de admitere în principiu și sentința civilă și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
În considerentele deciziei menționate s-a reținut că, deși în dosarul nr._/C/2006 figurează parat V. Gh., iar prin încheierea din 22.11.2006 s-a dispus conexarea acestui dosar la prezenta cauza, în prezenta cauza nu a fost conceptat și citat paratul V. Gh, fiind pierdut pe parcursul procedurii de judecata si judecata a fost continuata fara ca acesta sa fie parte.
Aceasta omisiune a instanței de fond tine de legalitatea hotărârii pronunțate, aceasta examinând cererea din dosarul conexat insa in lipsa uneia dintre părți, ceea ce duce la nulitatea actelor de procedura in cauza făcute fără respectarea drepturilor procesuale ale părților.
Cauza a fost înregistrată la data de 11.11.2008, sub nr._ .
În rejudecare s-au administrat proba cu înscrisuri, interogatoriu, testimonială și expertiză judiciară topografică.
Prin încheierea de ședință din data de 07.05.2009 instanța a dispus suspendarea prezentei cauze în baza art. 244 alin. 1 pct. 1 C.pr.civ., până la soluționarea irevocabilă a cauzei ce face obiectul dosarului nr._, având ca obiect nulitatea parțială a titlului de proprietate nr. 528-_/27.09.1993, aflat pe rolul Judecătoriei C.. Cauza a fost repusă pe rol la data de 24.02.2010.
Prin încheierea din 24.02.2010 instanța a respins excepția autorității de lucru judecat cu privire la cererea de ieșire din indiviziune asupra suprafeței de teren intravilan, întrucât acțiunea privește doar diferența de teren de 940 mp, ce nu a făcut obiectul partajului soluționat prin decizia nr. 473/1979.
Prin aceeași încheiere a fost admisă excepția lipsei calității procesuale a pârâților V. G. și B. V. și s-a dispus de către instanță, din oficiu, efectuarea expertizei specialitatea topografice cu obiectivele stabilite la acel termen.
Raportul de expertiză specialitatea topo- cadastru a fost efectuat de către expert N. C. și depus la data de 31.08.2010, asupra căruia s-au formulat obiecțiuni la care expertul a răspuns la data de 08.02.2011 asupra căruia părțile au formulat obiecțiuni la care expertul a răspuns la data de 03.05.2011.
La data de 06.12.2011 reclamanta B. Lucreția a formulat cerere de completare a acțiunii, prin care a solicitat, să se dispună ca pârâta să își demoleze construcția pe care, pârâta a construit-o după anul 1979 cu rea credință știind că terenul nu este al ei.
Reclamanta B. Lucreția a completat acțiunea cu cerere pentru demolarea obligarea pârâtei B. I. să desființeze anexa edificată în proporție de 30 % pe terenul reclamantei, atribuit prin hotărârea pronunțată în anul 1979. Precizează că anexa respectivă a fost edificată fără acordul reclamantei și fără autorizație de construcție, pe terenul său, cu vădită rea credință.
De asemenea, solicită ca, în caz de refuz să fie autorizată să desființeze ea acea construcție.
B. I. a formulat întâmpinare față de complinirea acțiunii de partaj succesoral promovată de reclamanta B. Lucreția, prin care aceasta a solicitat instanței de judecată, o dată cu formularea unor obiecțiuni la raportul de expertiză după pronunțarea IAP-ului, obligarea sa la a demola construcțiile edificate pe terenul său. Solicită disjungerea acestui capăt de cerere de acțiunea introductivă de partaj succesoral-ieșire din indiviziune, judecarea acestei cereri de demolare a construcțiilor sale întârziind judecarea acțiunii inițiale, cu atât mai mult cu cât a fost formulată după pronunțarea IAP-ului.
Pe fondul cauzei, consideră că soluționarea acestei cereri este indisolubil legată de existența unei hotărâri judecătorești irevocabile cu ieșirea din indiviziune prin atribuirea de loturi fizice asupra terenului cuprins în titlul de proprietate comun nr. 528-_ eliberat pe data de 27.09.1993 în baza Legii nr. 18/1991. Până la soluționarea irevocabilă a acțiunii de ieșire din indiviziune se impune suspendarea judecării acțiunii de demolare a construcțiilor.
Mai arată că aceste construcții, neprecizate de către reclamantă a căror demolare se cere, nu au fost ridicate de pârâtă, ci au fost ridicate de soțul său, împreună cu pârâta și copii lor, cu care locuiesc și în prezent. În aceste condiții, soțul său este titular de rol fiscal împreună cu pârâta asupra imobilelor construcții și teren, cadru procesual, fiind astfel la acest moment incomplet. Precizează pârâta că au fost de bună credință în momentul edificării construcțiilor pe terenul situat în C., cart. Izvorul R. nr. 79, teren pe care soțul său l-a primit ca lot în folosință, în suprafață de 1500 m.p., conform adeverinței nr. 408/02.06.1990 eliberat de CAP Cernele.
În scop probatoriu a depus în copie: adresa nr._ din data de 12.04.2012, ancheta socială din data de 10.04.2012, adeverința nr. 408 din data de 02.06.1990, adresa nr._ din data de 07.05.2009, sentința civilă nr. 7545 din data de 16.07.1990.
Prin încheierea de ședință din data de 18.04.2012 instanța a disjuns capătului de cerere referitor la demolarea construcțiilor edificate de pârâta B. I. pe terenul reclamantei B. Lucreția și formarea unui nou dosar având ca obiect obligația de a face.
Raportul de expertiză topografică a fost efectuat de expertul C. V. și depus la data de 28.06.2012 asupra căruia pârâtele B. I. și V. M. au formulat obiecțiuni, la care expertul a răspuns la data de 15.01.2013. Pârâtele B. I. și V. M. au formulat din nou obiecțiuni. În urma admiterii unor obiecțiuni, s-a dispus efectuarea unei expertize de evaluare a terenului intravilan, raportul fiind întocmit de expertul B. D., fiind depus la data de 03.07.2013, asupra căruia părțile nu au formulat obiecțiuni.
Prin sentința civilă nr._/18.07.2013 pronunțată de Judecătoria C. a fost Admite în parte cererea principală având ca obiect ieșire din indiviziune, formulată de reclamanta B. Lucreția, în contradictoriu cu pârâtele B. I., și V. M..
A fost respinsă cererea formulată de pârâtul (reconvențional) V. G. pentru ieșire din indiviziune.
Admite în parte cererea conexată (reconvențională), formulată de V. M. pentru ieșirea din indiviziune.
S-a dispus ieșirea din indiviziune, în cote de 1/3, asupra terenului în suprafață de 940 mp situat în intravilanul mun. C., cart. Izvorul R., tarlaua 8, parcelele 326, 327 și 328, jud. D., în valoare de 58.280 lei, individualizat în anexa la raportul de expertiză judiciară topografică din iunie 2012, întocmit în cauză de expert C. V. și asupra terenului în suprafață de 1,7660 ha, situată în extravilanul mun. C., Izvorul R., în valoare de 625.870,40 lei, individualizat și evaluat în anexa la raportul de expertiză judiciară topografică din noiembrie 2007, întocmit de expert P. M., ambele terenuri înscrise în titlul comun de proprietate nr. 528-_ din 27.09.1993 emis pentru B. I., G. Lucreția și G. M., după cum urmează:
S-a atribuit direct în proprietate pârâtei B. I. terenul intravilan în suprafață de 940 mp situat în intravilanul mun. C., cart. Izvorul R., tarlaua 8, parcelele 326, 327 și 328, jud. D., în valoare de 58.280 lei, precum și teren extravilan în suprafață de 720 mp situat în extravilanul mun. C., Izvorul R., tarlaua 14, . valoare de_,8 lei.
S-a atribuit direct în proprietate reclamantei B. Lucreția teren arabil în suprafață de 6120 mp situat în extravilanul mun. C., Izvorul R., în valoare de 216.892,8 lei, din care suprafața de 5400 mp în tarlaua 26, . suprafața de 720 mp situat în tarlaua 115, . variantei I de lotizare propusă de expertul P. M. în raportul de expertiză din noiembrie 2007.
S-a atribuit direct în proprietate pârâtei V. M. teren arabil în suprafață de 6120 mp situat în extravilanul mun. C., Izvorul R., în valoare de 216.892,8 lei, din care suprafața de 5400 mp în tarlaua 26, . suprafața de 720 mp situat în tarlaua 115, . variantei I de lotizare propusă de expertul P. M. în raportul de expertiză din noiembrie 2007.
A fost obligată reclamanta B. Lucreția și pârâta V. M. să plătească pârâtei B. I. sultă în cuantum de 72.126,76 lei, fiecare.
A fost respinsă cererea reclamantei pentru obligarea pârâtei B. I. la plata sultei dispuse prin decizia nr. 473/1979 pronunțată de Tribunalul D..
Au fost compensate parțial cheltuielile de judecată efectuate de părți și obligă pe pârâta V. M. să plătească reclamantei suma de 225 lei cu acest titlu.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Din probele administrate rezultă că părțile, mostenitoare ale defunctului G. G. I., se află în indiviziune cu privire la terenul pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate prin titlul de proprietate nr. 528-_/27.09.1993 și anume: teren în suprafață de 1,766 ha, situat in extravilanul mun. C., . teren intravilan în suprafață de 940 mp situat în intravilanul mun. C., cart. Izvorul R., tarlaua 8, parcelele 326, 327 și 328, jud. D. (cu exceptia terenului in suprafata de 250 mp, categoria curti – constructii, care a fost deja împărțit prin decizia civila nr.473/1979 a Tribunalului D., existand cu privire la acest teren, autoritate de lucru judecat conform art.1201 C. civ.).
Terenul intravilan a fost identificat în mai multe rapoarte de expertiză întocmite la prima judecată și în rejudecare, instanța urmând a reține ca utile cauzei, conform art. 167, raportul de expertiză din 28.06.2012 întocmit de expertul C. V. și raportul de expertiză judiciară topografică din noiembrie 2007, întocmit de expert P. M., în ceea ce privește identificarea celor două terenuri partajabile și lotizarea și evaluarea terenului extravilan, iar pentru evaluarea terenului intravilan – expertiza efectuată de B. D..
Cu privire la lotizarea terenului extravilan nu au fost neînțelegeri între părți, acestea declarând că sunt de acord cu lotizarea făcută conform sentinței civile nr. 2045 din 13.02.2008, ce a fost casată, motiv pentru care, instanța va dispune ieșirea din indiviziune conform înțelegerii părților. Astfel, acest teren, evaluat la suma de 625.870,40 lei și individualizat în anexa la raportul de expertiză judiciară topografică din noiembrie 2007, întocmit de expert P. M. (filele 125-131 din dosarul nr._/C/2006), va fi împărțit după cum urmează:
- va atribui direct în proprietate reclamantei B. Lucreția suprafața de 720 mp situat în tarlaua 115, . variantei I de lotizare propusă de expert;
- va atribui direct în proprietate pârâtei B. I. suprafața de 720 mp situat în extravilanul mun. C., Izvorul R., tarlaua 14, .>
- va atribui pârâtei V. M. suprafața de 720 mp situat în tarlaua 115, .>
Fiecare lot are valoarea de 25.516,8 lei.
În ceea ce privește împărțirea terenului intravilan de 920 mp, părțile nu s-au înțeles, fiecare solicitând atribuirea unei anumite suprafețe, însă, în ipoteza lotizării terenului în funcție de modul de atribuire a construcțiilor din 1979, împărțirea are unele incoveniente legate de ieșirea la drumul public pentru loturile pârâtelor B. I. și V. M. (construcția C2 a reclamantei are ieșire la drum, conform schițelor întocmite de experți).
Astfel, nu este practică împărțirea unei laturi de 3,11 m liniari (distanța dintre construcțiile C2 și C 1), întrucât împiedică accesul cu autovehicule la imobilele teren și construcții din spatele primelor clădiri. Prin urmare, o astfel de împărțeală ar afecta funcționalitatea normală a loturilor astfel formate și valoarea economică a bunului, iar părțile nu au solicitat crearea unei servituți de trecere pentru cea căreia i-ar reveni lotul înfundat, astfel că instanța nu poate acorda mai mult decât s-a cerut, potrivit art. 129 alin. 6 Cod procedură civilă și nu au fost de acord nici cu lăsarea fâșiei despărțitoare dintre clădiri, în indiviziune, astfel cum a propus expertul N. C. (fila 110 din volumul I). Oricum, părțile au dovedit pe parcursul procesului că nu se înțeleg în privința folosirii acestor bunuri, ceea ce presupune că vor fi litigii și în viitor.
Pentru aceste motive și pentru faptul că, din probele administrate și precizările părților, rezultă că întregul teren din îngrăditură a fost și este folosit din anul 1986, de la decesul autoarei G. G. (mama părților) doar de pârâta B. I. și familia sa, care au construit o casă și anexe gospodărești, instanța va face aplicarea criteriilor prevăzute de art. 6739 din codul de procedură civilă și va admite cererea acesteia de a-i atribui întregul teren menționat, situat în intravilanul mun. C., cart. Izvorul R., tarlaua 8, parcelele 326, 327 și 328, jud. D., care a fost identificat de expertul C. V. în raportul din 28.06.2012 și evaluat de expert B. D. la suma de 58.280 lei,
Instanța a înlăturat susținerea reclamantei privind edificarea anexelor fără acordul său întrucât până la data introducerii acțiunii nu s-a opus acestor construcții, nefăcând dovada în acest sens, conform art. 1169 cod civil și art. 159 alin. 1 Cod procedură civilă.
De asemenea, faptul că pârâta nu a avut autorizație de construire nu are relevanță, întrucât faptul folosirii terenului respectiv și al edificării construcțiilor constituie criterii de atribuire a terenului și nu obținerea unui act de autoritate, care privește raporturi juridice între constructor și autoritatea administrativă locală, nicidecum raportul dintre coproprietari. Oricum, pârâta nu putea obține în perioada construirii o astfel de autorizație, întrucât terenul nu era încă atribuit în coproprietate, reconstituirea dreptului autorului G. I. fiind făcută ulterior, în septembrie 1993.
Față de starea de fapt reținută mai sus și având în vedere dispozițiile legale aplicabile, respectiv art.1143, art. 676 alin. 2 lit. a) Cod civil (Legea nr.287/2009, aplicabilă în speță, potrivit art. 5 alin. 2 din Legea nr. 71/2011), precum și prevederile art. 6735 și art.6739-10 Cod procedură civilă, instanța va admite în parte acțiunea reclamantei, precum și cererea conexată (reconvențională), formulată de V. M. pentru ieșirea din indiviziune și va dispune ieșirea părților din indiviziune conform celor arătate mai sus, atribuind pârâtei B. I. terenul intravilan de 940 mp, ce nu a fost partajat prin decizia nr. 473/1979, va dispune ieșirea din indiviziune asupra terenului extravilan conform înțelegerii părților, iar pentru egalizarea loturilor, va stabili pentru reclamanta B. Lucreția și pe pârâta V. M. să plătească pârâtei B. I. sultă în cuantum de 72.126,76 lei, fiecare.
Deși pârâta B. I. a solicitat să fie împărțit terenul extravilan între celelalte două părți, instanța nu va admite acest mod de împărțire, întrucât părțile nu au solicitat și o astfel de variantă de lotizare la momentul lotizării terenului extravilan.
În ceea ce privește cererea reclamantei pentru obligarea pârâtei B. I. la plata sultei dispuse prin decizia nr. 473/1979 pronunțată de Tribunalul D., instanța constată că această creanță este supusă prescripției extinctive, reglementată de art. 3 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, prescripție ce a fost invocată de pârâtă în întâmpinare și asupra căreia reclamanta și-a expus punctul de vedere la prima judecată, iar în concluziile expuse la rejudecare, a solicitat admiterea în parte a acțiunii, deci nu a mai insistat asupra acestui petit.
Întrucât pârâtul-reconvențional V. G. (din dosarul conexat) nu are calitate procesuală (pasivă, dar și activă în cererea reconvențională), nefiind coproprietar asupra imobilului în litigiu și moștenitor al autorilor G. I. și M., a respins cererea reconvențională pentru ieșire din indiviziune.
În baza art. 277 Cod procedură civilă, va compensa parțial cheltuielile de judecată efectuate de părți și a obligat pe pârâta V. M. să plătească reclamantei suma necompensată, de 225 lei, cu acest titlu.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanta B. Lucreția și pârâta V. M..
În apelul declarat de reclamanta B. Lucreția se arată că terenul intravilan a fost atribuit în mod greșit în întregime pârâtei B. I., întrucât apelanta deține deja o suprafață de 100 mp., fiind posibilă atribuirea de teren în continuarea acestei suprafețe; sultele au stabilite în mod greșit, instanța omițând să menționeze în lotul pârâtei B. I. suprafața de 6142 mp care a fost atribuită tuturor părților.
În apelul declarat de pârâta V. M. se arată că instanța a omis să atribuie suprafața de teren extravilan de 6120 mp., că pentru terenul extravilan s-au stabilit valori foarte mari, că s-a atribuit în mod greșit pârâtei B. I. întregul teren intravilan, că reclamanta și cealaltă pârâtă au fost obligate să-i plătească lui B. I. sultă pentru terenul respectiv, deși nu au beneficiat de atribuirea în natură, că această pârâtă le-a interzis celorlalte părți accesul la terenul intravilan și a edificat fără autorizație și fără consimțământul lor anexe gospodărești fără consimțământul lor.
Intimata B. I. a formulat întâmpinare la aceste apeluri, arătând că a ridicat construcțiile împreună cu soțul său și cu copiii încă din anul 1980, cu bună-credință, ea locuind împreună cu familia în această gospodărie, că apelantele au în proprietate alte locuințe, în timp ce în gospodăria respectivă locuiesc 8 persoane; instanța a inclus întregul teren în loturi, iar o eventuală materială strecurată în dispozitivul sentinței nu poate face obiectul criticilor în apel.
În faza apelului s-a încuviințat efectuarea unei expertize topografice pentru efectuarea unor propuneri de lotizare fizică și valorică conforme cu solicitările părților, în măsura posibilităților concrete pe care expertul le va constata la fața locului; s-a administrat proba cu interogatoriul, părțile cu interese contrare luându-și reciproc interogatoriul prin intermediul instanței.
Raportul de expertiză a fost efectuat de expert P. C. R..
Instanța a încuviințat obiecțiunile făcute la acest raport de apelanta V. M., având în vedere că expertul a realizat o inversare a loturilor atribuite părților prin sentința civilă nr.34/1979; expertul a refăcut raportul de expertiză, iar părțile nu au mai formulat obiecțiuni la acestea.
Apelurile vor fi admise, pentru următoarele considerente:
Principala chestiune litigioasă supusă dezbaterii judiciare în faza apelului constă în modul de partajare a terenului intravilan. Sub acest aspect, Tribunalul constată că soluția pentru care a optat prima instanță, aceea de atribuire a întregii suprafețe intravilane supuse partajului în cauza de față către pârâta B. I., este justă, fiind corecte și argumentele ce au fost avute în vedere la adoptarea acesteia.
Instanța de apel ia act de particularitățile prezentei spețe și constată, în același timp, că situația litigioasă este imposibil de rezolvat într-o manieră în care să se dea satisfacție tuturor copartajanților și să rezulte și drepturi exclusive care să aibă un obiect material funcțional și adecvat. Situația este îngreunată de conduita juridică a părților care, în pofida relației de rudenie care le unește, se pare că nu s-au înțeles niciodată și s-au tot judecat, încă din anul 1979, pe averea succesorală rămasă de la părinții lor.
În anul 1979, instanța de judecată le-a împărțit în natură părților din acel dosar dormitoarele, bucătăria, holul, balconul de la casă și un coteț, făcând și niște loturi fizice de teren de 52, 100, 49 și 49 mp. Această soluție a intrat în puterea lucrului judecat.
La ora actuală, întreaga gospodărie este posedată de intimata B. I.. În titlul de proprietate este înscrisă o suprafață de 1190 mp, pe care expertul a identificat-o la fața locului, individualizând și terenul partajat în 1979, care este exclus de la lotizarea fizică realizată în cadrul prezentului litigiu.
Configurația terenului intravilan este evidențiată în schițele anexă la raport; aceste schițe anexă conțin și propuneri de atribuire în natură a terenului intravilan, însă se poate observa cu ușurință că această modalitate de lotizare nu este aptă să stea la baza creării a trei unități gospodărești cu o funcționalitate normală; de altfel, o suprafață de teren de 1190 mp reprezintă o suprafață normală pentru o gospodărie din mediul rural, iar diminuarea sa ar fi de natură a crea dificultăți majore de exploatare.
Este adevărat că apelantele au în proprietate suprafețele de 49 mp și 100 mp atribuite în 1979, însă aceste mici parcele de teren care fac parte integrantă din suprafața mare reprezintă un inconvenient pentru copărtașul ce beneficiază de atribuirea în natură în cadrul prezentului litigiu ce nu trebuie să genereze alte inconveniente și mai mari, cum ar fi fărâmițarea terenului în trei loturi fizice mici, în fâșii de teren ce nu ar mai avea nicio funcționalitate economică și nicio valoare de piață.
În cuprinsul raportului de expertiză efectuat în apel se arată că, din cauza deschiderilor mici la calea de acces, s-ar ajunge la o exploatare foarte grea și ineficientă a terenurilor rezultate în urma partajării. Această situație a fost constatată și de prima instanță și a fost avută în vedere în mod corect la pronunțarea soluției în cauză.
Se mai reține că aserțiunea intimatei B. I. că locuiește în gospodăria respectivă împreună cu familia sa, compusă din opt persoane, nu a fost combătută de părțile cu interese contrare și că apelantele au recunoscut la interogatoriu că au alte imobile în proprietate.
Tribunalul mai constată că, față de atribuirea în natură către pârâta B. I. a întregului teren intravilan supus partajului, se impune ca aceasta să fie obligată la plata unor sulte către celelalte copartajante echivalente cu cota de 1/3 din teren, ce îi revine fiecăreia.
Se mai constată că suprafețele de teren supuse partajului sunt terenul intravilan în suprafață de 940 mp și terenul extravilan în suprafață de_ mp, așa cum au fost ele determinate prin raportul de expertiză efectuat în apel și individualizate în schițele anexă la acesta, părțile neformulând obiecțiuni nici cu privire la determinarea terenurilor, nici cu privire la evaluarea acestora.
Prin urmare, instanța de apel va lua în considerare suprafețele respective și valorile respective; în consecință, apare ca rezolvată critica formulată de apelanta V. M. privind supraevaluarea terenului supus partajului.
În ceea ce privește terenul extravilan, instanța de apel constată că varianta a cincea propusă de expert conține o repartizare mai echilibrată și mai funcțională a terenurilor în loturile ce urmează a fi atribuite părților, dat fiind că în celelalte patru variante se fărâmițează excesiv terenurile înscrise în titlul de proprietate, expertul arătând că s-ar ajunge la o exploatare grea și ineficientă a acestora.
Față de cele arătate, în baza art.296 C.proc.civ., instanța va admite apelurile și va schimba în parte sentința apelată, în sensul că va menține atribuirea terenului intravilan către pârâta B. I., însă cu obligarea acesteia la plata sultelor către apelante și va atribui terenul extravilan conform variantei a cincea din raportul de expertiză realizat în apel.
În temeiul art.276 C.proc.civ., instanța va face compensarea în totalitate a cheltuielilor de judecată efectuate în apel, ținând seama de faptul că nu a fost validată principala solicitare a apelantelor, aceea de partajare în natură a terenului intravilan.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelurile declarate de apelanta-reclamantă B. LUCREȚIA, cu domiciliul în C., cartier Izvorul R., nr. 30, jud. D. și de apelanta-pârâtă V. M., cu domiciliul în C., cartier Izvorul R., nr. 1B, jud. D., împotriva sentinței civile nr._ pronunțată în data de 18.07.2013 de către Judecătoria C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți V. G., cu domiciliul în C., cartier Izvorul R., nr.1B și B. I., cu domiciliul în C., cartier Izvorul R., nr. 79, jud. D..
Schimbă în parte sentința civilă apelată în sensul că terenul intravilan de 940 mp are valoare de_ lei, iar terenul extravilan supus partajului are suprafața de_ mp și o valoare de_ lei.
Menține atribuirea întregului teren intravilan supus partajului de 940 mp individualizat conform schiței anexa nr. 2 din raportul de expertiză refăcut, efectuat în apel de expert P. C. R. către pârâta B. I..
Obligă pe pârâta B. I. să achite sulta de_ lei reclamantei B. Lucreția și sultă de_ lei pârâtei V. M..
Atribuie terenul extravilan conform lotizării fizice propuse de expertul P. C. R. în varianta a 5-a din raportul de expertiză refăcut:
V. M. primește suprafața de 5298 mp. situată în partea de nord a terenului din T20, P18 și suprafața de teren de 720 mp., din T115, P14, situată în partea de nord a terenului identificat în anexa nr.7 la raportul de expertiză refăcut.
B. Lucreția primește suprafața de teren de 5298 mp. situată în partea de sud a terenului din T20, P18 și suprafața de 720 mp, din T115, P14, situată în partea de mijloc a terenului identificat în anexa nr.7 la raportul refăcut, vecini la nord – lotul nr.1, iar la sud – lotul nr.3.
B. I. primește suprafața de teren de 2257 mp din T18, P2, suprafața de 1526 mp, din T18, P2 și suprafața de 720 mp. din T115, P14, situată în partea de sud a imobilului identificat în anexa nr.7.
V. M. va plăti lui B. I. cu titlu de sultă suma de_ lei.
B. Lucreția va plăti lui B. Iulana suma de_ lei cu titlu de sultă.
B. I. va primi cu titlu de sultă sumele de_ lei de la V. M. și_ lei de la B. Lucreția.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței civile apelate.
Compensează în totalitate cheltuielile de judecată în apel.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Mai 2015.
Președinte, D. F. S. | Judecător, S. L. M. | |
Grefier, C. D. S. |
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr.... | Partaj judiciar. Decizia nr. 366/2015. Tribunalul DOLJ → |
|---|
