Pretenţii. Sentința nr. 1501/2015. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1501/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 19-10-2015 în dosarul nr. 1669/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1669/2015
Ședința publică de la 19 Octombrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. C. C.
Judecător M. N.
Grefier F. C. C.
Pe rol judecarea apelului declarat de apelantul-pârât H. I. împotriva sentinței civile nr. 1501/07.02.2014, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă ASOCIAȚIA DE P. NR. 9, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat instanței următoarele:
- prin încheierea de ședință din data de 10 noiembrie 2014 cauza a fost suspendată în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. 1 pct. 2 Noul Cod de procedură civilă;
- cu referat întocmit de C. Arhivă dosarul a fost înaintat în vederea discutării excepției perimării.
Instanța, din oficiu, invocă excepția de perimare a apelului și reține cauza pentru soluționarea excepției.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 31.07.2013, sub nr._, reclamanta Asociația de proprietari nr. 9 a chemat în judecată pârâtul H. I., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligat pârâtul la plata sumei 5397,33 lei, reprezentând cheltuieli de întreținere neachitate aferente perioadei februarie 2011 – aprilie 2013 și plata sumei de 1589,30 lei penalități pentru perioada februarie 2011 – aprilie 2013.
În motivarea acțiunii, reclamanta a susținut că pârâtul nu a mai achitat cheltuielile de întreținere pe perioada februarie 2011 - aprilie 2013, rezultând un debit restant de 5397,33 lei cheltuieli de întreținere și 1589,30 lei penalități de întârziere.
A mai arătat că pârâtul a fost somat în nenumărate rânduri să își achite cheltuielile restante, dar fără rezultat.
În susținerea acțiunii, reclamanta a invocat prevederile art. 192 C. și art. 50 din Legea nr. 230/2007.
La dosarul cauzei s-au depus, în scop probator, în copie: notificare pârât, extras de cont, liste de plată pentru perioada februarie 2011 - martie 2013, facturi fiscale .
Legal citat, pârâtul a formulat întâmpinare la data de 29.10.2013 prin care a arătat că recunoaște creanța datorată, se obligă să o plătească însă solicită instanței eșalonarea plății debitului datorită situației materiale precare.
Instanța a administrat în cauză proba cu înscrisuri.
La termenul din 07.02.2014 reclamanta a formulat precizare a acțiunii prin care a arătat că în mod greșit a fost menționată în acțiunea introductivă ca reclamantă Asociația de proprietari nr. 9 în loc de Asociația de Locatari nr. 9.
A mai arătat că ulterior introducerii acțiunii pârâtul a achitat suma de 2794,71 lei, rămânând un debit restant de 3905,64 cheltuieli de întreținere la care se adaugă penalități de întârziere de 0,04 % percepute de furnizori în cuantum de 703,35 lei, debit aferent perioadei ianuarie 2012 – aprilie 2013.
Prin sentința civilă nr.1501/07.02.2014, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, a fost admisă cererea precizată formulată de reclamanta ASOCIAȚIA DE LOCATARI NR. 9 în contradictoriu cu pârâtul H. I..
A fost obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 3905,64 lei reprezentând cote întreținere restante aferente perioadei ianuarie 2012 – aprilie 2013 și suma de 703,35 lei reprezentând penalități de întârziere aferente perioadei ianuarie 2012 – aprilie 2013.
A fost respinsă cererea de eșalonare a plății formulată de pârât.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Din extrasul de cont existent la dosar( f. 6,7,8) coroborat cu chitanțele atașate precizării de acțiune rezultă ca pârâtul a acumulat restante la plata cheltuielile de întreținere pe perioada ianuarie 2012 - aprilie 2013, rezultând un debit restant de 4608,99 lei, din care 3905,64 lei cheltuieli de întreținere și 703,35 lei penalități de întârziere.
Potrivit dispozițiilor art. 46 din Legea nr.230/2007, toți proprietarii au obligația să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari.
Potrivit art. 49 alin. 2 din aceeași lege, termenul de plată a cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, afișate pe lista lunară de plată, este de maximum 20 de zile calendaristice.
Conform dispozițiilor art. 25 alin. 3 din HG nr. 1588/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari “dacă terții impun penalități asociației de proprietari pentru întârzieri la plata facturilor, acestea se vor recupera de la restanțierii la cotele de întreținere, proporțional cu cuantumul restanțelor”.
În ceea ce privește solicitarea reclamantului de eșalonare a plății, instanța reține că reclamanta nu este de acord cu eșalonarea plății debitului de către pârât.
Conform art. 397 alin. 3 din C. " În cazurile în care instanța poate da termen pentru executarea hotărârii, ea va face aceasta prin chiar hotărârea care dezleagă pricina, arătând și motivele pentru care a acordat termenul. Debitorul nu va putea cere termen de plată, dacă debitorului i s-a acordat un termen rezonabil de plată de către creditor ori a avut posibilitatea să execute într-un termen rezonabil, calculat de la data comunicării cererii de chemare în judecată, în conformitate cu prevederile art. 1522 din Codul civil și nici dacă la data pronunțării subzistă vreunul dintre motivele prevăzute la art. 674 alin. (1)."
Potrivit art. 46 din Legea 130/2007 "Toți proprietarii au obligația să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari."
Art. 49 alin. 2 din aceeași lege "Termenul de plată a cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, afișate pe lista lunară de plată, este de maximum 20 de zile calendaristice."
Conform art. 1523 alin. 2 lit. c din Noul cod civil " De asemenea, debitorul se află de drept în întârziere atunci când fiind vorba de o obligație cu executare succesivă, refuză ori neglijează să îți execute obligația în mod repetat".
Potrivit art. 50 alin. 1 din Legea 230/2007 "Asociația de proprietari are dreptul de a acționa în justiție pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit."
Având în vedere că potrivit art. 49 alin. 2 și 50 din Legea nr. 230/2007 proprietarilor le este stabilit un termen pentru plata cheltuielilor de întreținere de 110 zile până când asociația are dreptul să-i acționeze în instanță instanța constată că acestuia i-a fost stabilit de lege un termen rezonabil pentru plata cheltuielilor de întreținere motiv pentru care instanța apreciază că nu îi sunt aplicabile dispozițiile art. 397 alin. 3 C..
Prin urmare având în vedere cele expuse mai sus și faptul că pârâtul nici nu a făcut dovada stării materiale precare, instanța a constatat că cererea de eșalonare a plății debitului este neîntemeiată, urmând să o respingă.
Având în vedere dispozițiile legale mai sus menționate, raportate la starea de fapt reținută, și faptul că pârâtul a recunoscut debitul, instanța a apreciat acțiunea precizată întemeiată, urmând să o admită, cu consecința obligării pârâtului la plata către reclamantă a sumei de 3905,64 lei reprezentând cote întreținere restante aferente perioadei ianuarie 2012 – aprilie 2013 și sumei de 703,35 lei reprezentând penalități de întârziere aferente perioadei ianuarie 2012 – aprilie 2013.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul H. I., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, a arătat instanței de judecată faptul că își recunosc datoria și doresc să o achite dar, datorită situației materiale precare, unicul venit fiind o pensie foarte mică și nu poate să își achite la zi aceste contribuții
Instanța de fond fără a face cercetările sub acest aspect, deoarece nu a avut cunoștință despre necesitatea dovedirii veniturilor foarte mici, a respins solicitarea de a face plata eșalonat.
Așa cum a revenit prin precizarea foi mulată și intimatul, Asociația de P.(Locatari)nr.9, la debitul din perioada februarie 2011- martie 2013, a fost achitat o parte din acesta, respectiv pană la data de ianuarie 2012, ulterior subsemnatul am mai achitai din suma restantă.
Solicită a i se oferi posibilitatea de a plăti eșalonat suma restantă, faptul că a plătit o parte clin debit și continuă să achite fiind o dovadă a bunelor intenții și încercării de a achita acest debit fără a exista pericolul de a i se scoate la vânzare casa în care locuiesc împreună cu soția mea, ambii fiind la o vârstă înaintată si având ca singur venit pensiile.
Prin încheierea de ședință din data de 10.11.2014, instanța a dispus suspendarea cauzei, în baza art. 411 alin. 1 pct. 2 C.proc.civ.
Potrivit art. 416 alin. 1 C.proc.civ. "orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar și împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni".
Cauza a rămas în nelucrare mai mult de 6 luni și a fost repusă pe rol, din oficiu, pentru constatarea perimării .
În speță, se constată că termenul de perimare a început să curgă la data pronunțării încheierii de suspendare (10.11.2014), cauza rămânând în nelucrare mai mult de 6 luni, din culpa părții interesate (în speță apelantul pârât) care nu a cerut, în cursul acestui termen, repunerea cauzei pe rol, aceasta fiind repusă pe rol la acest termen de judecată, cu referat înaintat de C. Arhivă, în vederea constatării perimării.
Având în vedere aceste aspecte, în temeiul disp. 480 alin. 1 teza finală raportat la art. 420 alin. 1 N.c.p.c., tribunalul va admite excepția perimării apelului invocată, din oficiu, de către instanță și va constata perimat apelul declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția perimării.
Constată perimat apelul declarat de apelantul-pârât H. I., domiciliat în C., ., nr. 6, ., ., împotriva sentinței civile nr. 1501/07.02.2014, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă ASOCIAȚIA DE P. NR. 9, cu sediul în C., .. 6, ., județul D.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Octombrie 2015.
Președinte, L. C. C. | Judecător, M. N. | |
Grefier, F. C. C. |
Red.jud.L.C.C.
Tehnored.F.M./4 ex.05.11.2015
Jud.fond.C.N.M.
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... | Acţiune în constatare. Decizia nr. 1668/2015. Tribunalul DOLJ → |
|---|
