Revendicare imobiliară. Sentința nr. 19/2015. Tribunalul DOLJ

Sentința nr. 19/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 16-11-2015 în dosarul nr. 1920/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL D.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 1920/2015

Ședința publică de la 16 Noiembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE L. C. C.

Judecător A. E. G.

Grefier F. C. C.

Pe rol judecarea apelului declarat de apelanții-reclamanți T. M., T. I. A. și C. A. C. împotriva sentinței civile nr._/19.12.2014, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți B. E., B. F., V. ANIȘOARA M., B. M. N., B. M. și B. M. F., având ca obiect revendicare imobiliară.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns pentru apelanții-reclamanți T. M., T. I. A. și C. A. C., reprezentant convențional, avocat A. B., în baza împuternicirii avocațiale nr._/12.03.2015, emisă de Baroul D., lipsă fiind celelalte părți.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat instanței următoarele:

- s-a depus completare la raportul de expertiză;

- avocat A. B., apărătoarea apelanților a depus cerere de strigare a cauzei la sfârșitul ședinței.

La interpelarea instanței avocat A. B., pentru apelanții-reclamanți T. M., T. I. A. și C. A. C., învederează că nu are alte cereri de formulat.

Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea apelului.

Avocat A. B., pentru apelanții-reclamanți T. M., T. I. A. și C. A. C., solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, modificarea în parte a hotărârii instanței de fond cu privire la al doilea capăt de cerere, ce fusese respins, respectiv acțiunea lor în grănițuire, solicită admiterea acestui capăt de cerere, să se dispună grănițuirea care să se realizeze conform completării la raportul de expertiză depus în apel pe aliniamentul care a fost trasat în ultima notare trimisă de doamna expert la dosarul cauzei. Cu cheltuieli de judecată, constând în onorariu de avocat și taxă de timbru. Depune la dosar chitanța nr. 45/11.11.2015, reprezentând onorariu de avocat.

TRIBUNALUL,

Asupra apelului civil de față:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 30.10.2013, reclamanții T. M., T. I. A., C. A. C. a chemat în judecată pe pârâții B. E., B. F., V. Anișoara M., B. M. N., B. M., B. M. F., pentru ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să lase în deplină proprietate și posesie suprafața de teren de 15 mp de pe latura de Nord a proprietății din C., ., suprafață ocupată cu o magazie, să ridice contrucția-magazie aplasată pe teren, iar în caz de refuz să fie autorizați să o dezafecteze pe cheltuiala pârâților; să se stabilească linia de hotar care desparte proprietatea reclamaților de cea a pârâților, cu obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces .

Prin sentința civilă nr._/19.12.2014, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._ , a fost admisă în parte acțiunea, precizată, formulată de către reclamanții T. M., T. I. A., C. A. C., în contradictoriu cu pârâții B. E., B. F., V. Anișoara M., B. M. N., B. M., B. M. F..

Au fost obligați pârâții să lase reclamanților în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 35 m.p. de pe latura de nord a prorprietății situată în C., ., județul D., conform raportului de expertiză efectuat de expert B. D..

Au fost obligați pârâții să ridice construcția - magazie existentă pe terenul proprietatea reclamantului.

A fost respins capătul de cerere privind stabilirea liniei de hotar, ca neîntemeiat.

Au fost obligați pârâții, în solidar, să plătească reclamanților suma de 1700 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:

Acțiunea în revendicare își are sorgintea în dispozițiile art 480 și urm cod civil și reprezintă principalul mijloc de dobândire a dreptului de proprietate.

Totodată, instanța apreciază că acțiunea în revendicare este o acțiune petitorie, punând în discuție însăși existența dreptului de proprietate, astfel că reclamantul trebuie să facă dovada că este titularul dreptului de proprietate .

Ceea ce este important a se pune în discuție este modalitatea dovedirii dreptului de proprietate, iar principiul actori incumbit probatio înscris în art.1169 Cod civil se aplică și în această materie,existând însă anumite reguli.

Dovada dreptului de proprietate se poate face cu titlu, care poate fi orice act juridic prin care se recunoaște existența dreptului de proprietate,fiind opozabil erga omnes, datorită caracterului de opozabilitate generală( absolută) a dreptului, fiind însă necesar a se ține seama de posesia cea mai bine caracterizată.

Astfel, instanța a apreciat că așa cum rezultă din raportul de expertiză efectuat de expert B. D. s-a procedat la identificarea celor două proprietăți care aparțin părților, respectiv proprietatea reclamanților situată în C., ., Jud D., având ca vecinătăți: la Sud –. P. E.,, la Vest . B. E. și proprietatea pârâților situată în C., ., Jud D., având ca vecinătăți: la Sud –T. G., la Est-., la Vest .-. .

Reclamantul Trăznea G. a întocmit o înregistrare cadastrală în anul 1999 care a primit numărul 3314/1999, pentru o suprafață de 500,7 mp, iar

practic pârâții nu îi permit acestuia să utilizeze 35 mp .

S-a constatat că, față de limita proprietăților indicată prin cadastrul din 1999, pârâții B. E., B. F., V. Anișoara M., B. M. N., B. M., B. M. F. au pătruns pe terenul reclamanților cu 35 mp, ocupând terenul proprietatea acestora, iar conform schițelor și măsurătorilor pârâții deși dețin suprafața de 450 mp, în realitate au o suprafață de 366 mp .

Având întregul probatoriu administrat în cauză, instanța urmează a admite în parte acțiunea formulată de reclamanții T. M., T. I. A., C. A. C., În contradictoriu cu pârâții B. E., B. F., V. Anișoara M., B. M. N., B. M., B. M. F., precizată, ca întemeiată, dispunandu-se obligarea pârâților să lase reclamanților în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 35 m.p. de pe latura de nord a proprietății situată în C., ., județul D., conform raportului de expertiză efectuat de expert B. D..

Totodată, instanța obligă pârâții B. E., B. F., V. Anișoara M., B. M. N., B. M., B. M. F. să ridice construcția - magazie existentă pe terenul proprietatea reclamanților, avându-se în vedere că reclamanții T. M., T. I. A., C. A. C. au făcut dovada cu întreg probatoriul administrat în cauză că pârâții au construit pe terenul proprietatea reclamanților o construcție, tip magazie, inclusiv cu raportul de expertiză efectuat de expert B. D. și cu schița atașateă la raportul de expertiză .

Instanța a constatat că art.584 Cod civil, îndreptățește pe orice proprietar să impună vecinului său să-și grănițuiască proprietatea, adică că să-i fixeze linia despărțitoare de hotar prin semne exterioare, vizibile.

Prin urmare, grănițuirea reprezentând o operațiune de delimitare prin semne exterioare a limitelor dintre două proprietăți vecine, este admisibilă chiar dacă între proprietăți ar exista astfel de semne, ori de câte ori acestea nu au fost stabilite printr-o hotărâre judecătorească sau prin înțelegerea părților.

Așa cum rezultă din raportul de expertiză efectuat de expert B. D., expertul nu a stabilit linia de hotar care desparte proprietățile părților, motiv pentru care instanța urmează a respinge capătul de cerere privind stabilirea liniei de hotar formulat de către reclamanți, ca neîntemeiat

În baza art.276 Cod pr.civilă, instanța a obligat pârâții B. E., B. F., V. Anișoara M., B. M. N., B. M., B. M. F., în solidar, să plătească reclamanților T. M., T. I. A., C. A. C. suma de 1700 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată .

Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții T. M., T. I. A., C. A. C., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

Solicită admiterea apelului modificarea in parte a sentinței judecătoriei in sensul admiterii capătului de cerere privind stabilirea liniei de hotar, cu plata cheltuielilor de judecata.

Reclamanții arată că instanța de fond a fost investita cu o cerere de chemare in judecata care cuprindea următoarele capete de cerere:revendicare imobiliara prin care solicită sa fie obligați parații sa ne lase in deplina proprietate si posesie o suprafața de teren de circa 15mp (ulterior precizata ca fiind 35 mp conform raportului de expertiza) de pe latura de Nord a proprietății noastre din C., ., suprafața ocupata cu o magazie;sa ridice constructia-magazie amplasata pe terenul nostru, iar in caz de refuz sa fim autorizați noi sa o dezafectam pe cheltuiala paraților si sa se stabilească linia de hotar care desparte proprietatea reclamantilor-apelanti de cea a paraților.

In fapt, sunt proprietarii unui imobil compus din teren de 500.71 mp si casa, situat in C., .. D.. dobândit de la autorii reclamanților, T. G. si I..

Reclamanții menționează că sunt proprietarii terenului cu acte de proprietate si imobilul este intabulat la Cartea Funciara din anul 1999:ent. nr. 9840/1999 a Judecătoriei C. din dos._/1999, contractul de întreținere nr. 1742/1999 in favoarea fiului- G. si norei - M. - certificat de moștenitor nr. 26/2011 pentru T. M., T. I. A. si C. Auelia-C..

Proprietatea reclamanților este cadastrata si intabulata la CF cu nr. cadastral 3615, din anul cu ocazia realizării contractului de întreținere.

Conform cadastrului terenul măsoară 500,71 mp, fiind delimitat de coordonatele topo si de împrejmuiri.

La Nord de proprietatea reclamanților se afla imobilul paraților, respectiv B. E. (mama) si copii acesteia. Pentru imobilul stăpânit de ei, aceștia au recunoscut prin întâmpinare ca nu au acte de proprietate si ca dețin in fapt bunul de mai mulți ani.

Arată ca pe latura dinspre Nord nu am avut gard despărțitor continuu, acesta distrugându-se prin trecerea timpului, înțelegându-ne amiabil cu vecinii. Casa nu este insa lipita ie hotar, in schimb vechii stâlpi de gard de la Vest-. la Est-P. E. marcau vechile semne de hotar. Profitând de lipsa gardului parații au intrat pe terenul reclamanților de circa 6 ani, construind in partea dinspre Est o magazie, situata parțial pe proprietatea reclamanților pe circa 35mp. Aceasta construcție si refuzul paraților de a lasa sa montezegard pe toata latura fe Nord, prin proteste vehemente, scandal si agresiune.

Pentru soluționarea cauzei, instanța de judecata a dispus efectuarea unei expertize tehnice, specialitatea topografie, expertiza avuta in vedere de instanța la pronunțarea sentinței.

Conform raportului de expertiza întocmit in cauza, se arata ca reclamanți-apelanți dețin o suprafața de 500 mp din acte (465 mp in folosința), iar parații au fost cei care au încalcat proprietatea, prin ocuparea unei suprafețe de 35 mp. Menționam ca aceste măsurători se regăsesc si in cadastrul din 1999.

Critică sentința instanței de fond din perspectiva faptului ca desi din actele de proprietate, din schița cadastrala realizata in 1999 (întocmita de autorul T. G.) si din raportul de expertiza întocmit in cauza se arata clar ca linia de hotar este identificata ca fiind cea din măsurătorile întocmite in 1999 si trece prin magazia edificata de parați, respinge capătul de cerere privind granituirea pe motiv ca expertul prin raportul de expertiza nu ar fi indicat linia de hotar. Invedereaza ca instanța de fond nu a soluționat pe deplin cauza cu care a fost investita, in condițiile in care granituirea era absolut necesara, tocmai pentru punerea in executare a sentinței intre parti.

Este clar ca in prezent proprietățile nu sunt demarcate in teren iar semnele de hotar indicate de noi sunt tăgăduite de parați.

Încercarea de a amplasa un gard (chiar si conform schiței cadastrale) in lipsa unei hotărâri care sa confirme hotarul, este contestata de parați. Sunt reunite astfel condițiile pentru pronunțarea unei hotărâri de granituire.

Nu se poate retine ca justificata motivarea instanței ca nu i s-a indicat hotarul in expertiza. Astfel, experta dupa măsurători si întocmirea schiței, face mențiunea ca hotarul stabilit este "conform cadastrului" . Si in lipsa unor puncte de marcaj pe schița expertului, se poate ușor identifica in lucrarea noastră cadastrala, hotarul cu coordonatele 1008-1007, pentru o lungime de 30,52m.

Chiar in schița din expertiza, hotarul este marcat liniar: la vest incepe din punctul h >e continua pana in Est (. paralela cu cea cuprinsa intre pct. lind la o distanta constanta de acest segment de 1,09 m. Aceasta trece prin magazia lor, a căror demolare este admisa de instanța.

Consideră ca fiind bine determinata granița in schița si cu elemente de identificare clare.

Si in cazul in care instanța apreciază ca ar fi fost bine ca aceeași granița sa fie marcata prin doua puncte la V si E, pentru o mai ușoare reperare, atunci se putea solicita expertului o clarificare in acest sens. Acest aspect poate sa fie lămurit si cu ocazia prezentului apel.

In concluzie, apreciază ca instanța de fond respinge, in mod greșit capătul de cerere privind stabilirea liniei de hotar și consideră ca schița întocmita face parte integranta din nportul de expertiza topografica.

In drept, apelul este întemeiat pe dispozițiile art.466 si urm.NCPCiv.

Intimații pârâți au formulat întâmpinare prin care solicită respingerea apelului.

Prin întâmpinare, pârâții au invocat excepția uzucapiunea de lungă durată asupra terenului pe care il dețin în suprafață de 450 m.p., deținând acest teren în mod util și neîntrerupt de peste 30 de ani. Acest imobil a fost dobândit S. I., tatăl pârâtei B. E., iar după căsătoria acesteia I., acest teren a rămas in posesia ambilor soți.

Menționează, referitor la suprafața de teren pe care o deținem, că aceasta este mp, niciodată nu au fost modificate limitele acestei proprietăți, iar reclamanților conform cărora casa lor nu reprezintă hotarul despărțitor al proprietăților părților nu sunt adevărate. Singura modalitate de a dovedi posesia utila și neîntrerupta a fost prin audierea martorilor propuși de pârâți.

Instanța, după ce a încuviințat proba cu martori, a hotărât să nu-i mai considerând ca nu mai este necesara mărturia acestora însă a audiat reclamanților, încâlcind principiul unui proces echitabil și a încălcat dispozițiile art. 259 teza finală C.proc.civ., nepunând in discuția părților această re.

Instanța de fond a motivat in timpul ședinței că nu mai este nevoie să audieze martorii pârâților deoarece in cauză s-a efectuat o expertiză topografică și nu considerare faptul că am menționat verbal că prin întimpinare au invocat uzucapiunea care se dovedește cu martori și se impune audierea acestora. Instanța de fond, deși a hotărât să nu mai audieze martorii considerentele sentinței nu se precizează acest fapt, mai mult se scrie că ar fi audiați și martorii pârâților.

Pârâții arată că instanța de fond a admis acțiunea reclamanților in parte, fara sa faca vorbire de spre invocata de noi și de aceea consideră că în cauză se impune retrimiterea spre rejudecare nu pentru stabilirea liniei de hotar așa cum solicită sau pentru motivarea hotărârii ci pentru rejudecarea întregului dosar prin administrarea probatoriului necesar aflării adevărului, cu referire și la audierea propuși de intimații pârâți.

Mai arată că au fost nevoiți să introducem o nouă cerere de chemare în judecată ce are ca obiect dobândirea dreptului de proprietate în temeiul uzucapiunii de lunga durata, așa cum a susținut și în fața de fond stăpânesc, folosesc și se comportă ca adevărați proprietari pe terenul de 450 mp din litigiu de mai mult de 30 de ani, acesta fiind înscris pe numele pârâților (B. I.) și declarat la impunere în anul 1962 conform Certificatului emis de Circumscripția financiară nr. 10.1988, depus la dosarul cauzei. Această cerere este înregistrată la a C. sub nr. de dosar_/215/2014 cu termen de judecată 15.10.2015. Acest dosar se află în stadiul procesual al emiterii somației, conform or art. 1051 alin 1 din C..

În ceea ce privește capătul de cerere constând în grănițuire, instanța de -a respins motivând faptul că granituirea este o operațiune de delimitare prin exterioare limitelor dintre două proprietăți vecine, iar expertul desemnat in cauză nu a stabilit linia de hotar care desparte proprietățile părților, să observați că la dosarul cauzei este depusă o schiță, un plan de situație imobilului din anul 1985, in care terenul nostru este hașurat, iar casa apelanților apare ca fiind hotarul despărțitor dintre proprietățile părților, iar terenul pârâților apare ca având suprafața de 450 mp, iar magazia construită figurează de la acea dată și nu de 6 ani cum susțin apelanții și așa cum se ă respectă linia de hotar a casei apelanților.

Pârâții precizează că sunt de acord cu granituirea prin stabilirea liniei de hotar dar așa cum apare în actul din anul 1985.

Reclamanții au formulat răspuns la întâmpinare, prin care își mențin punctul de vedere din cererea de apel.

Arată că reclamanții-apelanti, au fost cei care am exercitat calea de atac a apelului, paratii-intimati neexercitând cale de atac in privința soluției sentinței judecătoriei. In aceste condiții, consideram ca paratii-intimati nu sunt in măsura sa se apere pe alte motive de apel decât cele criticate de noi prin cererea de apel. In concret, apreciem ca singurul motiv real de apel pe care aceștia pot sa se apere este capătul de cerere privind grănituirea. Cu privire la acest capăt de cerere, parati-intimati sunt de acord cu admiterea apelului si stabilirea liniei de hotar dintre cele 2 proprietăți. In atare condiții, solicitam sa aveți in vedere si sa analizați strict motivul de apel invocat de reclamanți si care tinde la lămurirea tuturor aspectelor litigioase dintre părti.

Cu privire la celelalte susțineri ale paratilor-intimati, arată că, avândin vedere raportul de expertiza întocmit in cauza de exp.topo B. D. si care a avut in vedere documentația cadastrala a reclamanților si intabularea realizata încă din anul 1999, instanța a considerat relevanta aceasta proba. Față de aceasta proba a fost audiat si un martor, iar pentru restul martorilor, instanța a pus in discuție renunțarea, respectând prevederile art.259 din CPCiv, ambele părți fiind de acord cu renunțarea la audierea martorilor.

Raportul de expertiza a concluzionat: in prezent, parații nu le permit reclamanților sa utilizeze 35 mp din terenul ce aparține acestora - pct.2 din raportul de expertiza si fata de limita proprietăților indicat prin cadastrul din 1999 au pătruns pe terenul reclamanților cu 35 mp - pct.3.

Reclamanții arată că parații nu au nici un act de proprietate pentru terenul-imobil la care locuiesc.

Consideră ca in sentința instanței este vorba de o eroare materiala de redactare, cu privire la consemnarea faptului ca au fost audiați toți martorii propuși de părti.

Instanța nu poate da relevanta unui plan de situație al imobilului din anul 1985, preferat de parații-intimați, atâta vreme cat in cauza a fost efectuata o expertiza de specialitatea topo cu viza OCPI si exista si cadastrul proprietarii reclamanților din anul 1999.

Reclamanții menționează că știu faptul ca pe rolul Judecătoriei C. a fost înregistrat dos.nr._/215/2014, având ca obiect obținerea unui act de proprietate pe întregul teren-curte al paraților, acțiune fata de care au formulat opoziție, înregistrată sub nr._/21.05.2015.

Analizand apelul prin prisma motivelor invocate si a dispozitiilor legale incidente, Tribunalul retine urmatoarele:

Obiectul actiunii a constat in revendicarea imobiliara a unei suprafete de teren, ridicarea constructiei amplasate pe terenul reclamantilor, stabilirea liniei de hotar si plata cheltuielilor de judecata.

Prin sentinta apelata, desi s-a apreciat intemeiata actiunea sub toate aspectele (dupa cum rezulta din considerente), capatul de cerere in granituire a fost respins, cu motivarea ca expertul desemnat in cauza, nu a stabilit linia de hotar ce desparte proprietatile partilor.

Critica din apel vizeaza aceasta solutie, argumentele prezentate de catre apelanti fiind pertinente.

Pentru stabilirea liniei de hotar, s-a dispus in calea de atac completarea raportului de expertiza in sensul indicarii liniei despatitoare a celor doua fonduri, suplimentul la raport fiind depus la dosar.

In functie de concluziile expertului, necontestate de catre parti, precum si de imperativul legal al delimitarii prin semne exterioare a proprietatilor invecinate, instanta urmeaza sa stabileasca linia de hotar dintre proprietățile părților ca fiind linia ce unește punctele 111 și 24 menționate pe schița anexă a raportului de expertiză completat, depus la dosar la filele 138-140 (dosar apel).

In consecinta, vazand dispozitiile art. 480 C.pr.civ, instanta va admite apelul si va schimba in parte sentinta, in sensul ca va admite cererea privind stabilirea liniei de hotar, conform suplimentului la raport.

In conformitate cu dispozitiile art. 453 C.pr.civ, intimatii urmeaza sa fie obligati la plata cheltuielilor de judecata in apel compuse din taxa judiciara de timbru si onorariul de avocat,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de apelanții-reclamanți T. M., CNP_) T. I. A., CNP_) și C. A. C., CNP_), toți cu domiciliul procedural ales la cabinet Av. A. B. din C., .. 121, D., împotriva sentinței civile nr._/19.12.2014, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți B. E., C.N.P._, domiciliata în nun C., . a,jud. D., cu reședința in mun. C., . D. B. F., V. ANIȘOARA M., C.N.P.:_ i in mun. C. ., ., ., jud D., B. M. N., CNP_, domiciliata în mun. C., Bld. A. V., nr. 35m ..A, ., B. M., C.N.P._, domiciliată in mun. C., Bld. A. V., nr. 35, ., . și și B. M. F., C.N.P_, în mun. C., jud. D., . M., nr. 24, ..

Schimbă sentința apelată în parte, în sensul că admite capătul de cerere privind stabilirea liniei de hotar dintre proprietățile părților ca fiind linia ce unește punctele 111 și 24 menționate pe schița anexă a raportului de expertiză completat, depus la dosar la filele 138-140 (dosar apel) și care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Menține restul dispozițiilor sentinței.

Obligă intimații la plata sumei de 411 lei cheltuieli de judecată către apelanți.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 16.11.2015.

Președinte,

L. C. C.

Judecător,

A. E. G.

Grefier,

F. C. C.

Red.jud.L.C.C.

Tehnored.F.M./11 ex.04.12.2015

Jud.fond,.C,C.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Revendicare imobiliară. Sentința nr. 19/2015. Tribunalul DOLJ