Anulare act. Decizia nr. 1228/2013. Tribunalul GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1228/2013 pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 20-12-2013 în dosarul nr. 13781/233/2011
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2949
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECTIE I CIVILA
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1228/2013
Ședința publică de la 20 Decembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. M.
Judecător R. G. F.
Judecător M. A.
Grefier G. R.
Pentru astăzi fiind amânată soluționarea recursului formulat de recurenta – pârâtă ASOCIAȚIA DE proprietari NR. 605, cu sediul în G., .. 7, . G., împotriva sentinței civile nr. 487/24.07.2013 a Judecătoriei G., în contradictoriu cu intimatele S. M. V. și M. V. G., ambele cu domiciliul în G., . nr. 7, ., având ca obiect "anulare act PRETENȚII".
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 17.12.2013, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 20.12.2013, data la care a pronunțat următoarea decizie.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei G. sub nr._ reclamanta M. V. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Asociația de proprietari nr. 615, anularea chitanței nr. 1293/21.04.2011, obligarea pârâtei la restituirea sumei de 7457 lei, obligarea pârâtei la plata sumei de 10.000 lei reprezentând daune morale, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Motivându-și în fapt acțiunea, reclamanta a arătat că la data de 20.04.2011 a încheiat Contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 827, prin care a vândut apartamentul situat în G., ., nr. 7, ., fiind astfel obligată să plătească atât cheltuielile de întreținere restante cât și penalitățile de întârziere.
A mai precizat reclamanta că deși se încadra în dispozițiile Legii 175/2010 și i-a solicitat pârâtei ștergerea penalităților, aceasta a refuzat în mod nejustificat, astfel încât la data de 21.04.2011 reclamanta a achitat atât debitul restant cât și penalitățile de întârziere în cuantum de 7457 lei.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 948, art. 953 și 1073 cod civil și Legea 175/2010.
Pârâta, legal citată, nu a desemnat reprezentant în instanță dar a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția puterii de lucru judecat, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
În motivarea întâmpinării, pârâta a arătat că prin sentința civilă nr._/2009 a Judecătoriei G. s-a dispus obligarea pârâtei la plata sumei de 5102,83 lei cu titlu de penalități de întârziere, astfel încât prin acțiunea introductivă se tinde practic la anularea efectelor acestei hotărâri.
A mai precizat pârâta că reclamanta nu s-a adresat Asociației cu vreo cerere privind aplicarea Legii175/2010 și nu a dovedit că la acel moment îndeplinea condițiile impuse de actul normativ.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 115-118 C.p.c.
La termenul de judecată din data de 09.05.2012 pârâta a formulat cerere de chemare în garanție a . și . anularea sumelor datorate de către pârâtă cu titlu de penalități, până la concurența sumei datorată de către reclamantă, precum și obligarea chematelor în garanție la restituirea sumelor astfel încasate de la pârâtă.
În motivarea cererii, pârâta arătat că societățile furnizoare de servicii chemate în garanție au calculat și perceput în această perioadă penalități de întârziere, tocmai din cauza proprietarilor rău-platnici, din categoria cărora face parte și reclamanta.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 61-63 C.p.c., art. II (4) din Legea 175/2010.
La termenul de judecată din data de 09.05.2012 reclamanta și-a modificat acțiunea și a precizat că solicită anularea chitanței nr. 1293/21.04.2011și obligarea pârâtei la restituirea sumei de 7457 lei.
La termenul de judecată din data de 13.06.2012 pârâta a invocat excepția netimbrării cererii de chemare în judecată.
Prin încheierea din data de 18.06.2012 instanța a admis cererea de ajutor public judiciar formulată de către reclamantă și a dispus scutirea acesteia de la plata taxei de timbru în cuantum de 558,42 lei.
La termenul de judecată din data de 19.09.2012 instanța a dispus disjungerea cererii de chemare în garanție și formarea unui nou dosar. Totodată instanța a calificat excepția puterii de lucru judecat drept o apărare de fond și a pus în discuția și a respins excepția netimbrării invocată de către pârâtă.
În temeiul art. 167 C.p.c. instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri, iar pentru reclamantă și proba cu interogatoriu pârâtei.
La termenul de judecată din data de 16.01.2013, față de precizările formulate de către pârâtă, instanța a pus în discuția părților și a respins excepția autorității de lucru judecat.
Prin sentința civilă nr. 487/24.01.2013 a Judecătoriei G. a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta M. V. în contradictoriu cu pârâta Asociația de Proprietari nr. 605 G.. A fost obligată pârâta la plata sumei de 7457 lei, actualizată cu indicele de inflație la data plății efective. Au fost respinse restul pretențiilor ca fiind neîntemeiate. A fost obligată pârâta la plata de 300 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
S-a reținut în motivarea hotărârii că:
Pârâta locuiește în apartamentul nr. 1, bloc S1, . nr. 8, G., ce face parte din Asociația de Proprietari nr. 605.
La data de 21.04.2011 reclamanta a plătit pârâtei suma de_,36 lei, reprezentând cheltuieli de întreținere restante, precum și cheltuieli de întreținere plătite anticipat pentru lunile aprilie și mai 2011.(chitanța nr. 1292 fila 48)
Potrivit art. II alin. 1 din Legea 175/2010 pentru modificarea Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, proprietarii care își achită integral cotele de contribuție la cheltuielile asociațiilor de proprietari în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi scutiți de la plata penalităților generate de suma restantă cu titlu de bază. Prin cotele de contribuție la cheltuielile asociațiilor de proprietari se înțelege datoria cu titlu de bază fără suma rezultată din penalități.
Potrivit alin. 2 aceste prevederi se aplică și chiriașilor iar potrivit alin. 3 dispozițiile menționate anterior se aplică familiilor al căror venit net minim lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, nu depășește suma de 1.000 lei.
În cauză, instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de legea 175/2010. Astfel, ulterior intrării în vigoare a actului normativ menționat, pârâta a achitat integral cheltuielile de întreținere restante, iar venitul net minim lunar pe membru de familie nu depășește 1.000 lei, astfel cum rezultă din înscrisurile aflate la filele 28-37.
Față de aceste aspecte, având în vedere că pârâta a plătit contravaloarea penalităților, conform chitanței nr. 1293/21.04.2011 (fila 48) instanța a dispus obligarea pârâtei la plata sumei de 7457 lei, actualizată cu indicele de inflație la data plății.
În ceea ce privește solicitarea reclamantei de a se dispune anularea chitanței nr. 1293/2011, instanța a reținut că respectiva chitanță are natura juridică a unui înscris, instumentum probationis, iar nulitatea este sancțiunea care vizează întotdeauna un act juridic în sens de negotium iuris.
În consecință, instanța a respins ca neîntemeiat acest capăt de cerere.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta Asociația de proprietari nr. 605 G.. Apreciază că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Legea 175/2010 și prin urmare în mod greșit a fost obligată la restituirea sumei de 7457 lei cu titlu de cheltuieli de penalități, în condițiile în care instanța de fond nu a fost investită cu vreo cerere de ștergere a penalităților de întârziere.
A solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței și, în rejudecare respingerea acțiunii.
După pronunțarea hotărârii instanței de fond, reclamanta M. V. a decedat (potrivit certificat de deces . nr._ fila 21 dosar recurs), moștenitoarele acesteia fiind S. M. V. și M. V. G., care au fost introduse în cauză.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatele au solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Verificând legalitatea sentinței civile nr. 487/24.01.2013 pronunțată de Judecătoria G., prin prisma motivelor invocate, dar și sub toate aspectele, așa cum prevăd dispozițiile art . 304 1 C.pr.civ., instanța de control judiciar reține că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit art. II alin. 1 din Legea nr. 175/ 2010, publicată în Monitorul Oficial Nr. 502 din 20 iulie 2010, proprietarii care își achită integral cotele de contribuție la cheltuielile asociațiilor de proprietari în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a acestei legi vor fi scutiți de la plata penalităților generate de suma restantă cu titlu de bază; prin cotele de contribuție la cheltuielile asociațiilor de proprietari se înțelege datoria cu titlu de bază fără suma rezultată din penalități. Conform alin. 3, prevederile alin. 1 se aplică familiilor al căror venit net minim lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, nu depășește suma de 1.000 lei. Totodată, alin. 4 prevede că sumele cu titlu de penalități datorate către asociațiile de proprietari, anulate conform acestei legi, vor fi anulate și din obligațiile contractuale existente între asociațiile de proprietari și societatea furnizoare de servicii.
Față de dispozițiile legale enumerate și probele administrate în cauză, instanța constată că, încadrându-se în cerințele impuse de Legea nr. 175/ 2010, din punct de vedere al venitului net minim lunar pe membru de familie( cupoanele de pensie, deciziile de pensionare depuse la dosar atesta faptul ca reclamanta avea venituri cumulate in cuantum de 600 lei) reclamanta a achitat paratei, în integralitate, în intervalul de timp prevăzut de lege, suma reprezentând cotele de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, astfel încât se impune să beneficieze de scutirea de la plata penalităților generate de suma restantă cu titlu de bază, așa cum au fost menționate in listele de plata afișate.
Astfel, din analizarea textului legal incident, se observă că legiuitorul nu a condiționat scutirea de la plata penalităților de momentul înregistrării debitelor față de care acestea au fost calculate, sau de menționarea sau nu a lor ., ci numai de plata integrală a cotelor de contribuție și de nivelul venitului net minim lunar pe membru de familie. Or, regulile de drept impun ca, acolo unde legea nu distinge, nici cei învestiți cu aplicarea sa să nu facă distincție. Pe baza acestui raționament, se constată că, indiferent de momentul înregistrării debitelor la care s-au calculat penalități, de existenta sau nu a unei hotărâri judecătorești, proprietarii pot beneficia de dispozițiile Legii nr. 175/ 2010 în condițiile în care, în perioada de timp limitativ prevăzută de actul normativ, efectuează plata integrală a acestora și se încadrează în plafonul valoric impus veniturilor realizate.
O modalitate de interpretare de genul celei folosite de reclamantă este neconformă spiritului legii, care a fost edictată cu scopul de a impulsiona proprietarii restanțieri să își achite în totalitate debitele restante, indiferent de cât de mare ar fi perioada de timp în care ele au fost înregistrate, cu beneficul scutirii lor de plata penalităților aferente. Pentru a nu se crea pe această cale o modalitate de tergiversare a momentului până la care debitorii își clarifică situația față de asociații, legiuitorul a stabilit o limită clară în timp în care sunt aplicabile dispozițiile respective, și anume 12 luni de la data intrării în vigoare a legii. Or, dacă s-ar accepta raționamentul paratei, s-ar ajunge in situația ca proprietarii ce nu au fost acționați in judecată sa beneficieze de scutirea de plata penalităților, pe când ceilalți nu, ajungându-se la situația aplicării unui tratament diferit pentru persoane aflate in situații identice sau similare.
Nici poziția furnizorilor intimatei față de modalitatea de aplicare a dispozițiilor Legii nr. 175/ 2010 în ceea ce-i privește nu poate justifica un refuz al acesteia de a acorda reclamantei scutirea de care ar beneficia potrivit legii.
În acest sens, tocmai pentru a nu se ajunge la un blocaj financiar al asociațiilor de proprietari, art. II alin. 4 al legii a prevăzut că sumele cu titlu de penalități datorate către asociațiile de proprietari, anulate conform acestei legi, vor fi anulate și din obligațiile contractuale existente între asociațiile de proprietari și societatea furnizoare de servicii.
În cazul în care, în urma anulării unor penalități în baza dispozițiilor legale expuse, parata s-ar lovi de refuzul furnizorilor de a le anula pe cele rezultate din relațiile contractuale dintre ele, ar avea la rândul său calea acționării în justiție a acestora, în vederea respectării dispozițiilor imperative ale legii.
În aceeași măsură, întrucât reclamanta a achitat integral cotele de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari în termenul de 12 luni de la data intrării în vigoare a Legii nr. 175/ 2010, iar venit net minim lunar pe membru de familie, în cazul acesteia, nu depășește suma de 600 lei, in temeiul art . 312 C.pr.civ., in ref la art. 304 pct 9 C.pr.civ, se impune respingerea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de recurenta – pârâtă ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR. 605, cu sediul în G., .. 7, . G., împotriva sentinței civile nr. 487/24.07.2013 a Judecătoriei G., în contradictoriu cu intimatele S. M. V. și M. V. G., ambele cu domiciliul în G., . nr. 7, ., județul G., ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 20 Decembrie 2013.
Președinte, M. M. | Judecător, R. G. F. | Judecător, M. A. |
Grefier, G. R. |
Red. MM/Tehn. RG./2ex/26.03.2014
Jud. fond D. G..B
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 247/2013. Tribunalul GALAŢI | Pretenţii. Decizia nr. 1111/2013. Tribunalul GALAŢI → |
|---|
