Contestaţie la executare. Sentința nr. 2659/2013. Tribunalul GALAŢI
Comentarii |
|
Sentința nr. 2659/2013 pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 28-05-2013 în dosarul nr. 4131/324/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECTIE I CIVILA
DECIZIE CIVILA Nr. 540/2013
Ședința publică de la 28 Mai 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. A.
Judecător R. G. F.
Judecător M. M.
Grefier L. C.
Pe rol judecarea recursului promovat de intimata N. M. împotriva sentinței civile nr. 2659/9.10.2012 a Judecătoriei T. în contradictoriu cu intimatul-contestator T. I., având ca obiect contestație la executare silită.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru recurenta-intimată lipsă, avocat D. I. în substituire avocat G. O. care depune delegație la dosar iar pentru intimatul
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către, în sensul că s-a depus diferența taxei judiciare de timbru în cuantum de 77 lei din partea recurentei-intimate.
Tribunalul constată că există la dosar două taxe judiciare de timbru în cuantum de câte 77 lei.
Întrebate fiind, părțile arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, Tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în recurs.
Apărătorul recurentei-intimate solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat iar în rejudecare respingerea contestației la executare. Cheltuielile de executare sunt și cad în sarcina debitorului-urmărit. Acesta va fi ținut să le suporte de la înregistrarea cererii de executare și până la data realizării obligațiilor. Cererea de executare silită a fost depusă la 21.08.2012 iar contestatorul T. I. a achitat cheltuielile la data de 21.08.2012, moment la care procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de judecată deja era întocmit. Din punctul său de vedere motivele contestației formulate de T. I. nu sunt întemeiate sens în care solicită admiterea recursului iar în rejudecare respingerea contestației la executare.
Tribunalul constată că la dosar este depusă prin fax copia împuternicirii avocațiale a apărătorului intimatului, avocat P. I..
Apărătorul intimatului T. I., avocat P. I. depune la dosar originalul împuternicirii avocațiale.
În combaterea recursului, apărătorul intimatului solicită respingerea acestuia ca nefundat având în vedere că T. I. a dat dovadă de bună credință, prezentându-se la biroul executoriului judecatoresc la data de 20.08.2012 pentru a achita de bună-voie debitul de 814,3 lei, însă salariații biroului executorului judecatoresc i-au spus că nu există nici un dosar de executare pe numele său și nu pot primi suma. Atunci i-a indicat clientului său să achite debitul prin mandat poștal, acesta a achitat suma de bani prin mandat poștal, dar cei de la poștă i-au spus că nu poate achita suma prin mandat poștal, pe numele cabinetului de avocatură ci direct domnului avocat, astfel că la data de 21.08.2012 creanța era achitată. Eventuala intervenție dintre avocat și executorul judecătoresc a vizat obținerea unor bani în plus, după achitarea obligației integrale pe data de 21.08.2013, astfel că pe data de 24.08.2013 este somat pentru achitarea cheltuielilor de judecată și pentru executare. Conform prevederilor art.307 ind.5 C.pr.civ. odată ce obligația a fost achitată integral, încetează executarea silită, respectiv de la data de 21.08.2012. Cum prevederile art. 371 C.pr.civ. arată că debitorul are posibilitatea de a achita de bună voie obligația, făcându-se această dovadă, solicită respingerea recursului ca nefondat. Depune chitanța onorariu apărător și mandatul poștal.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată:
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr._ din 7.09.2012, contestatorul – debitor T. I. domiciliat în ., în contradictoriu cu intimatul - creditor N. Meluța, domiciliată în Cluj N., jud.Cluj, a solicitat anularea formelor de executare silită cu privire la cheltuielile de executare silită.
Din actele și lucrările dosarului rezultă următoarele:
In fapt a aratat contestatorul - debitor că a achitat de bună voie cheltuielile de judecată stabilite prin titlul executoriu - sentința civilă nr.1397/22.05.2012 pronunțată de către Judecătoria T., adică suma de 814,3 lei .
Fiind de bună credință a achitat această sumă încă din data de 21.08.2012 așa cum rezultă din factura eliberată la data de 21.08.2012 de către Oficiul Poștal nr. 1 T., pe care a depus-o la dosar în copie.
In drept s-a invocat art.399-401 C. .
In susținerea contestației la executare a depus la dosar următoarele înscrisuri în fotocopie: chitanțe de expediere poștală a sumei de 814 lei de către T. I. către G. O., procesul verbal privind cheltuielile de executare silită, somația de executare, sentința civilă nr.1397/2012 a Judecătoriei T. .
Intimata N. Meluța prin apărător ales G. O. a formulat întâmpinare solicitând respingerea contestației la executare ca inadmisibilă și obligarea contestatorului la plasta cheltuielilor de judecată ( fila 23 dosar).
A arătat intimata că în calitate de creditoare a formulat cerere de executare silită la data de 7.08.2012, iar debitul a fost achitat la data de 21.08.2012, că debitorul ar fi fost de bună – credință dacă ar fi achitat debitul la data de 7.08.2012.
S-a invocat în drept art.371 indice 7 pct.2 alin.2 C..
S-a atașat în copie dosarul de executare silită nr.345/2012 aflat pe rolul executorului judecătoresc G. R. ( filele 12-22 dosar).
Prin sentința civilă nr. 2659/9.10.2012 a Judecătoriei T. a fost admisă în parte contestatia la executare silită formulată de contestatorul T. I. în contradictoriu cu intimata N. Meluța . S-a dispus anularea în parte a formelor de executare silită întocmite în dosarul de executare silită nr 345/2012 pe rolul executorului judecătoresc G. R. din T. doar pentru o parte din cheltuielile de executare silită, adică doar pentru suma de 50 lei din totalul cheltuielilor de executare stabilite conform procesului verbal din 21.08.2012 la suma de 244,6 lei, fiind obligată intimata N. Meluța să plătească contestatorului suma de 160 lei cu titlu de parte din cheltuielile de judecata din totalul de 800 lei.
S-a reținut în motivarea hotărârii că împotriva contestatorului - debitor s-a declanșat procedura executării silite în dosarul execuțional nr.345/2012 pe rolul executorului judecătoresc G. R. din T., pentru suma totală de 1058,90 lei reprezentând cheltuieli de judecată și cheltuieli de executare silită ) 814,3 lei - cheltuieli de judecată conform sentinței civile nr.1397/2012 a Judecătoriei T. și 244,6 lei - cheltuieli de executare conform procesului verbal privind cheltuielile de executare silită.
Cererea de executare silită a fost depusă de către creditor și înregistrată pe rolul executorului judecătoresc la data de 7.08.2012 ( fila 13 dosar).
Inainte de primirea somației de executare de către debitor ( filele 20, 21 somația și dovada comunicării acesteia) adică data de 24.08.2012 și anume pe data de 21.08.2012 ( fila 4 dosar - chitanțe nr._/21.08.2012 eliberată de Poșta Română SA, debitorul T. I. a plătit către avocatul creditorului N. Meluța suma de 814 lei reprezentând cheltuielile de judecată, conform hotărârii judecătorești.
In concluzie, instanța a reținut că debitorul - contestator a plătit creanța înainte de a primi somația de executare silită, dar după înregistrarea pe rolul executorului judecătoresc a cererii de executare silită.
Art.371/7 alin.2 C. dispune:
„ Cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, afară de cazul când creditorul a renunțat la executare sau dacă prin lege se prevede altfel. De asemenea, debitorul va fi ținut să suporte cheltuielile de executare făcute după înregistrarea cererii de executare și până la data realizării obligației stabilite cu titlul executoriu prin executare voluntară” .
In consecință debitorul este ținut să plătească și în aceste condiții cheltuielile de executare silită, dar proporțional cu cheltuielile de executare suportate efectiv până la plata debitului principal, iar în atare condiții instanța a redus proporțional aceste cheltuieli cu suna de 50 lei .
Conform art.274 C., a obligat pe intimata N. Meluța să plătească contestatorului în aceeași cotă ( 50: 244,6 lei) și cheltuieli de judecată în sumă de 160 lei din totalul de 800 lei - onorariul avocatului ales al debitorului - contestator.
Împotriva acestei horărâri a declarat recurs intimata N. Meluța considerând că instanța de fond a făcut o greșită aplicare a prevederilor art. 3717alin.2 C.pr.civ. Arată că contestatorul și-a îndeplinit obligația după ce procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare era întocmit și cheltuielile achitate. Acesta era de drept pus în întârziere, atitudinea sa fiind cea care a provocat promovarea cererii de executare. Critică și reducerea onorariului executorului dar și obligarea sa la plata cheltuielilor de executare.
Solicită admiterea recursului, modificarea sentinței și în rejudecare, respingerea contestației la executare.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Verificând legalitatea sentinței civile nr. 2659/9.10.2012 pronunțată de Judecătoria T., prima prisma motivelor invocate dar și sub toate aspectele așa cum prevăd dispozițiile art. 304 ind.1 C.pr.civ., instanța de control judiciar reține că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Debitorul din prezenta cauză, respectiv contestatorul T. I. și-a îndeplinit obligația ce-i revenea conform titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 1397/2012 a Judecătoriei T., după promovarea cererii de executare silită de către contestatoarea N. Meluța, dar înainte de primirea somației întocmite de executorul judecătoresc.
În aceste condiții, instanța de fond a redus proporțional cheltuielile de executare silită. Într-adevăr, potrivit art. 3717 C.pr.civ., debitorul este ținut să suporte cheltuielile de executare făcute după înregistrarea cererii de executare și până la data realizării obligației stabilite în titlul executoriu. Însă, având în vedere că executorul nu a întocmit decât procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare și somația iar debitorul și-a îndeplinit obligația înainte de comunicarea acesteia, apreciem că în mod corect instanța de fond a dispus reducerea cheltuielilor de executare.
Au fost aplicate corect și dispozițiile art. 274 C.pr.civ. La baza dispoziției de restituire a cheltuielilor de judecată – deci temeiul juridic al restituirii – se află culpa procesuală, dedusă din expresia „partea care cade în pretențiuni”. În cazul de față, recurenta este „căzută în pretenții” ca efect al admiterii cererii celeilalte părți. Contestația fiind admisă în parte, în mod corect au fost reduse și cheltuielile de judecată la care a fost obligată recurenta.
Constatând că dispozițiile art. 3717 C.pr.civ., 274 C.pr.civ. au fost corect aplicate și interpretate de către instanța de fond, în temeiul art. 312 C.pr.civ. va respinge recursul ca fiind nefondat.
Văzând și disp.art.274 C.pr.civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul promovat de intimata N. M. domiciliată în mun. Cluj N., .. 1, jud. Cluj împotriva sentinței civile nr. 2659/9.10.2012 a Judecătoriei T. în contradictoriu cu intimatul-contestator T. I., domiciliat în . având ca obiect contestație la executare silită, ca fiind nefondat.
Obligă pe recurent către contestator la plata sumei de 600 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 28.05.2013.
PREȘEDINTE,JUDECATOR,JUDECATOR,
M. AlexaRobert G. FloreaMagdalena M.
-pt.jud. M.M. aflat în C.O. cf.art. 261 C.p.c.
Semnează
PREȘEDINTELE TRIBUNALULUI G.
Jud. A. P.
GREFIER,
L. C.
Red.M.M.
CL/2 ex.
18.07.2013- Fond: jud. V.C.
← Pretenţii. Decizia nr. 1111/2013. Tribunalul GALAŢI | Cereri. Încheierea nr. 11/2013. Tribunalul GALAŢI → |
---|