Contestaţie la executare. Decizia nr. 361/2013. Tribunalul GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 361/2013 pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 05-04-2013 în dosarul nr. 4415/324/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECTIE I CIVILA
DECIZIA CIVILĂ Nr. 361
Ședința publică de la 05 aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. C.
Judecător L. B.
Judecător A. F.
Grefier C. B.
La ordine fiind soluționarea recursului formulat de contestatoarea ., cu sediul în Gara B., nr. 152, B. I. și B. E., domiciliați în ., în contradictoriu cu intimata B. C. CARPATICA S.A. SIBIU, cu sediul în Sibiu, ., împotriva sentinței civile nr. 2961/06.11.2012 pronunțată de Judecătoria T. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apărătorul recurenților-contestatori, avocat C. A., cu împuternicire avocațială la fila 27 dosar și reprezentantul intimatei, avocat B. L., în baza împuternicirii avocațiale pe care o depune la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează modul de îndeplinire a procedurii de citare, stadiul procesual al pricinii, după care;
Reprezentantul intimatei, avocat B. L., depune întâmpinare în două exemplare.
Instanța comunică apărătorului recurenților-contestatori un exemplar de pe întâmpinarea formulată în cauză. Acesta arată că nu solicită termen pentru studiu întâmpinare.
Întrebate fiind, părțile arată că nu mai au cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat, Tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Apărătorul recurenților-contestatori apreciază hotărârea instanței de fond ca fiind nelegală și netemeinică, fiind pronunțată în contradictoriu cu normele de drept ce reglementează puterea lucrului judecat. Instanța era chemată să analizeze dispozitivul și considerentele deciziei nr. 1335/2009, completată prin Încheierea din 15.04.2010, ambele pronunțate de Curtea de Apel G. în dosarul nr._, dând eficiență puterii lucrului judecat de care se bucură această decizie, precum și cele trei decizii ale Tribunalului G., pronunțate în contradictoriu cu aceeași creditoare, în trei dosare distincte. Deciziile pronunțate de Tribunalul G. au reținut, în mod irevocabil, aplicabilitatea cazului de forță majoră constatat prin decizia 1335/2009 a Curții de Apel G.. Solicită admiterea recursului, modificarea sentinței recurate și, în rejudecare, admiterea contestației la executare și anularea tuturor actelor de executare contestate. Solicită obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată (taxa judiciară de timbru).
Apărătorul intimatei solicită respingerea recursului, ca nefondat, pentru motivele arătate pe larg în întâmpinare. Învederează instanței, că atâta timp cât recurenta nu a promovat o acțiune de încetare sau suspendare a contractului de credit, acesta își produce efectele. Nu solicită cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față;
Prin contestația la executare înregistrată la Judecătoria T. sub nr._ 72012 din 27.09.2012, contestatorii-debitori . cu sediul în B., ., B. I. și B. E. în contradictoriu cu intimata-creditoare Bana C. Carpatica Sibiu a formulat contestație la executare privind dosarul execuțional nr.767/2012 pe rolul B. M. C. din B., solicitând anularea tuturor formelor de executare silită.
In fapt, a arătat contestatoarea că executarea silită este netemeinică și nelegală, în esență pentru următoarele motive:
- societatea - debitoare nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale conform contractelor de credit bancar nr.143/3.05.2007 și 143/1/12.01.2009 nu din motive imputabile, ci pentru că se găsește într-o situație de forță majoră, exoneratoare de răspundere, mai presus de voința sa, conform încheierii de completare dispozitiv pronunțată în dosarul nr._ de Curtea de Apel G.;
- anterior acestei executări silite, creditoarea a mai încercat să pună în executare același contract de credit, dar Tribunalul G. a decis în mod irevocabil, în 3 cauze distincte, că se impune admiterea contestațiilor la executare promovate de debitoare, cu consecința anulării tuturor actelor de executare silită;
- apreciază că deciziile pronunțate de Tribunalul G. se bucură de puterea lucrului judecat .
In susținerea contestației la executare, societatea debitoare a depus la dosar următoarele înscrisuri în fotocopie: decizia civilă nr.876/2011 a Tribunalului G., decizia civilă nr.27/2011 a Tribunalului G., decizia civilă nr.275/27.06.2012 a Tribunalului G. .
Intimata B. C. „Carpatica” – SA cu sediul în Sibiu a formulat întâmpinare ( filele 65-69 dosar) solicitând respingerea acesteia ca nefondată pentru următoarele motive:
- corect executorul judecătoresc a demarat o nouă executare silită cu privire la suma de 59.458,88 lei;
- atât contractul de credit cât și ipotecile sunt în vigoare, astfel că nu este vorba despre vreo autoritate de lucru judecat, deoarece nu s-a dezbătut fondul cu privire la anularea vreuneia dintre garanții;
- nu îi este opozabilă sentința nr.741/2009 a Tribunalului G. în sensul existenței cazului de forță majoră exonerator de răspunderea în executarea convenției nr.58/2003;
- clauza de forță majoră nu a fost invocată de către contestatori cu respectarea procedurii convenite de părțile contractelor de credit,
- forța majoră s-a declanșat din anul 2008 și s-a finalizat în anul 2010 ;
- prin cererea de creditare formulată de către împrumutați la sediul băncii, nu s-a declarat faptul că se află într-o relație de grup, astfel creditul a fost obținut prin mijloace dolosive;
- contestatorii – garanți și nici împrumutatul nu au solicitat anularea contractului de credit nr.143/3.05.2007 și contractelor de garanție imobiliare .
La solicitarea instanței s-a atașat copie de pe dosarul de executare silită nr.767/2012 pe rolul executorului judecătoresc M. C. ( filele 21-63 dosar fond).
Prin sentința civilă nr. 2961/06.11.2012, contestația a fost respinsă ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, instanța a avut în vedere următoarele considerente:
Aceasta este cea de-a doua executare silită declanșată de creditoare împotriva contestatorilor-debitori în baza titlului executoriu constând din contractul de credit bancar nr.143/3.05.2007 și a contractului de garanție imobiliară nr.143.1/3.05.2007, a actului adițional nr.143/I/12.01.2009, pentru un debit de 52.773 lei ( somația de la fila 22 dosar).
Cu privire la prima executare silită între aceleași părți, în baza acelorași titluri executorii, s-a reținut că prin decizia civile nr.27/2011 a Tribunalului G., s-a modificat în tot sentința civilă nr.838/12.04.2011 a Judecătoriei T., și în rejudecare s-a admis contestația la executare și s-a dispus anularea formelor de executare silită emise în dosarul de executare, reținându-se că prin decizia civilă nr. 1335/2009 completată prin încheierea din 15.04.2010 a Curții de Apel G., s-a recunoscut existența stării de forță majoră în care s-a aflat atât . B. precum și firmele de grup . și ., în următoarea modalitate: „Instanța constată existența cazului de forță majoră exonerator de răspundere pentru perioada 2003 la zi, pentru întreaga activitate a reclamantei și a firmelor de grup. Sintagma „la zi” a fost interpretată ca însemnând ” până la data de 15.04.2010”.
Instanța a constatat existența cazului de forță majoră în care s-a aflat societatea și firmele de grup, . și ., în contradictoriu cu instituția de stat competentă, respectiv Direcția Generală a Finanțelor Publice G., situație extraordinară ce a fost de natură să afecteze nu numai relația societății cu această instituție, ci întreaga activitate a societății și firmelor de grup. Efectele deciziei nr.1335/2009 își întind aplicabilitatea și asupra acestei relații, motivat de faptul că sintagma „întreaga activitate” folosită de Curtea de Apel G. acoperă toate relațiile cu orice terț. Astfel, seceta pedologică și atmosferică înregistrată în acea perioadă, s-a constituit într-un caz de forță majoră, în sensul dispozițiilor art. 1082- 1083 din codul civil, în sensul unui eveniment exterior, insurmontabil și de neprevăzut ce a afectat în mod determinant (100%) activitatea societății, astfel încât nu și-au mai putut îndeplini obligațiile contractuale.
Consideră instanța că, în cea de-a doua executare silită, se pun următoarele probleme:
1. care este efectul constatării forței majore în contractul de credit bancar, printr-o hotărâre judecătorească ( a Curții de Apel G.) în care creditoarea de față nu a fost parte;
2. dacă puterea lucrului judecat de care se bucură decizia civilă nr.27/2011 a Tribunalului G. vizează și considerentele hotărârii sau numai dispozitivul hotărârii .
3. dacă fondul cauzei având ca obiect - încetarea contractului de credit nr.143/3.05.2007 și a actului adițional nr.141/1/12.01.2009 cu exonerarea reclamantei de orice fel de plată către B. Carpatica - SA, precum și radierea ipotecilor, în prezent pe rolul Judecătoriei G. ( filele 118 – 128 dosar), are vreo influență asupra prezentei cauze și mai exact asupra puterii de lucru judecat de care se bucură decizia civilă nr.27/2011 a Tribunalului G., putere de lucru judecat invocată de către contestatori, în prezenta cauză.
Pentru a clarifica această problemă, se impune a clarifica efectele puterii de lucru judecat de care se bucură o hotărâre judecătorească.
Scopul urmărit prin reglementarea instituției puterii lucrului judecat este acela de a evita contradicțiile între considerentele hotărârilor și contradicțiile între dispozitivele acestora.
Prezumția operează atunci când în al doilea proces se pune o chestiune soluționată printr-o hotărâre anterioară . Ea nu presupune o identitate de acțiuni, ci doar de chestiuni juridice litigioase. De aceea, prezumția nu oprește judecata celui de-al doilea proces, ci doar ușurează sarcina probațiunii .
Pentru ca o hotărâre judecătorească să se bucure de atributul puterii de lucru judecat, trebuie să îndeplinească, în principiu, următoarele condiții:
a) să fie vorba de o hotărâre pronunțată în materie contencioasă;
b) să fi rezolvat cauza pe fondul ei sau prin reținerea unei excepții procesuale;
c) hotărârea să fi fost pronunțată de instanțe române sau de instanțele din țări membre UE .
Privind cea de-a doua condiție se impune ca statuarea pe care instanța o realizează, pe baza analizei probatoriului administrat și aplicând asupra faptelor regula de drept incidentă, să dea un conținut imuabil verificării jurisdicționale.
Numai în situația în care aspectul nou invocat în al doilea litigiu ar corespunde unei cauze noi, ar fi posibilă reluarea dezbaterilor în legătură cu temeinicia afirmată a dreptului .
În mod indiscutabil, puterea de lucru judecat se atașează dispozitivului hotărârii judecătorești și soluțiilor expuse conținute în acesta, nu și considerentelor, mai ales dacă acestea conțin statuări ce exced litigiului, ce nu au fost puse în discuția contradictorie a părților.
In speța de față, instanța a luat în considerare doar faptul că formele de executare silită întocmite în primul dosar de executare silită au fost anulate ca netemeinice și nelegale, doar acest aspect intrând în puterea lucrului judecat.
Contractul de credit bancar și accesoriile acestuia care constituie titlul executoriu în prezenta executare silită, este încă în ființă, nu s-a constatat prin hotărâre judecătorească că efectele acestuia au încetat .
Atât timp cât contractul de credit bancar și accesoriile acestuia sunt în ființă, o nouă executare silită pornită nu încalcă dispozițiile legale.
Printre cazurile de încetare, modificare și suspendare a forței obligatorii a contractului, altele decât acordul părților, sau denunțarea unilaterală, este și cazul de forță majoră.
Pe durata existenței cazului de forță majoră sunt suspendate efectele obligatorii ale contractului, apoi ele redevin active de îndată ce forța majoră a încetat .
Până când contestatorii-debitori nu vor prezenta o hotărâre judecătorească care să constate încetarea sau suspendarea contractului de credit bancar nr.143/3.05.2007, acesta este perfect valabil.
Acțiunea în încetare, modificare sau suspendare a contractului de credit bancar este prevăzută ca o cale specială și diferită de aceea a contestației la executare .
Așadar, contestația la executare se va îndrepta numai împotriva executării contractului de credit bancar și nu împotriva actului însuși. Acest principiu se aplică în toate cazurile în care legea a creat mijloace procedurale speciale pentru realizarea unor drepturi . Ori de câte ori legea deschide debitorului dreptul de a folosi o cale specială, el nu poate face apărări de fond pe calea contestației la executare .
Dovadă că și contestatorii au promovat pe rolul Judecătoriei G. - acțiune în încetarea contractului de credit bancar pe seama impreviziunii .
Pe de altă parte, existența cazului de forță majoră a fost constatată pentru perioada 2003 la zi, adică până la data de 15.04.2010, ceea ce înseamnă că la această dată nu mai operează cazul de forță majoră constatat prin decizia civilă nr.1335/2009 a Curții de Apel G. .
Pentru considerentele expuse mai sus, instanța a respins contestația la executare, ca nefondată.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs contestatorii ., B. I. și B. E..
Au invocat în motivarea recursului încălcarea normelor de drept ce reglementează puterea de lucru judecat. Creditoarea a mai încercat să pună în executare același contract de credit, dar instanța de recurs Tribunalul G.,prin decizia nr. 27/2011 pronunțată în dosarul nr.._ *, a decis irevocabil că se impune admiterea contestației și anularea tuturor formelor de executare,constatând incidența cazului de forță majoră și față de relația contractuală din prezenta cauză,cu motivarea că sintagma „întreaga activitate” din decizia 1335/2009 a Curții de Apel G. acoperă toate relațiile, cu orice terț.
Față de decizia invocată, instanța trebuia să dea eficiență puterii de lucru judecat, așa încât existența cazului de forță majoră nu mai poate fi pusă în discuție în cadrul unei alte acțiuni. O soluție contrară încalcă securitatea circuitului juridic și dreptul la un proces echitabil, care presupune ca dezlegările irevocabile date problemelor de drept în litigii anterioare, dar identice sub aspectul problemelor de drept soluționate, au caracter obligatoriu în litigiile ulterioare.
Puterea de lucru judecat nu este limitată la dispozitivul hotărârii ci se întinde și asupra considerentelor.
Intimata B. C. Carpatica SA depune întâmpinare în care solicită respingerea recursului ca nefondat.
Tribunalul, analizând legalitatea sentinței recurate prin prisma motivelor invocate și potrivit art. 304 ind.1 C.pr.civ. constată că recursul este nefondat, pentru cele ce se vor arăta:
Recurenta invocă puterea de lucru judecat față de deciziile civile nr. 876/16.06.2011, nr 27/2011 și nr. 275/2012 pronunțate de Tribunalul G., prin care s-au anulat actele de executare întocmite în baza contractului de credit nr. 143/03.05.2007 și a biletului la ordin emis la 03.05.2007 de către . avalizat de B. I. și B. E..
În considerentele hotărârilor menționate s-a reținut că efectele deciziei 1335/2009 a Curții de Apel G. își întind aplicabilitatea și asupra relației dintre . B. C. Carpatica SA, în sensul că seceta pedologică și atmosferică înregistrată în vara anului 2003 s-a constituit într-un caz de forță majoră ce a afectat în proporție de 100% activitatea societății, astfel încât nu și-a mai putut îndeplini obligațiile contractuale.
Este amintită practica Curții Supreme de Justiție prin care s-a statuat că forța majoră are ca principal efect exonerarea de răspundere contractuală a debitorului conform art. 1082-1083 cod civil și care îl împiedică pe creditor să ceară executarea obligației sau daune interese de la debitor.
Sintetizând, considerentele deciziei sunt în sensul că forța majoră înlătură obligativitatea contractului, așa încât acesta rămâne fără efecte și nu mai poate fi invocat niciodată de către creditor.
Dacă instanța ar fi făcut aceste aprecieri în soluționarea unei cereri având ca obiect constatarea încetării efectelor contractului dintre părți, și admițând acțiunea, ar fi constatat încetate efectele contractului, numai în această situație considerentele hotărârii s-ar fi reflectat în dispozitiv, ar fi explicat dispozitivul și ar fi intrat în puterea de lucru judecat.
Însă aceste considerente s-au făcut într-o contestație la executare în care instanța era chemată să aprecieze numai cu privire la legalitatea actelor de executare și nu cu privire la titlul executoriu reprezentat de contractul de credit, deoarece în privința acestuia din urmă, sunt aplicabile dispoz. art 399 alin 3 Cod procedură civilă,potrivit cărora se pot invoca în contestația la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac.
Ori, pentru contractul de împrumut există cale specifică a acțiunii în realizare având ca efect desființarea actului juridic, și validitatea acestuia nu se poate cerceta pe cale incidentală în cadrul contestației la executare.
De altfel recurenții contestatori au promovat la judecătoria G. acțiune în încetarea contractului de credit bancar.
În consecință,corect a reținut instanța de fond că nu există putere de lucru judecat în ceea ce privește considerentele hotărârilor anterioare și,față de faptul că nu s-au invocat motive de nelegalitate a formelor de executare,a respins contestația ca nefondată.
Nu s-a încălcat nici dreptul recurentei la un proces echitabil,deoarece,în cadrul acțiunii în realizare,își poate valorifica toate apărările ce țin de valabilitatea titlului.
Pentru aceste motive, se constată că hotărârea recurată este legală și temeinică, nu sunt motive pentru a fi reformată, urmând ca în baza art. 312 Cod procedură civilă recursul să fie respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de contestatoarea ., cu sediul în Gara B., nr. 152, B. I. și B. E., domiciliați în ., în contradictoriu cu intimata B. C. CARPATICA S.A. SIBIU, cu sediul în Sibiu, ., împotriva sentinței civile nr. 2961/6.11.2012 pronunțată de Judecătoria T..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi 05 Aprilie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
M. CeolpanLuminița B. A. FilipCarmen B.
Red.MC/tehn.CB/Ex.2/17.06.2013/Fond – V.C.
| ← Întoarcere executare. Încheierea nr. 11/2013. Tribunalul GALAŢI | Cereri. Decizia nr. 436/2013. Tribunalul GALAŢI → |
|---|
