Grăniţuire. Decizia nr. 329/2013. Tribunalul GALAŢI

Tribunalul GALAŢI - Sentințe și decizii civile / 2013

Decizia nr. 329/2013 pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 02-12-2013 în dosarul nr. 2385/324/2010

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL G.

Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2949

SECTIE I CIVILA

Decizia civilă nr. 329/2013

Ședința publică de la 02 Decembrie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE A. F.

Judecător L. B.

Grefier D. L.

Pe rol fiind, soluționarea apelului declarat de apelantul reclamanta P. G., cu domiciliul în ., împotriva sentinței civile nr. 935 pronunțată de Judecătoria T. la data de 05.04.2013, în dosarul nr._, intimat pârât fiind M. C., domiciliat în ., având ca obiect grănițuire.

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședință publică la data de 18.11.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrală din prezenta, având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea la data de 25.11.2013 și 02.12.2013, când a decis:

TRIBUNALUL

Asupra apelului civil de față:

Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Judecătoria T. sub număr de înregistrare_, reclamantul P. G. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul M. C., grănițuirea proprietăților lor și stabilirea liniei de hotar, cu cheltuieli de judecată.

În fapt a susținut că, este titularul dreptului de proprietate asupra suprafeței de 2501 m.p. teren situat în ., T 55/1,2,3, P.26, 23, 22, așa cum rezultă din sentința civilă nr.602/03.03.2010, pronunțată de Judecătoria T., prin care a dezbătut succesiunea după defunctul său tată, în baza titlului de proprietate_-30. Deși a solicitat ieșirea din starea de indiviziune, din anul 2010, în fapt stăpânește acest teren mai bine de 20 de ani, după reconstituirea dreptului de proprietate a fost pus în posesia acestei suprafețe după cum urmează: în T 55/1 P.26 – 1117 m.p.; în T 55/2 P.23 - 722 m.p.; în T 55/2, P.22 – 622 m.p. De la data intrării în posesia acestui teren și până în prezent, pârâtul în repetate rânduri provoacă diferite scandaluri pe motiv că îi ocupă din terenul lui și în mod frecvent schimbă linia de hotar după bunul plac.

În drept, a invocat art.584 C.civ.

Pârâtul, a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca nefondată. În subsidiar, a menționat că este de acord cu acțiunea în măsura în care aceasta nu vizează revendicarea vreunei suprafețe de teren, cu cheltuieli de judecată.

În dovedirea dreptului său de proprietate a invocat sentința civilă nr.2032/14.10.2009 pronunțată de Judecătoria T. și titlul de proprietate_-49/26.05.1998.

Între părți a mai existat o judecată civilă, dosar civil nr._, având ca obiect anulare titlu de proprietate .

La solicitarea părților, în cauză s-a efectuat o expertiză tehnică topometrică.

Prin sentința civilă nr. 935/05.04.2013, pronunțată de Judecătoria T., s-a respins ca nefondată cererea având ca obiect grănițuire, iar reclamantul a fost obligat să plătească pârâtului suma de 3100 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, a reținut următoarele:

Din sentința civilă nr.7/_, pronunțată de Judecătoria T. a rezultat că, reclamantul P. G. este proprietarul suprafeței totale de_ m.p., situată în extravilanul comunei Matca, astfel :_ m.p. teren arabil, T 62/1-4, P 16; 1117 m.p. teren arabil, T 55/1, P.26; 722 m.p. teren arabil, T.55/3, P.23, 662 m.p. teren cu vegetație forestieră, T.55/2, P.22, 1082 m.p. teren cu viță-de-vie, T 48/1a, P.23.

Conform sentinței civile nr._ a Judecătoriei T., pârâtul M. C. este proprietarul suprafeței totale de 13.610 m.p. teren arabil, situată în extravilanul . m.p. situată în T 20/10, P.18/1; 1995 m.p., situată în T 55/1, P.27; 1246 m.p. situat în T 55/3, P.25; 4897 m.p. situată în T.59/5, P.64; 1262 m.p., situată în T.55/2, P.23.

Ambele părți au devenit proprietari ai acestor suprafețe urmare dezbaterii succesiunii după autorii lor și a încheierii unor tranzacții cu comoștenitorii lor.

Potrivit art.583 V.C.civ., aplicabil în cauză, orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite cu a sa .

Prin concluziile suplimentului la raportul de expertiză de specialitate topometrie, expert Blănar E., a constatat că, reclamantul P. G. deține teren în plus cu 16 m.p. în T 55/3, P.23, însă aceasta nu a fost acaparată de la pârât, iar pârâtul deține o suprafață mai mică cu 116 m.p., datorită unor erori de calcul.

Prin suplimentul la raportul de expertiză, expert Blănar E. a arătat că, se propune retragerea semnului de hotar din punctul m în m* cu 7 cm, pentru ca suprafața reclamantului să fie de 2501 m.p. În această situație, suprafața deținută de M. C. va fi de 5570 m.p.

Prin concluziile orale, apărătorul reclamantului P. G. a solicitat stabilirea liniei de hotar între cele două proprietăți, conform variantei nr.1 din suplimentul la raportul de expertiză, în sensul de a fi diminuată suprafața de teren pe care o deține acesta de 2507 m.p. la 2501 m.p., prin retragerea semnului de hotar din punctul m la punctul m* cu 7 cm.

Instanța a reținut că, varianta solicitată de reclamant presupune o acțiune în revendicare, care nu a fost solicitată de niciuna din părți, întrucât stabilirea unei noi linii de hotar implică pierderea de către reclamant a posesiei unei porțiuni de teren în favoarea pârâtului, iar, în acest caz se impune compararea titlurilor părților, operație specifică revendicării. Cum reclamantul a înțeles să utilizeze doar de acțiunea în grănițuire nu și de acțiunea în revendicare, s-a apreciată că instanța nu poate da o soluție favorabilă, deoarece este legată de obiectul cererii dedusă judecății.

În consecință a respins acțiunea și a obligat reclamantul la plata cheltuielilor de judecată efectuate de pârât.

Împotriva sentinței civile nr. 935/05.04.2013 pronunțată de Judecătoria T., a declarat apel reclamantul P. G..

Prin motivele de apel, în esență, a susținut că instanța de fond a pronunțat o soluție greșită, deoarece pârâtul a fost de acord cu grănițuirea în măsura în care aceasta nu implică revendicarea vreunei porțiuni de teren din proprietatea sa.

Inițial s-a efectuat un raport de expertiză topometrică prin care s-a concluzionat că limita proprietăților este corect stabilită. Pârâtul a formulat obiecțiuni la acest raport, iar prin suplimentul la raport s-a propus mutarea liniei de hotar în interiorul proprietății reclamantului. Ambele părți au fost de acord cu această ultimă propunere.

În condițiile în care a fost de acord cu concluziile raportului de expertiză și a achiesat la concluzia expertului potrivit cu care exercită o posesie pentru o suprafață mai mare de teren, având în vedere că litigiul se poate soluționa în mod amiabil cu pârâtul, soluția instanței de fond nu este corectă în opinia sa.

A solicitat admiterea apelului, schimbarea sentinței apelate și în rejudecare admiterea cererii de grănițuire în varianta propusă de expert, cu plata cheltuielilor de judecată ocazionate de proces, la instanța de fond.

În replică, prin întâmpinare, intimatul a solicitat respingerea apelului, cu plata cheltuielilor de judecată, cu motivarea că potrivit concluziilor raportului de expertiză, hotarul dintre proprietăți este marcat cu șpalieri și corespunde situației din teren. Instanța a pronunțat o sentință cu respectarea principiului disponibilității, având în vedere că în cauză nu s-a uzat și de acțiunea în revendicare, aspect în raport de care se impune menținerea acesteia.

La data de 18.11.2013, s-a constatat că în litigiul dintre părți se aplică dublul grad de jurisdicție, motiv pentru care s-a constatat că tribunalul este învestit cu calea de atac a apelului.

Analizând actele și lucrările dosarului constată că apelul este întemeiat pentru următoarele motive:

La soluționarea prezentului apel, instanța trebuie să verifice dacă limitele actuale ale imobilelor deținute de părți sunt aceleași cu cele existente la momentul la care au devenit proprietari pe teren. Potrivit art.584C.civ. orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite cu a sa. Aceasta înseamnă că proprietarul pretinde instanței să verifice care a fost forma terenului pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate și respectiv care este forma terenului deținut de vecin, dacă între cele două proprietăți există hotar și dacă acesta corespunde formei imobilului.

În acest sens, reține că potrivit raportului de expertiză topometrică dar și suplimentului la acest raport, a rezultat că reclamantul deține mai mult teren decât poate justifica cu titlul de proprietate, iar pârâtul exercită o posesie pentru o suprafață de teren mai mică decât în acte. Totodată s-a concluzionat că limita actuală a proprietăților este corect stabilită (f.68-70 în dosarul de fond).

Pârâtul a formulat obiecțiuni la acest raport(f.79) în care s-a declarat nemulțumit chiar de acest aspect și anume că deși deține teren mai puțin, reclamantul are o posesie pentru o suprafață mai mare, iar expertul nu a propus o soluție corectă pentru remedierea acestei situații.

Prin suplimentul la raportul de expertiză, efectuat pentru remedierea situației de fapt invocată de pârât, expertul, prin anexa 2(f.149), a propus stabilirea liniei de hotar pe aliniamentul „b-g-m*-p”, prin mutarea liniei de hotar în interiorul proprietății reclamantului.

Pârâtul a formulat obiecțiuni și la această variantă, solicitând ca reclamantul să-și retragă hotarul și să-i restituie suprafața de 112 mp teren de care este lipsit prin posesia exercitată de reclamant.

Reclamantul a fost de acord cu mutarea aliniamentului care constituie linia de hotar, în interiorul proprietății sale, pe aliniamentul „b-g-m*-p”, fiind de acord să fie lipsit de 7 mp din proprietatea sa.

Instanța a respins acțiunea cu motivarea că în cauză a fost învestită numai cu acțiunea în grănițuire nu și cu o acțiune în revendicare.

În cauza de față, Tribunalul reține că acțiunea în grănițuire are un caracter mai complex, deoarece părțile nu au uzat de acțiunea în revendicare, reclamantul achiesează la concluzia expertului potrivit cu care exercită o posesie pentru o suprafață mai mare de teren și este de acord să-și diminueze suprafața imobilului prin retragerea liniei de hotar în interior proprietății sale.

Pârâtul susține că exercită o posesie pentru o suprafață mai mică decât în titlu, pretinde suprafața lipsă de la reclamant, dar nu formulează o acțiune în revendicare și nu achiesează în totalitate la anexa 2 la suplimentul la raport, prin care se propune stabilirea liniei de hotar pe aliniamentul „b-g-m*-p”, prin mutarea liniei de hotar în interiorul proprietății reclamantului.

Reținând că reclamantul recunoaște că are o posesie pentru o suprafață mai mare decât în titlul său, că pârâtul a rămas în pasivitate și nu a înțeles să uzeze de acțiunea în revendicare, că reclamantul în calitate de persoană prejudiciată înțelege să remedieze parțial acest litigiu printr-o renunțare în favoarea pârâtului, că reclamantul poate exterioriza această renunțare, deoarece este proprietar al imobilului, că o eventuală soluție de admitere nu cauzează pârâtului nici un prejudiciu, în baza art. 1704 V.C.civ. în ref, la art. 271 și 247 V.C.proc.civ. instanța constată că nu se întrevăd impedimente pentru admiterea grănițuirii în varianta menționată în anexa 2 la suplimentul la raportul de expertiză.

În această variantă, se dă eficiență art. 584C.civ., iar părțile își delimitează proprietățile și sting în parte litigiul existent cu privire la grănițuirea celor două imobile învecinate.

Pentru considerentele expuse, potrivit art.296 C.proc.civ va admite apelul, va reforma în tot sentința apelată și în consecință va admite acțiunea în grănițuire conform anexei 2 la suplimentul la raportul de expertiză.

La fond părțile au solicitat plata cheltuielilor de judecată.

În acest sens, din actele dosarului rezultă că reclamantul a alocat suma de 1623,8 lei pentru susținerea procesului, iar pârâtul a alocat suma de 2302,4 lei.

Potrivit art. 592 V.C.civ. în ref. la art. 276 V.C.proc.civ. instanța va compensa cheltuielile de judecată în proporție de ½ pentru fiecare parte și ca efect al compensării va obliga reclamantul să plătească pârâtului suma de 738,1 lei cu titlu de cheltuielil de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite acțiunea în grănițuire formulată de reclamantul P. G. în contradictoriu cu pârâtul M. C..

Stabilește hotarul dintre proprietatea reclamantului P. G. și proprietatea pârâtului M. C., pe aliniamentul „b-g-m*-p” astfel cum este menționat în anexa 2 la suplimentul la raportul de expertiză întocmit de d-na expert Blănar E., ce face parte integrantă din prezenta decizie.

Compensează cheltuielile de judecată efectuate la fond și obligă reclamantul să plătească pârâtului suma de 738,1 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică azi, 02.12.2013.

Președinte Judecător Pentru grefier

A. F. L. B. D. L.

transferată la Judecătoria C., semnează,

potrivit disp. art. 261 C. Proc. Civ.,

grefier-șef Secția I Civilă, cu delegație,

N. J.

Red.: L.B./14.01.2014

Tehnored.: F.I.S./14.01.2014

Jud. fond.:N.B.

..01.2014