Anulare act. Decizia nr. 595/2013. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 595/2013 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 02-12-2013 în dosarul nr. 115/267/2013
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA Nr. 595/2013
Ședința publică din 02 Decembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. A. M.
Judecător Nicolița Ș.
Grefier A. P.
Pe rol fiind pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică din 25.11.2013, privind apelul declarat de apelanta reclamantă Asociația Obștea De Moșneni Aninișeni Radoșeni Cărpinișeni, împotriva sentinței civile nr. 821/13.06.2013 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți M. A., M. C. și V. M..
La apelul nominal făcut în ședința din camera de consiliu au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită din ziua dezbaterilor.
Tribunalul, deliberând, pronunță următoare decizie.
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față:
Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr._ la Judecătoria Novaci, reclamanta Asociația Obștea de Moșneni Aninișeni-Radoșeni-Cărpinișen prin președinte P. D. a chemat în judecată pe pârâții M. A., M. C. și V. M. solicitând ca prin sentința ce se va pronunța, să se constate nulitatea absolută a contractului de arendă nr. 17 /24.03.2010 încheiat între obște și autorul pârâților, reținând în cauză drept motiv de nulitate absolută împrejurarea perfectării acestor contracte de către un pretins reprezentant al obștii în lipsa unui mandat legal, iar în subsidiar, reținând și implicit sancționând perfectarea contractelor în absența cauzei, cu cheltuieli de judecată.
Constatând nulitatea absolută a contractului de arendă, prin reținerea drept incidentă fie a motivului de nulitate privitor la lipsa consimțământului, fie privitor la absența cauzei, a solicitat reclamanta să se dispună lipsirea de efecte juridice și a actului adițional înregistrat sub nr. 110/20.06.2011, act adițional la contractul de arendă, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, s-a arătat că în fapt, urmare a încheierii contractului de arendă cu nr.17 din data de 24.03.2010, pârâții aveau să beneficieze în calitate de arendași de o suprafață totală de 100 ha, pentru derularea activităților specifice de pășunat.
În baza acestor contracte încheiate pentru perioada 2010-2015, pârâții au primit subvenții anuale acordate fermierilor în vederea derulării activităților de pășunat, prin intermediul APIA.
Că, acest contract a fost semnat în numele obștii de către numitul M. D., la acel moment președinte al Consiliului de Administrație și în acest sens invocă în susținerea cererii, împrejurarea semnării lor de către o persoană care nu avea un mandat conferit în acest sens, cu motivarea că potrivit Statutului obștii, art. 30, președintele Consiliului de Administrație îi revin competențe sub aspectul posibilității de a semna corespondența obștii și alte acte necesare bunului mers al asociației, de a rezolva și trimite la termenele stabilite documentele cerute de forurile superioare, de a supraveghea casa și contabilitatea, a elibera documente de plată, a convoca consiliul de administrație și de a reprezenta asociația în justiție.
Că, potrivit art. 3 din statut scopul asociației este acela de a administra suprafața reconstituită membrilor, operațiune ce se derulează conform legilor, implicit a statutului aprobat în baza legilor speciale.
Potrivit art. 16 din statut, organele de administrare sunt limitativ prevăzute fiind, Adunarea Generală, Consiliul de Administrație și Comisia de Cenzori, iar potrivit art. 21 al.1 din același statut, administrarea obștii revine Consiliului de Administrație ales de către Adunarea Generală, acesta având abilitatea de a hotărî referitor la buna administrare și conservare a fondului forestier și a tuturor imobilelor.
Că, prevederile statutare (art. 26) rețin, la rândul lor, în ceea ce privește Consiliul de Administrație, abilitatea de a hotărî referitor la buna administrare și conservare a fondului forestier și a tuturor imobilelor.
S-a mai arătat că statutul delimitează în mod clar, atât atribuțiile Consiliului de Administrație, cât și pe cele ale Președintelui Consiliului de Administrație și în considerarea calificării juridice a contractului de arendă ca intrând în sfera actelor administrative, urmează ca instanța să aprecieze că perfectarea contractelor de arendă avea să se realizeze în numele obștii de către Președintele Consiliului de Administrație, în lipsa unui mandat conferit acestuia de către Consiliul de Administrație.
Că, președintele Consiliului de Administrație, potrivit art. 30 din Statut reprezintă obștea în raporturile cu terțe persoane, posibilitatea perfectării în numele acesteia a unor acte juridice, nefiind prevăzută în Statut și dimpotrivă art. 30 prevede, în mod limitativ posibilitățile legale conferite acestuia cu privire la natura actelor și faptelor cele le poate săvârși în calitate de reprezentant la obștei.
Că acest contract de arendare a fost încheiat în lipsa consimțământului, atât al Consiliului de Administrație, cât și al Adunării Generale, de către Președintele Consiliului de Administrație, pe fondul unei hotărâri care să îl mandateze în acest sens, fapt ce echivalează cu încheierea contractului în lipsa mandatului și conduce la lipsirea de efecte juridice a actului astfel încheiat.
A apreciat reclamanta că la momentul încheierii contractului, în aceste condiții, nu se poate considera că voința asociației ar fi fost valabil exprimată, ci dimpotrivă a lipsit, contractele reținând eludarea dispozițiilor legale și statutare, fapt pentru care solicită constatarea nulității absolute a contractului, la perfectarea căruia asociația nu a consimțit.
Într-o teză subsidiară a solicitat a se dispune lipsirea de efecte juridice a contractului, reținând drept motiv de nulitate absolută absența cauzei, astfel cum aceasta este definită drept motivul determinant ce a stat la baza perfectării contractului, având în vedere că obiectul contractului este reprezentat de pășunat, activitate care urma să se realizeze cu respectarea prevederilor legale, inclusiv a celor ce implică, pentru arendaș, obligația deținerii în proprietate a unui anume efectiv de animale/ha arendat, în vederea desfășurării activității de pășunat pe suprafețele luate în arendă.
S-a invocat astfel că beneficiarul contractului de arendă nu a deținut în proprietate la momentul perfectării contractului efectivul de animale necesar în vederea ducerii la îndeplinire a obiectului contractului, acela de pășunat, scopul său real fiind acela de a încasa subvențiile derulate prin APIA.
În drept au fost invocate disp. art.948 și urm. din vechiul cod civil, disp. art.3, art.12, art.16, art.26, art.30 din Statutul Asociației Obștea de Moșneni ARC.
Acțiunea s-a timbrat legal, cu taxă de timbru de 3951 lei și timbre judiciare în cuantum de 3 lei, anulate la dosar.
În ședință publică din data de 28 martie 2013 reclamanta a depus la dosar o precizarea la acțiune în completarea motivului de nulitate absolută a contractului de arendă, solicitând admiterea probei cu înscrisuri a învederat că terenurile în cauză sunt deținute cu titlu de proprietate emis în temeiul Legii nr. 1/2000 Asociației Obștea de Moșneni Aninișeni Radoșeni Cărpinișeni, persoană de drept privat distinctă de Asociația Obștea de Moșneni Aninișeni-Radoșeni-Cărpinișeni, cu atribute de identificare diferite, fiind singura persoană juridică de drept privat titulară de drepturi și obligații care ar fi putut perfecta un asemenea contract privind bunuri proprietatea sa, învederând și că ștampila aplicată pe contract confirmă împrejurarea perfectării acestuia de către obște, iar nu de către asociație.
A precizat că, potrivit art. 38 din decretul nr. 31/1954, în vigoare la momentul încheierii contractelor, atributul de identificare a persoanei juridice, denumirea, este impusă de necesitatea individualizării subiectului de drept iar potrivit art. 33 din același act normativ, persoanele juridice care sunt supuse înregistrării au capacitatea de a avea drepturi și obligații de la data înregistrării lor, astfel încât Asociația Obștea de Moșneni- Aninișeni- Radoșeni- Cărpinișeni este singura persoană juridică de drept privat care ar fi putut perfecta contractele, în condițiile în care obiectul acestora îl reprezintă bunurile proprietatea sa, iar în conținutul său contractele nu rețin codul de înregistrare fiscală al Asociației ci un alt cod fiscal, contractele fiind semnate în numele obștei de Președintele Consiliului, ștampila aplicată confirmând împrejurarea perfectării contractului de către Obștea de Moșneni- Aninișeni- Radoșeni- Cărpinișeni, iar nu de către Asociația Obștea de Moșneni Aninișeni-Radoșeni-Cărpinișeni.
Prin întâmpinarea depusă la dosar pârâții au invocat pe cale de excepție, excepția de garanție contra evicțiunii, ce presupune garanția pentru tulburarea cauzată prin fapta proprie și impune arendatorului să se abțină de la orice fapt personal care l-ar putea priva pe arendaș de liniștita folosință a lucrului, arătând că potrivit literaturii de specialitate, din materia contractelor cu titlu oneros și implicit a contractului de arendare, arendatorului îi incumbă obligația de garanție pentru evicțiune potrivit căreia acesta trebuie să garanteze pe arendași împotriva oricăror tulburări de fapt sau de drept, precum și împotriva viciilor ascunse ale lucrului.
Pe fond au solicitat, în esență, respingerea acțiunii întrucât reclamanta nu invocă temeiul de drept al acțiunii pentru că nu ar exista, în speță, se dorește tergiversarea obținerii subvențiilor de la APIA, că aspectele invocate nu au acoperire în realitate întrucât, înainte de data de 24.03.2010, data încheierii contractului între autorul pârâților M. P. și reclamantă a existat aprobarea adunării Generale și a Consiliului de Administrație pentru arendarea golurilor alpine așa cum se prevede la pct. 4 din Procesul verbal al Adunării Generale din 23.03.2008, precum și în ședința Consiliului de Administrație din 20.03.2012 când s-a stabilit expres arendarea golului alpin, acest contract a fost semnat și ștampilat de reprezentanții obștei, de părți, a fost înregistrat și ștampilat de către Consiliul local Crasna, fiind respectată procedura legală pentru valabila încheiere.
Acțiunea, de altfel, este inadmisibilă întrucât nulitatea are în vedere cauze de valabilitate din momentul încheierii contractului, ceea ce ar însemna că acesta trebuie desființat retroactiv, aspect ce nu este posibil nici din punct de vedere juridic și nici practic în condițiile în care acesta a intrat în circuitul civil.
Chiar dacă, Președintele nu ar fi avut aprobarea celor două organisme, respectiv Consiliul de Administrație și Adunarea generală tot nu ar putea invoca nulitatea unui astfel de act, dat fiind faptul că ar însemna să-și invoce propria culpă, pentru pârâți faptul că a fost semnat și ștampilat de Președintele obștei fiind un aspect determinant cu privire la reprezentantul legal al acestuia, în acest sens fiind și Decizia Curții de Apel C. cu nr._/20.11.2012 într-o speță asemănătoare.
Mai mult, conducerea actuală a obștei a achiesat la legalitatea și validitatea încheierii și executării acestui contract din moment ce timp de aproape 2 ani de zile a acceptat ca el să-și producă efectele, cerând abia acum constatarea nulității.
Privind lipsa cauzei, pârâții au arătat că, tatăl acestora, semnatarul contractului, a avut animale și a pășunat la fel ca ei, astfel că susținerea reclamantei nu-și are suport în starea de fapt, redând aspecte dintr-o decizie a Curții de Apel C..
În susținerea întâmpinării s-a depus la dosar în copie proces verbal din 20.03.2010, proces verbal din 23.08.2008 și proces verbal din 25.01.2009, decizia nr._/20.11.2012 a Curții de Apel C., adeverința nr. 2072/06.03.2013, adresa nr. 6903/25.04.2013 a Direcției Sanitară Veterinară Gorj și adresa nr. 7638/08.06.2013 a aceeași D.S.V. Gorj.
În ședința publică din 11 aprilie 2013, prin încheiere, în temeiul art. 139 c.p.civilă, au fost înlăturate de la soluționarea prezentei cauze, înscrisurile constând în procese verbale a Adunării Generale din 23.03.2008, 20.03.2010 și 25.01.2009, depuse de pârât, ca urmare a faptului că au fost depuse în copie nesemnate a fi conforme cu originalul, părțile nu au prezentat originalul la solicitarea instanței, mai mult, reclamanta arătând că nici aceasta nu deține înscrisurile ce se află deja la parchet pentru cercetări, fapt pentru care s-a constatat devenită lipsită de obiect cerere de înscriere în fals formulată de reclamantă cu privire la înscrisurile respective.
Cu privire la excepția de garanție contra evicțiunii, instanța prin încheiere de ședință, în temeiul art. 137 c.p.civilă a unit-o cu fondul.
În cauză s-a emis adresă către APIA Gorj pentru a comunica necesarul de animale în vederea exploatării unui hectar de teren arendat în vederea pășunării, precum și numărul de animale a fi deținut efectiv de pârât pentru suprafața totală de 100 ha ce a făcut obiectul contractului de arendare.
Răspunsul a fost înaintat prin adresa nr. 1747 la data de 21.05.2013.
Totodată a fost emisă, de către instanță, adresă către Direcția Sanitară Veterinară Gorj pentru a comunica efectivul de animale înregistrat de pârât, răspunsul fiind comunicat prin adresa nr. 8123/20.05.2013.
Prin sentința civilă nr. 821/13.06.2013 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr._ a fost respinsă acțiunea și obligată reclamanta la 500 lei cheltuieli de judecată către pârâți
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin acțiunea civilă înregistrată sub nr._ la această instanță, reclamanta Asociația Obștea de Moșneni Aninișeni-Radoșeni-Cărpinișen prin președinte P. Dtru, a chemat în judecată pe pârâții M. A., M. C. și V. M. solicitând ca prin sentința ce se va pronunța, să se constate nulitatea absolută a contractului de arendă nr. 17 /24.03.2010 încheiat între asociație și autorul pârâților M. P., reținând în cauză drept motiv de nulitate absolută împrejurarea perfectării acestor contracte de către un pretins reprezentant al obștii în lipsa unui mandat legal, iar în subsidiar, reținând și implicit sancționând perfectarea contractelor în absența cauzei, cu cheltuieli de judecată.
Mai mult prin precizare la acțiune invocă, ca motive de nulitate a contractului de arendă, faptul că aceste contracte au fost semnate de Obștea Aninișeni-Radoșeni-Cărpinișeni, iar nu de Asociația Obștea Aninișeni-Radoșeni-Cărpinișeni astfel cum este denumirea corectă a acesteia, astfel cum rezultă din conținutul ștampilei aplicată pe contract în sensul perfectării acestuia de către Obște iar nu de către Asociație.
La data de_, între Obștea de moșneni Aninișeni-Radoșeni-Cărpinișeni și autorul pârâților M. P. s-a încheiat contractul de arendare nr.17 având ca obiect suprafața totală de 100 ha situată în extravilanul loc. Crasna, jud. Gorj, categoria de folosință fiind aceea de pășunat, pentru o durată de 5 ani, începând cu 24.03.2010, până la 24.03.2015.
Cu privire la primul motiv de nulitate în sensul că, președintele obștei nu avea mandat pentru arendarea golurilor alpine, fapt ce se sancționează cu nulitatea absolută a contractului de arendare, instanța a apreciat ca fiind neîntemeiat reținând că acest contract a fost semnat și ștampilat de părțile din contract, iar eventuala lipsă a unui mandat conferit în mod expres în acest sens președintelui obștii putând fi analizată prin prisma răspunderii mandatarului pentru depășirea atribuțiilor conferite de mandant, terțul contractant neavând nici o culpă și nici posibilitatea de a cunoaște lipsa unui mandat din partea consiliului de administrație în sensul arendării golului alpin, atâta timp cât aceste contracte au fost semnate și ștampilate de președintele obștii la momentul încheierii contractelor.
Mai mult, prin atitudinea consiliului de administrație, care a acceptat derularea acestui contract din anul 2010 până la data introducerii prezentei acțiuni se denotă faptul că s-a acoperit implicit lipsa unui mandat expres, ce poate fi acordat și printr-un mandat tacit al consiliului de administrație.
Că, în cauză nu s-a dovedit nici reaua credință a arendașului și împrejurarea ca acesta cunoștea eventuala depășire a limitelor împuternicirii, astfel că nu se poate reține drept motiv de nulitate a contractelor eventuala nerespectare a dispozițiilor statutul obștii cu privire la atribuțiile organelor de conducere.
Că, nulitatea absolută sancționează nerespectarea, la încheierea actului juridic, a unei norme ce ocrotește un interes general, obștesc, și este atrasă nulitatea absolută a actului juridic civil din următoarele cauze: încălcarea regulilor privind capacitatea juridică a persoanelor, lipsa totală a consimțământului, nevalabilitatea obiectului actului juridic, lipsa cauzei sau atunci când aceasta este ilicită sau imorală, nerespectarea formei cerute ad validitatem, lipsa ori nevalabilitatea autorizației administrative, încălcarea ordinii publice, frauda legii, astfel că încheierea contractului de arendare fără aprobarea Adunării Generale nu este de natură a atrage nulitatea acestuia.
Cu privire la încheierea contractelor de arendare, art. 2 din Legea nr.16/1994 prevedea că acesta se încheie între arendator si arendaș, iar în speță aceste prevederi au fost respectate, semnătura părților care l-au încheiat prezumând exprimarea valabilă a consimțământului acestora, contractul fiind ulterior înregistrat la Consiliul Local Crasna, condiție esențială pentru validitatea acestuia.
Observând contractul de arendare nr.17/24.03.2010, s-a constatat că acesta a fost semnat de către M. D., ca reprezentant al arendatorului, fiind aplicată și ștampila, precum și de către arendaș.
Că, motivul de nulitate referitor la lipsa consimțământului arendatorului în condițiile în care cel care a semnat contractele ca reprezentant nu ar fi fost mandatat în acest sens, singurul abilitat prin statut fiind Consiliul de Administrație, este neîntemeiat, potrivit art. 1557 C.civ. (anterior) „e valid aceea ce face mandatarul în numele mandantului, atât timp cat nu cunoaște moartea lui, sau existenta uneia din cauzele ce desființează mandatul”, iar potrivit art. 1558, „în cazurile arătate în articolul precedent, sunt valide contractările mandatarului cu al treilea persoane care sunt de buna-credință”.
Și motivul de nulitate a contractelor de arendare, întemeiat pe lipsa cauzei, a fost înlăturat de instanță ca neîntemeiat, întrucât din adresa nr. 1747/21.05.2013 emisă de APIA Gorj și nr.8123 /20.05.2013 emisă de Direcția Sanitară Veterinară Gorj rezultă că autorul pârâților deținea un număr suficient de animale, în special ovine, iar din înscrisurile depuse de acesta (f 105) rezultă că membrii familiei acestuia sunt crescători de animale încă din anul 2010.
Cauza sau scopul este acel element al actului juridic civil care constă în obiectivul urmărit la încheierea unui asemenea act.
Scopul mediat – causa remota, numit și scopul actului juridic, constă în motivul determinant al încheierii unui act juridic civil, fiind concret și variabil, în funcție de natura actului.
Ca motiv de nulitate a a actului juridic, lipsa cauzei este menționată în raport de dispozițiile art. 966 C.civ., ce prevăd că obligația fără cauză nu poate avea niciun efect.
Chiar dacă s-ar reține că pârâții nu ar fi avut în proprietate animale la momentul încheierii contractelor de arendare, aceasta nu este o dovadă a faptului că nu ar fi urmărit arendarea terenului în scopul asigurării exploatării agricole a acestora, fie pentru păsunatul animalelor care i-ar fost încredintate de alți proprietari de animale, fie pentru pășunatul animalelor ce le-ar dobândi ulterior ea însăși.
Or, în condițiile în care, din înscrisurile depuse, rezultă că deținea suficiente animale la data încheierii contractelor, cât și ulterior, nu se poate aprecia lipsa cauzei, iar împrejurarea că ar deține sau nu un număr suficient raportat la valorile comunicate de APIA, poate avea relevanță în raporturile cu această instituție, la analizarea cererilor de plată a subvențiilor, în contractele de arendare nefiind stipulate clauze legate de un anumit număr de animale ce ar fi fost obligatoriu de folosit la pășunat – scopul încheierii actului.
Susținerile cu privire la faptul că terenul nu a fost utilizat de către pârât conform actelor contractuale nu pot constitui motive de nulitate a contractului, fiind aspecte cu privire la derularea contractului, iar nu legate de încheierea acestuia, astfel cum sunt analizate cauzele de nulitate.
Nici susținerile petentului în sensul că, acest contract a fost încheiat între Obștea Aninișeni Radoșeni Cărpinișeni, Crasna- Gorj, fără a se menționa și denumirea de asociație astfel cum s-a dispus prin sentința de înregistrare cu nr. 100/_ a Tribunalului Gorj nu constituie motiv de nulitate, atâta timp cât din cuprinsul contractului se observă că forma de organizare a reclamantei și numele acesteia, ca parte contractantă, este Asociația Obștea Aninișeni Radoșeni Cărpinișeni, lipsa din cuprinsul ștampilei a denumirii Asociația neconstituind un motiv de nulitate, aceasta fiind modalitatea de funcționare a Asociației în relațiile cu terții, sumele de plată pentru arendare fiind virate în contul obștii, neputându-se reține culpa pârâtului.
Mai mult nu au existat două forme de asociere a membrilor obștii, relațiile contractuale fiind derulate de reclamantă sub denumirea înscrisă în contract, ca singura formă de asociere a membrilor obștii, neexistând două persoane juridice diferite care să funcționeze în același timp.
În baza art. 274 c proc civ, a fost obligată reclamanta ca parte căzută în pretenții la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată cătree pârâtă reprezentând onorariu apărător achitat cu chitanța nr. 206/2013 ( f 51).
Împotriva acestei sentinței a declarat recurs recurenta reclamantă Asociația Obștea de Moșneni Aninișeni - Radoșeni- Cărpinișeni și a invocat faptul că instanța a apreciat greșit cu privire la lipsa consimțământului asociației pentru încheierea contractului de arendă, la lipsa mandatul conferit semnatarului din partea Adunării Generale, instanța fiind în eroare cu privire la prevederile statutare, că a fost încheiat contractul cu depășirea mandatului conferit reprezentantului asociației, iar buna credință a pârâtului nu subzistă, în condițiile în care arendașul era membru al obștei.
O altă critică se referă la faptul că s-ar fi încheiat de o altă persoană decât proprietara terenurilor arendate, denumirea persoanei juridice fiind cea menționată prin hotărâre, iar nu cea din statut, fiind vorba de asociația rezultată din unirea fostei obștii Radoșeni – Cărpinișeni cu Obștea Aninișeni și denumirea corectă este titulatură reținută prin actul de înființare, respectiv hotărârea judecătorească și nu cea din actul de funcționare, respectiv statut.
Recurenta a invocat și lipsa cauzei convenției și faptul că argumentele reținute de instanța de fond sunt străine de conceptul juridic al cauzei.
În acest sens s-a arătat că la perfectarea contractelor scopul urmărit nu a fost acela de a pășuna, ci acela de a obține înscrisul necesar care să permită arendașului accesarea subvențiilor acordate prin intermediul APIA.
Prin încheierea de ședință din 28.10.2013 tribunalul a calificat calea de atac exercitată de reclamantă ca fiind apel, în raport de valoarea contractului în litigiu de peste 1000 lei și de dispozițiile art. 2821 C.pr.civ..
Tribunalul, analizând criticile formulate de apelanta reclamantă, constată că acestea nu sunt fondate.
Apelanta a criticat sentința invocând faptul că instanța a apreciat greșit asupra motivelor de nulitate absolută ce afectează contractul de arendă nr. 17/24.03.2010, respectiv lipsa consimțământului reclamantei, încheierea acestuia de către o altă persoană juridică și lipsa cauzei convenției.
Motivele invocate nu sunt fondate, iar cauzele de nulitate invocate nu afectează convenția încheiată între părți.
Verificând contractul de arendare depus în copie la fila 5 a cauzei, rezultă că acesta a fost semnat și poartă sigiliul Obștei de Moșneni - Aninișeni - Radoșeni- Cărpinișeni, dovedindu-se astfel exprimarea consimțământului acesteia cu ocazia încheierii convenției.
Corect a apreciat instanța de fond că lipsa mandatului reprezentantului Obștei la încheierea convenției potrivit Statutului acesteia nu poate conduce la nulitatea convenției, antrenând doar o eventuală răspundere născută din raporturi juridice dintre reprezentantul Obștei și Obște ca persoană juridică, care însă nu produce efecte față de intimații pârâți. Mai mult, derularea contractului de arendare a fost acceptată de reprezentanții reclamantei timp de aproape trei ani, până la introducerea prezentei acțiunii, iar în anul 2011 reclamanta, prin actualul președinte P. D., a încheiat cu autorul pârâților un act adițional la contractul de arendare, act prin care s-a mărit chiria datorată de arendaș, confirmându-se astfel și actul încheiat de vechiul reprezentant al reclamantei - M. D..
Apelanta nu a dovedit că în speță există două persoane juridice distincte cu patrimonii diferite, respectiv Asociația Obștea de Moșneni Aninișeni - Radoșeni- Cărpinișeni și Obștea de Moșneni Aninișeni - Radoșeni- Cărpinișeni și că cea dea doua persoană juridică, respectiv Obștea ar fi încheiat convenția de arendă în prejudiciul Asociației.
Motivul de recurs invocat este formal și nu reprezintă o cauză de nulitate a actului, în speță fiind vorba despre aceeași persoană juridică, respectiv Obștea de Moșneni Aninișeni - Radoșeni- Cărpinișeni.
Forma de organizare a reclamantei nu e de natură să conducă la nulitatea convenției, atâta timp cât nu s-a dovedit existența a două persoane juridice diferite.
Nu este fondată nici critica prin care se susține că lipsește cauza convenției de arendare, din înscrisurile depuse la dosar, respectiv adresa 1747/21.05.2013 și 8123/20.05.2013, rezultă că pârâții dețin efective de animale în scopul pășunării terenului arendat, astfel că, dispozițiile art. 4 din Convenție privind scopul arendării au fost respectate.
Chiar dacă autorul pârâților nu ar fi deținut în proprietate un număr suficient de animale raportat la normele APIA de acordare a subvențiilor, împrejurarea ar fi avut relevanță în raporturile dintre intimații pârâți și această instituție la analizarea cererilor de plată a subvențiilor și nu în ceea ce privește contractul de arendare, contract în care nu sunt stipulate clauze privind un anumit număr de animale de care să depindă încheierea actului.
Având în vedere cele reținute, în temeiul art. 296 C.pr.civ. apelul de față nu este fondat și va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta reclamantă Asociația Obștea De Moșneni Aninișeni Radoșeni Cărpinișeni, împotriva sentinței civile nr. 821/13.06.2013 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți M. A., M. C. și V. M..
Obligă apelanta reclamantă Asociația Obștea De Moșneni Aninișeni Radoșeni Cărpinișeni la 1500 lei cheltuieli de judecată către intimații pârâți.
Cu drept de recurs.
Pronunțată în ședința publică din 02 Decembrie 2013, la Tribunalul Gorj.
Președinte, C. A. M. | Judecător, Nicolița Ș. | |
Grefier, A. P. |
Red. C.M.
Tehnored. L.P.
Jud. fond T.P.C.
6 ex/03 Decembrie 2013
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 1136/2013. Tribunalul GORJ | Contestaţie la executare. Decizia nr. 530/2013. Tribunalul GORJ → |
|---|
