Contestaţie la executare. Decizia nr. 433/2013. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 433/2013 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 01-10-2013 în dosarul nr. 5148/318/2013
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA Nr. 433/2013
Ședința publică din 01 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. F. T.
Judecător V. N.
Grefier L. P.
Pe rol fiind pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică din 17.09.2013 privind judecarea apelului declarat de apelanta contestatoare . sentinței civile nr. 3966 din 22.05.2013 pronunțată de Judecătoria Târgu J. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul V. L. și cu intimații – terți popriți I. S. Bank SA - S. Tg. J., B. SA - S. Gorj, U. Ț. Bank SA - S. Tg J. și O. I. SRL, având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită, din ziua dezbaterilor.
Deliberând tribunalul pronunță următoarea decizie:
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Tg-J., la data de 29.03.2013, sub nr._, contestatoarea S.C. L. S.A., în contradictoriu cu intimatul V. L. și terții popriți I. S. BANK S.A.-S. TG. J., B. S.A.-S. GORJ și U. Ț. BANK S.A.-S. TG. J. a formulat contestație împotriva executării silite începute în dosarul de executare nr. 57/E/2013 al B.E.J. D. I., solicitând instanței să dispună anularea încheierii de încuviințare a executării silitenr. 1439/14.03.2013pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Târgu-J.; anularea adreselor de înființare a popririi emise în data de 27.03.2013; anularea încheierii emise la data de 26.03.2013, anularea tuturor actelor de executare silită emise în cadrul dosarului de executare,precum și anularea executării siliteînsăși, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că prin cererea înregistrata sub nr._ pe rolul Tribunalului Gorj-Secția a II-a Civilă, V. L. și V. A. au solicitat să se ia act de retragerea acestora din cadrul societății, conform art. 134 din Legea nr. 31/1990, precum și să se dispună obligarea societății la plata contravalorii acțiunilor deținute de aceștia, stabilindu-se prin expertiză contabilă ca activ net aferent unei acțiuni suma de 149,40 lei, iar prin sentința nr. 14/12.02.2013, instanța a admis cererea reclamanților, luând act de retragerea acestora din societate, care a fost obligată la plata sumei de 421.606,08 lei către reclamanți, reprezentând contravaloarea celor 2.822 acțiuni deținute, actualizată în raport cu rata inflației începând cu data de 03.06.2009 pană la plata efectivă.
Că prin cererea adresată B.E.J. D. I., V. A. a solicitat executarea silită pentru obligația prevăzută în dispozitivul sentinței amintite, formându-se dosarul de executare nr. 56/E/2013, iar prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu-J. sub nr._, B.E.J. D. I. a solicitat încuviințarea executării silite a acestei sentințe, conform cererii de executare a creditoarei V. A., fiind încuviințată prin încheierea nr. 1421/14.03.2013.
În cadrul dosarului de executare nr. 56/E/2013, B.E.J. D. I. a întocmit încheierea nr. 56/26.06.2013 pentru stabilirea cheltuielilor de executare și adresele de înființare a popririi nr. 56/26.06.2013 comunicate terților popriți în vederea indisponibilizării sumelor de bani existente în conturile societății, precum și a celor datorate în temeiul contractului de locațiune încheiat între aceasta și terțul poprit I. S. Bank SA- S. Târgu-J..
Că prin cererea adresată B.E.J. D. I. la data de 06.03.2013, V. L. a solicitat executarea silită pentru obligația prevăzută în sentința nr. 74/12.02.2013, formându-se dosarul de executare nr. 57/E/2013, iar prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu-J. sub nr._, B.E.J. D. I. a solicitat încuviințarea executării silite a acestei sentinței, conform cererii de executare a lui V. L., fiind încuviințată prin încheierea nr. 1439/14.03.
În cadrul dosarului de executare nr. 57/E/2013, B.E.J. D. I. a întocmit încheierea nr. 57/26.06.2013 pentru stabilirea cheltuielilor de executare și adresele de înființare a popririi nr. 567/26.06.2013 comunicate terților popriți în vederea indisponibilizării sumelor de bani existente în conturile societății, precum și a celor datorate în temeiul contractului de locațiune încheiat între aceasta și terțul poprit I. S. Bank SA- S. Târgu-J..
Arată că, încheierea de încuviințare a executării silite pronunțate în cauză este nulă, pe de o parte, față de existența unui impediment legal pentru executarea silită a creanței pretinse, iar pe de altă parte întrucât nu respectă condițiile de formă prevăzute expres de art. 665 alin. 3 C.pr.civ.
Că dispozițiile art. 103 ind. 1 alin. 1 lit. d din Legea nr. 31/1990, care prevăd interzicerea îndestulării creanței rezultate din retragerea asociaților din societate din alte surse decât profitul distribuibil și rezervele disponibile, sunt singurele aplicabile raportului dintre contestatoare și intimat, iar sumele corespunzătoare potrivit situației financiare pentru anul 2012 sunt 15.981,87 lei profit distribuibil, respectiv 4.338.871 lei rezervele disponibile, sume care însă sunt indisponibilizate în lucrări de investiții, fiind astfel epuizate.
A susținut contestatoarea că încheierea de încuviințare a executării silite nu conține suma ce urmează a fi executată, nerespectând dispozițiile art. 665 alin. 3 C.pr.civ., astfel că se produce o vătămare prin faptul expunerii la executare silită de către ambii creditori pentru întreaga creanța prevăzută în titlul executoriu.
Că în principal, instanța de executare avea obligația de a respinge cererea de încuviințare, întrucât, în pofida existenței unui singur titlu executoriu, s-au formulat două cereri de executare distincte, acest aspect determinând atât posibilitatea indisponibilizării unei sume de două mai mari decât cea prevăzută în titlul executoriu, cât și suplimentarea abuzivă a cheltuielilor de executare, iar în subsidiar avea sarcina de a indica suma ce urma a fi executată silit în temeiul încheierii de încuviințare, în cazul contrar acordând creditorilor oportunitatea dublei executări, sens în care vătămarea produsă este imposibil de înlăturat în lipsa anulării încheierii de încuviințare a executării silite.
A mai susținut contestatoarea că executorul judecătoresc a procedat la înființarea popririi fără a comunica în prealabil o copie certificată a titlului executoriu, iar prevederile art. 666 alin. 2 C.pr.civ. stabilesc obligația executorului de a comunica debitorului o somație și o copie certificată a titlului executoriu, nerespectarea acestei sarcini fiind sancționată cu nulitatea, excepția de la această regulă fiind derogarea expres prevăzută de lege, prin care executarea silită este permisă chiar în lipsa comunicării acestor acte.
Invocă contestatoarea că este lovită de nulitate încheierea nr. 57/26.03.2013 de stabilire a cheltuielilor de executare.
Că reclamanții din dosarul nr._ al Tribunalului Gorj sunt titularii solidari ai dreptului corelativ obligației societății stabilite prin titlul executoriu, însă executarea silită a acestuia a presupus înființarea a două dosare de executare, cu acte de executare identice, consecința fiind suplimentarea cheltuielilor de executare în sarcina societății, care suportă de două ori aceste cheltuieli, aspect ce corespunde unei fraude la lege din partea creditorilor și a executorului, întrucât nu se urmărește repararea integrală a prejudiciului, ci împovărarea societății prin suplimentarea onorariilor încasate.
Că onorariul avocațial de 4500 lei este disproporționat în raport cu activitatea avocatului din faza executării silite prin poprire, care se rezumă doar la formularea cererii de executare silită, prin care se solicită punerea în executare a hotărârii judecătorești învestită cu formulă executorie, activitatea propriu-zisă fiind realizată de executorul judecătoresc care solicită încuviințarea executării silite și face demersurile ce se impun în vederea realizării creanței din titlu, mai ales că este solicitat același onorariu și în cadrul executării silite paralele întreprinse de celălalt reclamant din dosarul nr._ al Tribunalului Gorj.
A solicitat contestatoarea și anularea încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare reprezentând onorariu avocațial față de lipsa dovezii achitării acestuia, argument care fie va fi confirmat ulterior comunicării dosarului de executare, fie va rămâne fără obiect în condițiile existenței dovezii plății onorariului.
A mai solicitat și anularea încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare prin prisma onorariului de executor necuvenit, învederând că acesta este cel maxim pe care îl poate pretinde executorul judecătoresc, fiind supus cenzurii instanței și trebuind să fie corespunzător complexității cauzei și activității efectiv întreprinse de executor, care sunt reduse în cazul executării silite prin poprire, cu atât mai mult cu cât este pretins tot în cuantum maxim și în cadrul dosarului de executare paralel nr. 56/E/2013.
A mai solicitat contestatoarea suspendarea executării silite până la soluționarea contestație la executare, arătând că executarea silită este întreprinsă prin poprirea sumelor datorate contestatoarei, încasarea oricăror lichidități de către aceasta fiind astfel blocată, iar în aceste condiții, întreaga activitate a societății este paralizată, aceasta fiind în imposibilitatea de a plăti furnizorii, creditorii ori alți parteneri, rațiune în care, în situația neonorării cu celeritate a obligațiilor ce le incumbă, colapsul este iminent.
Că suspendarea executării silite se impune cu atât mai mult cu cât procedura astfel demarată este profund nelegală, în condițiile în care s-au întocmit două dosare de executare pentru îndestularea aceleași creanțe, încuviințarea executării silite era interzisă expres față de sursa limitativ prevăzut de Legea nr. 31/1990 pentru plata acțiunilor dobândite în urma retragerii acționarilor și că ar putea fi oricând executată de două ori pentru aceeași creanță, iar costurile celor două executări paralele sunt exorbitante.
Contestatoarea a menționat că este vădit nedatorată creanța pusă în executare, valoarea acțiunilor rezultată în urma evaluării în prima instanță fiind absurdă, o acțiune a S.C. L. S.A. fiind apreciată drept superioară valorii acțiunilor S.C. OMV Petrom S.A., S.C. SIF M. S.A., sau chiar Facebook, condiții în care executarea silită este de natură a prejudicia grav dreptul acesteia la un proces echitabil consacrat de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, aceasta aflându-se în situația de a fi executată pentru o creanță al cărui cuantum real este dubitabil și împotriva căruia nu se poate apăra în faza executării.
Arată că situația societății este și mai gravă având în vedere că, în cazul neachitării ratelor bancare, se va proceda la scoaterea la licitație a imobilelor ipotecate, iar în cazul neachitării facturilor restante se va dispune întreruperea furnizării serviciilor inerente desfășurării activității societății, iar vânzarea la licitație a imobilelor achiziționate de aceasta prin contractarea unor credite bancare conduce la imposibilitatea continuării activității, având în vedere obiectul de activitate al societății, închirierea spațiilor comerciale, astfel încât prin vânzarea silită a acestora societatea nu își mai poate desfășura activitatea.
Prin cereri completatoare (filele 79-84, 119-123), contestatoarea a solicitat, suplimentar față de petitul cererii introductive, anularea somațiilor imobiliare nr. 57/09.04.2013, a cererilor de înscriere în cartea funciară a acestor somații, a încheierii nr. 57/09.04.2013 de stabilire a cheltuielilor de executare întocmită de B.E.J. D. I., precum și, în contradictoriu și cu terțul poprit S.C. O. I. S.R.L., anularea adresei de înființare a popririi nr. 57/12.04.2013 întocmită de B.E.J. D. I., reiterând argumentele prezentate în cererea introductivă privind nulitatea actelor de executare subsecvente ca urmare a nulității încheierii de încuviințare a executării silite, respectiv cuantumul excesiv al cheltuielilor de executare, susținând și că urmărirea silită imobiliară este lovită de nulitate în lipsa manifestării de voință a creditorului, conform dispozițiilor art. 818 C.pr.civ..
Prin încheierea de la termenul din data de 24.04.2013, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea contestatoarei de suspendare a executării silite până la soluționarea contestației la executare (filele 116-118).
Prin sentința civilă nr. 3966 din 22.05.2013 pronunțată de Judecătoria Târgu J. în dosarul nr._ a fost respinsă ca neîntemeiată excepția tardivității formulării contestației, invocată de către intimatul V. L. prin întâmpinare.
A fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a S.C. O. I. S.R.L., invocată din oficiu de instanță, și respinge contestația față de aceasta ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă.
A fost respinsă ca neîntemeiată contestația la executare formulată și completată de către contestatoarea S.C. L. S.A., cu sediul social în Târgu-J., ., județul Gorj, și sediul ales la C.. Av. C. R. P., București, ., ., ., în contradictoriu cu intimatul V. L., cu domiciliul în Târgu-J., . nr. 24, ., și cu terții popriți I. S. Bank S.A.-S. Târgu-J., cu sediul în Târgu-J., ., . Gorj, B. S.A.-S. Gorj, cu sediul în Târgu-J., .. 25, parter, județul Gorj, U. Ț. Bank S.A.-S. Târgu-J., cu sediul în Târgu-J., ., județul Gorj și S.C. O. I. S.R.L., cu sediul în Târgu-J., ., ., județul Gorj.
A fost admisă în parte cererea intimatului V. L. de obligare a contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată și a fost obligată contestatoarea să plătească intimatului suma de 700 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că încheierea nr. 57/26.03.2013 de stabilire a cheltuielilor de executare, a fost întocmită la data de 26.03.2013, iar contestația de față a fost înregistrată pe rolul instanței la data de 29.03.2013, astfel încât a fost respectat termenul legal prevăzut de dispozițiile art. 714 alin. 2 C.pr.civ.
În privința excepției lipsei calității procesuale pasive a S.C. O. I. S.R.L., invocată din oficiu de către instanță, s-a reținut că în lipsa dovezii oricăror raporturi juridice între contestatoare și S.C. O. I. S.R.L., aceasta din urmă nu poate avea calitatea de terț poprit, și astfel nu are calitate procesuală pasivă.
În ceea ce privește susținerea contestatoarei în sensul că se impune anularea încheierii de încuviințare a executării silite, întrucât nu cuprinde suma ce urmează a fi executată, s-a reținut că, potrivit art. 665 alin. 3 Cod pr. civ., încheierea va cuprinde printre altele, suma cu toate accesoriile pentru care s-a încuviințat urmărirea, acest text legal neprecizând care este sancțiunea în ipoteza lipsei acestei mențiuni.
Că, în speță, sunt aplicabile dispozițiile art. 175 alin. Cod pr. civ. ce vizează nulitatea condiționată, potrivit cărora actul de procedură este lovit de nulitate dacă prin nerespectarea cerinței legale s-a produs părții o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin desființarea acestuia.
S-a reținut ca neîntemeiată susținerea contestatoarei în sensul că este expusă unei vătămări constând în dubla executare a aceleiași sume de către ambii creditori V. L. și V. A., atât timp cât din actele de executare de la dosarul cauzei rezultă că aceștia au solicitat, prin cererea de executare silită, demararea acestei proceduri doar pentru partea care îi revenea fiecăruia (fila 140), cu atât mai mult cu cât însăși contestatoarea recunoaște că obligația stabilită în sarcina sa prin titlul executoriu este una solidară, iar creditorii sunt titulari solidari ai dreptului corelativ acestei obligații, particularitatea acestei situații fiind aceea că oricare creditor solidar poate cere executarea întregii obligații, potrivit art. 1434 alin. 1 Cod civil.
Că și susținerea contestatoarei în sensul că executorul judecătoresc nu i-a comunicat o copie certificată a titlului executoriu este neintemeiată întrucât, la fila 214 din dosarul cauzei există dovada de comunicare a înscrisurilor din dosarul de executare din data de 01.04.2013, inclusiv a titlului executoriu, dovadă semnată și ștampilată de către contestatoare.
Astfel, în privința susținerii contestatoarei că se impune anularea încheierilor întrucât în sarcina sa cad de două ori cheltuielile de executare, constând în taxe de timbru, cheltuieli poștale, de formare și arhivare a dosarului, precum și de efectuare a actelor de executare privind poprirea, respectiv urmărirea silită imobiliară, s-a reținut că nu este întemeiată, întrucât nicio dispoziție legală nu interzice demararea separată a executării silite de către doi creditori diferiți, chiar în ipoteza existenței unui singur titlu executoriu.
Că este nefondată și susținerea contestatoarei în sensul că nu s-a făcut dovada achitării onorariului de avocat, față de existența chitanței doveditoare la fila 149 a dosarului cauzei, fiind proporțional cuantumul acestuia, raportat la valoarea ridicată a debitului urmărit, la complexitatea cauzei denotată de procedurile execuționale și multitudinea actelor de executare realizate, precum și la activitatea complexă din speță a avocatului din faza executării silite.
Că și onorariul de executor, respectă cerința art. 669 alin. 3 Cod pr. civ. de a fi stabilit potrivit legii, respectând cuantumul prevăzut de art. 39 alin. 1 lit. d din Legea nr. 188/2000.
Astfel, s-a reținut că, în dosarul de executare nr. 57/E/2013 al B.E.J. D. I. ce face obiectul prezentei contestații, cheltuielile de executare stabilite prin încheierile anterior menționate au fost efectiv suportate, fiind necesare în vederea realizării procedurii execuționale și având un cuantum rezonabil, respectând astfel principiile stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa relevantă asupra acestui aspect: hotărârea din 28.09.2004 în cauza S. și P. împotriva României, hotărârea din 17.12.2004 în cauza C. și M. împotriva României, hotărârea din 14.12.2006 în cauza L. și alții împotriva României, hotărârea din 22.02.2007 în Cauza Gavrileanu împotriva României.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel contestatoare .-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Arată că titlu executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 74/12.02.2013 a fost pus în executare de ambii creditori V. A. și V. L., prin executările silite care formează obiectul dosarelor de executare nr. 56/E/2013 și 57/E/2013 al B. D. I..
Că, împotriva fiecărei executări silite a formulat contestație la executare care au format obiectul dosarelor nr._ și_ pe rolul Judecătoriei Tg. J., care au fost soluționate prin sentința civilă nr. 3878/17.05.2013 și 3966/22.05.2013 și cu toate că completele ce au soluționat cele două contestații au fost diferite sentințele sunt identice, fapt ce echivalează cu nesoluționarea cauzei în fond.
Arată că prima instanță a interpretat în mod eronat dispozițiile art. 665 alin. 5 pct. 7 din noul cod de procedură civilă raportat la art. 1031 alin.1 lit. d. din Legea 31/1990 care stabilesc că acționarii retrași nu pot fi plătiți decât din profitul distribuibil sau rezervele disponibile.
Că, în cauza dedusă judecății creanța deținută de intimat se regăsește în activele societății și nu în profitul distribuibil sau rezervele disponibile.
Invocă apelanta că și încheierea de încuviințare a executării silite este lovită de nulitate pentru că nu cuprinde suma a cărei executare este încuviințată și astfel și actele de executare subsecvente încuviințării sunt lovite de nulitate.
Arată că a fost fraudată legea prin dubla executare concomitentă a aceluiași titlul executoriu.
În concret invocă apelanta că au fost întocmite două dosare de executare a aceluiași titlul executoriu, deși creditorii solidari au demarat executarea silită concomitent, consecința acestei proceduri constând în suplimentarea cheltuielilor de executare silită, reprezentând cheltuieli administrative, onorariu expert contabil și onorariu executorului judecătoresc.
Invocă apelanta și cuantumul nepotrivit de mare al onorariului de avocat, respectiv, de 4500 lei, activitatea acestuia rezumându-se la formularea cererii de executare silită, la corespondența primară cu executorul judecătoresc și la deplasarea la 6 (șase) imobile pentru identificarea acestora.
Că și onorariul executorului judecătoresc este nepotrivit de mare, depășind limitele rezonabile pentru activitatea efectuată în speță, contravaloarea acestuia reprezentând limita maximă reglementată de art. 39 alin. 1 lit. d din Legea nr. 188/2000.
Arată că, activitatea executorului judecătoresc s-a rezumat în cauză la formularea cererii de încuviințarea a executării silite, la emiterea adreselor de înființare a poprii, a somațiilor imobiliare, a cererilor de înscriere în cartea funciară și la deplasarea în teren pentru identificarea a șase imobile.
Că, executarea silită este profund legală deoarece s-au întreprins acte de executare cu privire la șase spații comerciale ale căror valori individuale depășesc valoarea creanței.
Verificând actele și lucrările dosarului în raport de criticile aduse sentinței tribunalul constată că apelul declarat în cauză este nefondat și în baza art. 480 C.pr.civ. se va respinge ca atare pentru cele ce se vor arăta în continuare:
Prin sentința apelată instanța a cercetat fondul cauzei, răspunzând motivat celor invocate în contestația la executare formulată.
Faptul că motivele celor două sentințe sunt asemănătoare ori identice, este fără relevanță în cauză, având în vedere că în ambele contestații la executare s-au invocat aceleași aspecte.
Faptul că încheierea de încuviințare a executării silite nu cuprinde suma ce urmează a fi executată în raport cu art. 665 alin. 3 C.pr.civ. nu atrage nulitatea acesteia întrucât nu s-a produs în acest sens o vătămare a apelantei care să nu poată fi înlăturată decât prin desființarea încheierii de încuviințare.
În cauză nu este vorba nici despre o dublă executare a aceleiași sume de către ambii creditori V. L. și V. A., din actele de executare existente la dosarul cauzei rezultând că fiecare dintre cei doi creditori au solicitat prin cererea formulă executarea silită numai pentru partea care îi revenea fiecăreia (fila 140) contestatoarea recunoscând că obligația stabilită în sarcina sa este una solidară, si astfel în raport cu art. 1434 alin. 1 C.civ. oricare creditor solidar poate cere executarea întregii obligații.
Potrivit dovezii aflată la fila 214 din dosarul cauzei titlul executoriu pus în executare a fost comunicat contestatoarei la data de 01.04.2013.
În cauza dedusă judecății creditorul V. L. a solicitat încasarea creanței numai în cota parte ce-i revine și respectiv ¾ din suma totală de 421.606,08 lei ca urmare a certificatului de moștenitor nr. 106/14.07.2011 ce va fi actualizată cu rata inflației, neexistând nici o dispoziție legală care să interzică executarea silită separată de către cei doi creditori în situația existenței unui singur titlu executoriu.
Având în vedere valoarea ridicată a debitului urmărit, complexitatea cauzei și activitățile desfășurate de avocat și executorul judecătoresc în faza executării silite, în mod corect s-a reținut de către prima instanță că și cuantumul onorariul de avocat și al executorului judecătoresc sunt în cuantum rezonabil.
În raporturile dintre creditorii solidari, creditorul solidar reprezintă pe ceilalți creditori în toate actele care pot avea ca efect conservarea obligației. Așadar fiecare creditor nu este titularul întregii creanțe. Creanța îi aparține numai în cota parte ce i se cuvine, faptul că o poate încasa în totalitate se explică prin mandatul tacit de reprezentare dat de ceilalți creditori.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta contestatoare . sediul social în Tg-J., str. Victoriei, CUI_, având sediul procesual ales la cabinet avocat R. P. din București, ., . împotriva sentinței civile nr. 3966 din 22.05.2013 pronunțată de Judecătoria Târgu J. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul V. L. cu domiciliul jîn Tg-J., ., nr. 24, ., ., județul Gorj și cu intimații – terți popriți I. S. Bank SA - S. Tg. J. cu sediul în Tg-J., ., ., parter, județul Gorj, B. SA - S. Gorj cu sediul în Tg-J., .. 25, parter, județul Gorj, U. Ț. Bank SA - S. Tg J. cu sediul în Tg-J., ., județul Gorj și O. I. SRL cu sediul în Tg-J., ., ., județul Gorj.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 01.10.2013, la Tribunalul Gorj.
Președinte, D. F. T. | Judecător, V. N. | |
Grefier, L. P. |
Red. V.N.
Tehnored.
Jud. fond A.B.P.
8 ex./03.10.2013
| ← Fond funciar. Decizia nr. 397/2013. Tribunalul GORJ | Fond funciar. Decizia nr. 1317/2013. Tribunalul GORJ → |
|---|
