Contestaţie la executare. Decizia nr. 598/2013. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 598/2013 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 05-03-2013 în dosarul nr. 14044/318/2012
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 598/2013
Ședința publică de la 05 Martie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. T.
Judecător G. R.
Judecător V. N.
Grefier E. L. B.
Pe rol fiind pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică din data de 19.02.2013 privind recursul declarat de recurentul contestator M. Tg – J. împotriva sentinței civile nr._/15.11.2012 pronunțată de Judecătoria Tg – J. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică părțile au lipsit.
Procedura legal îndeplinită din ziua dezbaterilor.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-J., sub nr._, contestatorul M. Tg-J., a formulat contestație la executare, împotriva somației de plată nr.108/E/2012 din 08.08.2012, a procesului verbal de cheltuieli din 08.08.2012 (toate comunicate la data de 10.08.2012 sub nr._) din dosarul de executare nr.108/E/2012 al Biroului Executorului Judecătoresc N. I. T., pe care le consideră nelegale.
În motivare, se arată că, în fapt, prin somația de plată nr. 108/E/2012, executorul judecătoresc N. I. T. a somat pe contestator ca, în termen de 6 luni să se conformeze dispozitivului sentinței civile nr. 2326/21.02.2012 a Judecătoriei Tg-J. și să achite suma de 13.609, 58 lei, sumă ce reprezintă penalități de întârziere, precum și suma de 1360 lei, reprezentând cheltuieli de executare, precizând că în caz de neconformare se va trece la executare silită, urmând ca debitoarea să suporte cheltuielile de executare.
Apreciază petenta că atât somația, cât și procesul verbal de cheltuieli sunt nelegale, în raport de cuantumul cheltuielilor de executare, în mod nelegal executorul judecătoresc stabilindu-și onorariul de 1360 lei, încălcând prevederile Ordinului nr. 2550/2006 al Ministrului Justiției.
Învederează contestatorul că demersul întreprins de executorul judecătoresc, mai precis întocmirea „somației” poate fi încadrat din punct de vedere al onorariului, la punctul 12 din Anexa la Ordinul nr. 2550/2006 al Ministrului Justiției și anume „Orice alte acte sau operațiuni date prin lege”, pentru care onorariul cuvenit este de maxim 200 de lei și nu de 1360 lei (10% din creanță).
Contestatorul solicită ca instanța să aibă în vedere și gradul de complexitate și dificultate a prestației, respectiv, doar emiterea unei somații,aceasta nereprezentând o executare directă, care să justifice cuantumul cheltuielilor, stabilit în procesul verbal contestat.
Mai arată că în ce privește procesul verbal de cheltuieli, ar putea avea efecte sub aspectul perceperii onorariului indicat, doar în situația în care nu ar proceda la plata creanței în termenul de 6 luni indicat de executor și acesta ar fi trecut la următoarea formă de executare, respectiv, executarea silită directă, după expirarea termenului prevăzut în somație pentru realizarea benevolă a obligației.
În dovedire, sunt depuse la dosar, în copie xerox, dovadă de comunicare, somația nr. 108/E/2012 din 08.08.2012, Procesul verbal de cheltuieli din 08.08.2012 emis în dosarul nr. 108E/2012, sentința nr. 2326/2012 a Judecătoriei B., Ordinul M.J. nr. 2550/2006, sentința civilă nr. 9156/2012 a Judecătoriei Tg-J., Secția Civilă.
La solicitarea instanței, a fost comunicat, dosarul de executare silită nr. 108/E/2012 al B.E.J. N. I. T..
La termenul de judecată din 18.10.2012 s-a dispus citarea în cauză, în calitate de intimată,a creditoarei din dosarul de executare silită, respectiv, S.C. K. – M. S.R.L.
Prin sentința civilă nr._/15.11.2012 pronunțată de Judecătoria Tg – J. în dosarul nr._ s-a respins contestația la executare privind pe contestatorul M. Tg-J., jud. Gorj, reprezentat prin Primar F. C. și secretar E. U. și pe intimații S.C. K. M. S.R.L. cu sediul în B., .. 173, jud. B. și B.E.J. N. I. T., cu sediul în Tg-J., ., parter, jud. Gorj, ca fiind prematur formulată.
Pentru a pronunța această sentință prima instanța a reținut că prin sentința civilă nr.2326/21.02.2012, pronunțată la Judecătoria B., în dosarul nr._, contestatorului i s-a ordonat să plătească în favoarea creditoarei suma de 13.609,58 lei . Această sentință poartă atestarea din partea instanței în sensul că este definitivă și executorie, iar prin cererea formulată de către creditoare la data de 16.07.2012, către executorul judecătoresc, s-a declanșat procedura de executare silită, debitorul contestator nefăcând dovada că în perioada februarie ( când s-a pronunțat sentința)- iulie ( când s-a trecut la executarea silită), a făcut vreun act din care să rezulte intenția de executare benevolă a obligației impuse prin titlul executoriu.
După înregistrarea acestei cereri, executorul judecătoresc a formulat la instanță cerere de încuviințare a executării silite, fiind pronunțată încheierea nr.2596/2012, iar ulterior a emis, la data de 08.08.2012, somația nr.108/E/2012 și procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare prin care a stabilit onorariul în cuantum de 1360 lei.
Referitor la susținerea în sensul că demersul întreprins de executorul judecătoresc, mai precis întocmirea „somației” poate fi încadrat din punct de vedere al onorariului, la punctul 12 din Anexa la Ordinul nr. 2550/2006 al Ministrului Justiției și anume „Orice alte acte sau operațiuni date prin lege”, pentru care onorariul cuvenit este de maxim 200 de lei și nu de 1360 lei (10% din creanță), caz în care contestatorul nu trebuie să suporte onorariul ci doar contravaloarea emiterii somației respectiv a actelor întreprinse efectiv de executor în această executare, instanța apreciind ca fiind prematură cererea.
Instanța a apreciat ca fiind prematură cererea deoarece art. 39 alineat 4 din Legea 188/2002 și Ordinul 2550/2006 al Ministrului Justiției prevăd că debitorul este ținut să suporte cheltuielile de executare stabilite sau efectuate după înregistrarea cererii de executare silită, cu excepția situației în care debitorul somat a executat-o de îndată ori în termenul acordat de lege, caz în care el va fi ținut să suporte cheltuielile numai pentru actele de executare efectiv îndeplinite.
Textul de lege citat prevede că acest aspect reprezintă o excepție și se va aplica numai dacă debitorul somat va îndeplini deîndată obligația, ceea ce nu s-a realizat în speță sau, în cazul în care o va îndeplini în termenul acordat .Această condiție face ca o astfel de cerere să nu poată fi soluționată decât după ce s-a împlinit termenul acordat debitorului pentru îndeplinirea obligației, neputându-se lua o astfel de decizie de vreme ce nu s-a împlinit termenul acordat în acest sens.
Împotriva sentinței a declarat recurs recurentul contestator M. Tg – J. criticând-o pentru nelegalitate. A invocat în motivele de recurs că prin somația de plată nr. 108/E2012, executorul judecătoresc N. I. T. l-a somat ca în termen de 6 luni să se conformeze dispozitivului sentinței civile nr. 2326/21.02.2012 a Judecătoriei Tg – J. și să achite suma de 13.609, 58 lei, ce reprezintă penalități de întârziere precum și 1360 lei reprezentând cheltuieli de executare. A susținut că somația și procesul verbal de stabilire a cheltuielilor sunt nelegale, în ultimul alineat al somației executorul judecătoresc menționând că prin procesul – verbal „ s-au stabilit cheltuieli de executare silită necesare până în prezent”, cuantumul acestora fiind mai mare decât cele indicat în Ordinul nr. 2550/2006 al Ministrului Justiției. S-a mai invocat că prin ordinul de plată nr. 5087/26.11.2012 a achitat creanța în cuantum de_, 58 lei, astfel că în mod greșit instanța de fond a respins ca prematură contestația la executare.
Reanalizând actele și lucrările dosarului se constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 129 (4) Cod procedură civilă „ judecătorul este obligat să pună în dezbaterea părților orice împrejurări de fapt ori de drept chiar dacă nu sunt menționate în cerere sau în întâmpinare”.
Instanța de fond a respins contestația la executare pe excepție apreciind ca fiind prematur formulată contestația la executare, fără a o pune în discuția reprezentanților părților, pronunțând în acest fel o sentință cu încălcarea principiului oralității și contradictorialității prevăzut de art. 129 Cod procedură civilă.
Se mai reține de către tribunal că la data de 26.11.2012, după pronunțarea sentinței recurate s-a emis ordinul de plată nr. 5087 suma de_,58 lei în care se menționează ca beneficiar creditoarea . B..
În raport de acest act nou dar și având în vedere că instanța de fond a soluționat cauza pe excepția prematurității contestației la executare fără a o pune în discuția părților, și nu s-a pronunțat pe fondul cauzei fiind incidente dispozițiile art. 312 pct. 5 Cod procedură civilă, tribunalul urmează a admite recursul, a casa sentința și a trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Cu prilejul rejudecării instanța va ține seama și de actul nou depus în recurs respectiv ordinul de plată din 26.11.2012, urmând a se pronunța pe fondul cauzei, având în vedere și dispozițiile art. 39 (4) din Legea 188/2000 republicată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurentul contestator M. Tg – J. împotriva sentinței civile nr._/15.11.2012 pronunțată de Judecătoria Tg – J. în dosarul nr._ .
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 05 Martie 2013 la Tribunalul Gorj.
Președinte, M. T. | Judecător, G. R. | Judecător, V. N. |
Grefier, E. L. B. |
Red M.T./teh.O.V
3 ex /06.03.2013
J.F. J.P.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 479/2013. Tribunalul GORJ | Pretenţii. Hotărâre din 25-06-2013, Tribunalul GORJ → |
|---|
