Pretenţii. Decizia nr. 2344/2013. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2344/2013 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 28-11-2013 în dosarul nr. 1035/263/2012
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
Decizie Nr. 2344
Ședința publică din 28 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. G.
Judecător N. U.
Judecător V. N.
Grefier Firuța Ș.
Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de recurentul reclamant S. C. și de recurenta pârâtă Societatea C. E. Oltenia SA, împotriva sentinței civile nr.1351 din 03.07.2013, pronunțată de Judecătoria Motru, în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurentul reclamant S. C. reprezentat de avocat T. V., recurenta pârâtă C. E. Oltenia SA reprezentată de consilier juridic G. I., intimații pârâți M. L., M. E. Comerțului și Mediului de Afaceri - Direcția Generală a Resurselor Miniere.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care constatând recursurile în stare de judecată s-a acordat cuvântul:
Avocat T. V. pentru recurentul reclamant S. C. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea completării probatoriului și antamarea fondului cauzei, iar în subsidiar modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii, susținând că instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la ceea ce s-a cerut cu privire la cererea precizatoare formulată pentru termenul de judecată din 12.06.2013 și 26.06.2013, constituind motiv de recurs în condițiile art. 304 punctul 6 și art. 3041C.pr.civ. Totodată, s-a susținut că cererea de completare viza tocmai obiectul cauzei, respectiv valoarea de înlocuire a imobilului casă și anexe cu terenul aferent acestora și consideră că i s-a încălcat dreptul la apărare prin faptul că nu a fost admisă cererea de întregire a raportului de expertiză tehnică în specialitatea construcții.
Consilier juridic G. I. pentru recurenta pârâtă C. E. Oltenia SA a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar modificarea sentinței în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a SNLO Oltenia SA și respingerea excepției lipsei calității procesuale a Ministerului E., susținând că instanța a omis să se pronunțe asupra excepției lipsei calității procesuale pasive invocate și consideră că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale având în vedere că expertul a precizat că principala cauză a degradărilor imobilului proprietatea reclamantului este în primul rând lipsa de întreținere și reparații. S-a susținut că instanța nu s-a pronunțat pe dispozițiile art. 56 lit. K din Legea 85/2003, ci pe alt temei ,iar expertul a precizat că suprafața ocupată este de 400 mp și despăgubirile sunt în sumă de 105 lei.
A solicitat respingerea recursului declarat de recurentul reclamant ca nefondat.
Avocat T. V. pentru recurentul reclamant S. C. a solicitat respingerea recursului declarat de recurenta pârâtă ca nefondat, susținând că instanța de fond s-a pronunțat cu privire la excepțiile invocate, iar expertul agricol nu a avut în vedere degradările produse și se impunea refacerea raportului de expertiză .
TRIBUNALUL
Asupra recursurilor civile de față:
Prin cererea înregistrată sub nr._, pe rolul Judecătoriei Motru, reclamantul S. C. a chemat în judecată pârâtele SNLO Tg.-J. și M. L., solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța, să dispună obligarea acestora la suma de_ lei ce reprezintă daune materiale pricinuite prin degradarea imobilului casă de locuit și teren agricol în suprafață de 0,20 ha prin lucrările miniere efectuate de M. L..
În motivarea cererii sale, reclamantul a arătat că prin lucrările efectuate pentru dislocarea, extragerea și transportul minereului, M. L. nu a respectat siguranța și protecția zonelor învecinate exploatării miniere cauzând degradări ale imobilelor prin trepidații produse și transmise de utilajele miniere, de asemenea, exploziilor cu dinamită.
Că, aceste cauze au produs alunecări, scufundări sau tasări ale terenurilor, fisurarea temeliei construcției, fisurarea zidurilor pe interior și exterior și de asemenea a tavanelor.
Legal citate, pârâtele au formulat întâmpinare și înscrisuri, prin care au solicitat respingerea acțiunii și au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a SNL Oltenia Tg.-J. și a Minei Motru, motivând că SNL Oltenia SATg.-J. a fost înființată prin HG nr.103/204 prin reorganizarea parțială a CNL Oltenia SA și în conformitate cu prevederile art.7, la data intrării în vigoare a HG nr.103/2004 s-a modificat denumirea CNL Oltenia, în . Minei SA Tg.-J., care avea ca obiect principal de activitate obligarea încasărilor și plata datoriilor preluate de la Exploatările Miniere, precum și închiderea minelor nerentabile.
Au mai arătat pârâtele că obiectivul M. L. I a fost închis și predat Ministerului E., Comerțului și Mediului de Afaceri – Direcția Generală Resurse Minerale.
La data de 15.05.2013 reclamantul și-a precizat și completat cererea și a solicitat introducerea în cauză a Ministerului E., Comerțului și Mediului de Afaceri – Direcția generală Resurse Minerale.
Legal citat pârâtul Ministerului E., Comerțului și Mediului de Afaceri – Direcția generală Resurse Minerale a formulat întâmpinare (filele 52-53 din dosar) și a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a ministerului respectiv și a acestei direcții.
La data de 18.06.2013 . SA Turceni - Sucursala Divizia Minieră TG.-J., a făcut cunoscut instanței prin adresa de la fila 56 din dosar, că prin HG 1024/12.10.2011 s-a înființat Societatea Comercială C. E. Oltenia SA TURCENI, societate în care a fuzionat ., ., . și . SA Turceni – Sucursala Divizia Minieră TG.-J. și potrivit art. 4 din HG 1024/12.10.2011 . SA Turceni a preluat toate drepturile și va fi ținută de toate obligațiile fostelor societăți.
La data de 25.06.2013 reclamantul a depus la dosar cerere precizatoare a obiectului litigiului, prin care a solicitat obligarea pârâtelor să reconstruiască imobilul casă și anexă, pe un alt amplasament, stabilit de comun acord, iar în lipsa acestui acord, obligarea pârâților să suporte valoarea de înlocuire a imobilului casă și anexă cu terenul aferent din litigiu.
Prin sentința civilă nr. 1351 din 03.07.2013, pronunțată de Judecătoria Motru, în dosarul nr._ a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei M. Motru invocată de pârâte.
A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a SNLO.
A fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a M. E., Comerțului și Mediului de Afaceri și Direcția Generală a Resurselor Miniere.
A fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul S. C., domiciliat în com. Cătunele, ..Gorj în contradictoriu cu C. E. OLTENIA SA, cu sediul în mun. Tg.-J., ..1-15,jud.Gorj pârât M. L., cu sediul în mun. Motru, jud.Gorj, pârât M. E. COMERȚULUI ȘI MEDIULUI DE AFACERI - DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE MINERALE, cu sediul în București, Calea Victoriei nr.152, sector 1.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că în ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor . SA - SUCURSALA DIVIZIA MINIERĂ TG.-J. și M. L., motivată de faptul că la data închiderii obiectivului minier M. L., conform HG.816/1998, obiectivul a fost preluat de M. Industriei și Resurselor, iar suprafețele ecologizate au fost predate către Primăria Cătunele prin Protocolul din 02.09.2004, iar în data de 22.11.2006 a fost încheiat procesul de recepție finală a lucrărilor de închidere și ecologizare a Minei L., instanța a apreciat că această excepție este neîntemeiată.
Potrivit art.37 alin.5 din Legea minelor nr.85/2003, titularul licenței rămâne ținut, potrivit regulilor răspunderii civile extracontractuale, la repararea prejudiciilor cauzate altor persoane fizice sau juridice din culpa sa, prin activitățile miniere efectuate până la data expirării ori renunțării, chiar dacă asemenea prejudicii sunt constatate după încetarea concesiunii sau a administrării.
În aceste condiții, s-a apreciat că între titularul dreptului pretins prin acțiune și pârâtele în discuție există identitatea cerută de lege, situație față de care se va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor . SA - SUCURSALA DIVIZIA MINIERĂ TG.-J. și M. L..
Cu toate acestea, se apreciază că pârâta SNL Oltenia SA, parte inițială în litigiul dintre părți nu mai are la acest moment capacitate procesuală pasivă în litigiu, urmare a fuziunii alături de . SA în . SA și radierii sale din Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul Gorj cu data de 31.05.2012 (filele 46-48 din dosar).
Asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. E., Comerțului și Mediului de Afaceri, instanța a reținut că, potrivit art.56 din Legea Minelor nr.85/2003, ministerul de resort are atribuții stricte, între care nu se regăsesc atribuții privind repararea prejudiciilor cauzate de activitatea unităților miniere.
În ce privește obiectul litigiului, instanța a reținut că prin acțiunea inițială, reclamantul a solicitat obligarea pârâtelor să-i plătească suma de_ lei, reprezentând daune materiale cauzate reclamantului prin degradarea imobilului casă de locuit și teren agricol în suprafață de 0,20 ha prin lucrările miniere efectuate de M. L. .
La data de 25.06._ reclamantul S. C. și-a precizat cererea, arătând că, solicită obligarea pârâtelor la reconstruirea imobilului casă și anexă pe un alt amplasament stabilit de comun acord, iar în lipsa acestui acord, obligarea pârâților să suporte valoarea de înlocuire a imobilului casă și anexă cu terenul aferent din litigiu.
Prin raportul de expertiză specialitatea agricultură întocmit în cauză de d-l expert C. G. a fost identificat terenul în litigiu în suprafață de 0,20 ha descris în acțiune și a precizat că suprafața de teren, așa cum rezultă ea din măsurători este de 1575 m.p., situată în două amplasamente .
Prima are 1100 m.p. și se regăsește înscrisă în titlul de proprietate nr._, tarlaua 26, . categoria de folosință pășune și a fost afectată la limita estică de o suprafață de aproximativ 400 m.p. de un depozit de materiale, care în prezent este dezafectat.
Cea de-a doua suprafață are 475 m.p., se regăsește înscrisă în titlul de proprietate nr._ în tarlaua 25, . categoria de folosință arabil .
Cu privire la această suprafață expertul C. G. a precizat că acest teren nu a fost afectat de activități economice subterane, astfel încât să nu poată fi exploatat la folosința din titlul de proprietate.
În ce privește imobilul casă de locuit, acesta a fost identificat de d-l expert R. D. prin raportul de expertiză întocmit, ce a stabilit că locuința în cauză a fost pusă în funcțiune în anul 1920, în prezent fiind degradată în proporție de 100%, nefiind locuită și nici întreținută.
A mai stabilit expertul că întreaga structură este degradată fizic, norma de funcționarea fiind cu mult depășită.
De asemenea, din raportul de expertiză (fila 173 din dosar) rezultă că există degradări masive ale structurii de rezistență, cu deplasarea tavanelor și pereților din material lemnos, deplasarea pardoselilor, toată structura de rezistență, începând cu fundațiile casei de locuit, pereții interiori și exteriori, pardoseli, planșeul peste parter (tavanele), până la acoperișul șarpantă din lemn sunt degradate, fiind improprii pentru locuit, existând pericolul dezintegrării structurii de rezistență a construcției.
În ce privește cauzele degradării imobilului expertul reține drept cauză principală lipsa de întreținere și reparații, casa nefiind locuită de mai mult timp și necesitând demolare urgentă.
Cu toate acestea, expertul precizează că în ce privește existența unei legături de cauzalitate între degradările imobilului și lucrările miniere desfășurate în zonă, concluziile raportului de expertiză, specialitatea mine geologie sunt edificatoare.
Sub acest aspect, raportul de expertiză întocmit în cauză de d-l expert S. I. a relevat faptul că, deși s-au respectat planurile de lucru pentru licența de exploatare, de către pârâte, metoda de lucru proiectată a galeriilor și abatajelor cu susținere provizorie și surpare dirijată în spate, conduce la deformarea morfologiei terenului la suprafață.
Cauza deformărilor, arată expertul în specialitatea mine geologie (fila 262 din dosar), este surparea dirijată în acoperișul stratului unde este apă, borchișuri și argile plastice care fac ca circulația apelor subterane și celor din ploi să producă o deformare continuă ce nu poate fi oprită odată pornită.
A concluzionat d-l expert S. I. că între lucrările miniere și deteriorările imobilelor de la suprafață, există o cauzalitate directă.
Sub aspectul dreptul aplicabil, se reține că, potrivit disp.art. 3 din L.71/2011, pentru punerea în aplicare a L.287/2009, actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de . Codului Civil, nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor.
Potrivit art. 998 – 999 C. civ. orice faptă care cauzează un prejudiciu obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat la reparare, răspunderea putând fi angajată nu numai pentru prejudiciul cauzat prin fapta sa dar și pentru acela cauzat prin neglijență sau imprudență.
Din economia acestor dispoziții legale reiese faptul că pentru antrenarea răspunderii civile delictuale este necesar să fie întrunite cumulativ următoarele condiții: existența unui prejudiciu, existența unei fapte ilicite, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul.
În cauza de față, cele patru condiții cerute imperativ de textul de lege menționat, sunt îndeplinite, terenurile proprietatea reclamantului, mai sus menționate, fiind degradate datorită lucrărilor efectuate de pârâtă și prin care s-a creat un prejudiciu reclamantului în sensul că terenurile sunt improprii folosinței.
În ceea ce privește existența vinovăției s-a apreciat de instanță că acțiunile pârâtei M. L., subunitate a fostei S.N.L.. Oltenia S.A. Tg.J. ale cărei obligații au fost preluate de actuala persoană juridică . organe proprii d e conducere, de a desfășura lucrări miniere sunt imputabile acesteia față de prevederea expresă a art.37 al.5 din Legea nr.85/2003.
Împotriva sentinței au declarat apel reclamantul Stîrnaure C. și pârâta Societatea C. E. Oltenia SA, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
S-a susținut de către apelantul reclamant că instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la ceea ce s-a cerut ulterior prin cererea precizatoare formulată pentru termenul de judecată din 12.06.2013 și 26.06.2013, invocând disp.art. 304 punct 6 și art. 3041Cpr.civ. și că s-a încălcat dreptul la un proces echitabil cum este garantat de art. 6 CEDO, având în vedere că instanța de fond nu i-a încuviințat obiecțiunile și cererea de refacere a expertizei în construcții după efectuarea expertizei geologice.
În dezvoltarea acestui motiv s-a susținut că expertiza geologică confirmă susținerile sale, prejudiciul ce a făcut obiectul acestui litigiu a fost produs de activitatea intimatelor și deși a solicitat efectuarea unei contraexpertize în termen legal, instanța de fond a respins cererea de completare a probatoriului cu mențiunea că nu a fost solicitat în termen legal și apreciază că motivarea respingerii cererii sale este străină de natura pricinii.
Totodată, s-a precizat că se impune casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea completării probatoriului cu o expertiză în specialitatea construcții care să stabilească valoarea concretă de înlocuire a imobilului afectat de activitatea intimatelor.
Un alt motiv de recurs a vizat nemotivarea sentinței, fiind invocate disp.art. 304 punct 7 Cpr.civ., susținându-se că nu s-a făcut referire la probele propuse și care confirmă susținerile sale, având în vedere și faptul că expertul în construcții recunoaște că este edificatoare expertiza geologică.
S-a criticat sentința și de către pârâta Societatea C. E. Oltenia SA, în sensul că instanța a omis să se pronunțe asupra excepției lipsei calității procesuale pasive invocate și că M. L. apare conceptată ca parte, însă în considerentele hotărârii respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a acesteia, dar în dispozitiv se respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a Minei Motru.
Totodată s-a susținut că instanța a pronunțat o hotărâre cu aplicarea greșită a legii și o hotărâre nemotivată, încălcându-se disp.art. 261 C.pr.civ., având în vedere că au invocat în susținerea excepției disp.art. 56 lit k din Legea nr.85/2003 și la data de 19.11.1998 a fost aprobată închiderea obiectivului M. Lupoia I prin HG nr. 816/19.11.1998, obiectul fiind predat Ministerului Industriei și Resurselor prin Direcția Conservare, Capacități și Programe Economice în sectorul minier, iar în urma efectuării lucrărilor de ecologizare, suprafețele ecologizate au fost predate către Primăria Cătunele.
Un alt motiv de apel a vizat neaplicarea în cauză a disp.art. 52 alin.3 din legea minelor, potrivit cărora închiderea minelor și refacerea mediului în cazul minelor sau carierelor, a lucrărilor de explorare oprite înainte de . acestei legi, care nu fac obiectul unei licențe se vor face cu acordul autorității competente de către ministerul de resort, prin direcțiile de specialitate cu fonduri bugetare.
Pe fondul cauzei s-a susținut că deși instanța a reținut că doar suprafața de 400 mp este afectată de un depozit de materiale, restul suprafeței nefiind afectată în vreun fel și evaluând valoarea lipsei de folosință a suprafeței afectate la 105 lei, instanța în mod nejustificat a acordat despăgubiri pentru lipsa de folosință în cuantum de 540 lei.
În ceea ce privește cererea privind acordarea de daune materiale pentru degradările suferite de imobilul casă de locuit, instanța de fond a reținut cererea precizatoare a reclamantului din 25.06.2013, deși această cerere reprezenta practic o modificare a acțiunii ce a fost formulată tardiv în raport de art. 132 alin.2 C.pr.civ.
În dezvoltarea acestui motiv s-a susținut că valoarea tehnică reprezintă costul materialelor ce pot rezulta în urma dezafectării imobilului și nu se impune obligarea pârâtei la plata sumei de 1642 lei, câtă vreme materialele rezultate ar rămâne tot în proprietatea reclamantului și nu s-au administrat probe cu privire la precizarea acțiunii.
S-a mai susținut că imobilul casă de locuit a fost construit fără avizele necesare și fără respectarea normelor tehnologice și fără ca reclamantul să dețină autorizație de construcție, așa cum rezultă din raportul de expertiză întocmit de expertul constructor.
S-a criticat sentința și cu privire la constatările expertului geolog S. I., apreciindu-se că sunt contradictorii și că nu pot fi reținute, având în vedere că face vorbire la planul de lucru și licență de exploatare, înscrisuri care nu au fost consultate.
Un ultim motiv de recurs se referă la plata cheltuielilor de judecată, susținându-se că acțiunea a fost admisă în parte, astfel că ar fi trebuit acordate proporțional cu partea admisă din acțiune și sentința nu cuprinde în dispozitiv obligațiile pârâtei.
Tribunalul, analizând motivele de recurs invocate de recurentul reclamant, constată că recursul este nefondat având în vedere următoarele considerente.
Prin cererea formulată, reclamantul a solicitat obligarea pârâtelor la plata sumei de 25.000 lei, ce reprezintă daune materiale pricinuite prin degradarea imobilului casă de locuit și teren agricol în suprafață de 0,20 ha prin lucrările miniere efectuate de M. L..
La data de 25.06.2005, reclamantul și-a precizat cererea arătând că solicită obligarea pârâtelor la reconstruirea imobilului casă și anexă pe un alt amplasament, stabilit de comun acord, iar în lipsa acestui acord, obligarea pârâtului să suporte valoarea de înlocuire a imobilului casă și anexă cu terenul aferent în litigiu.
Din raportul de expertiză întocmit în cauză de expert tehnic în specialitatea construcții civile și industriale R. D., a rezultat că locuința în cauză a fost pusă în funcțiune în anul 1920, fiind degradată în proporție de 100%, nefiind locuită și nici întreținută și că atât construcția locuinței, cât și anexa atașată s-au realizat cu materiale lemnoase, cu cărămidă nearsă, pardoseli din scândură și pământ, având tencuieli din pământ de calitate inferioară.
S-a mai precizat de către expert că principala cauză a degradărilor imobilului reclamantului este în primul rând lipsa de întreținere și reparații, nefiind locuită de mai mult timp, iar degradarea este totală.
Astfel, instanța de fond s-a pronunțat pe cererea de completarea a probatoriului după ce a fost pusă în discuția părților, apreciind că în cauză a fost administrat un probatoriu complet, respectiv proba testimonială, cu înscrisuri și cu trei expertize tehnice, deci nu se pune în discuție că s-a încălcat reclamantului dreptul la un proces echitabil sau dreptul la apărare, având în vedere că s-au administrat probe în raport de obiectul cauzei, susținerile și apărările părților.
Totodată, s-a apreciat în mod corect că activitatea cauzatoare de prejudiciu s-a desfășurat anterior intrării în vigoare a Codului Civil, situație față de care în cauză au fost analizate dispozițiile privind răspunderea civilă delictuală cuprinse în Codul civil de la 1864, iar hotărârea a fost motivată în fapt și în drept, raportându-se la disp.art. 998 și 999 C.pr.civ.
Prin încheierea de ședință din 26.06.2013 instanța de fond a apreciat că nu se impune disjungerea cererii precizatoare, urmând a fi soluționată împreună cu cererea principală și în ceea ce privește cererea de completare a probatoriului a fost respinsă cu mențiunea că în cauză a fost administrat un probatoriu complet.
Raportat la obiectul cauzei, la susținerile și apărările părților, tribunalul apreciază că instanța de fond a administrat un probatoriu complet după ce a fost pus în discuția părților și în mod corect a fost respinsă cererea de completare a probatoriului cu o nouă expertiză având în vedere că în cauză s-au întocmit trei rapoarte de expertiză ce au fost concludente la pronunțarea sentinței.
În ceea ce privește recursul pârâtei, tribunalul constată că este fondat în ceea ce privește obligarea sa la plata despăgubirilor civile, având în vedere următoarele considerente:
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor Societatea C. E. Oltenia SA - Sucursala Divizia Minieră Tg-J. și M. L., tribunalul constată că în mod corect instanța a respins această excepție în raport de dispozițiile art.137 alin.5 din Legea minelor nr.85/2003 și dispozițiile art.56 din aceeași lege, reținând corect că M. de Resort are atribuții stricte, între care nu se regăsesc atribuții privind repararea prejudiciilor cauzate de activitatea unităților miniere.
Este adevărat că în dispozitivul sentinței s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei M. Motru, însă au posibilitate să formuleze cerere de îndreptare eroare materială la instanța de fond în raport de dispozițiile art.282 Cprciv.
Din raportul de expertiză întocmit în cauză de expertul tehnic judiciar C. G. rezultă că terenul din titlul de proprietate nr._ în suprafață de 1100 mp a fost afectat la limita estică pe o suprafață de aproximativ 400 mp de un depozit de materiale și restul suprafeței până la 1100 mp pot fi folosiți la categoria de folosință din titlul de proprietate - pășune.
Terenul din titlul de proprietate nr._ în suprafață de 475 mp nu a fost afectat de activități economice subterane, astfel încât să nu poată fi exploatat la folosința din titlul de proprietate – arabil.
Având în vedere că numai terenul în suprafață de 400 mp a fost afectat și nu a mai putut fi folosit, tribunalul constată că despăgubirile civile care reprezintă valoarea totală a lipsei de folosință de pe acest teren este de 105 lei, restul suprafeței de teren nu a fost afectat, având în vedere că expertul a concluzionat că activitățile economice subterane nu au produs modificări în morfologia terenurilor, astfel încât să nu poată fi folosite la modul de folosință din titlurile de proprietate.
În considerarea celor expuse, tribunalul constată că recurenta pârâtă datorează despăgubiri în valoare de 105 lei pentru terenul în suprafață de 400 mp ocupat cu depozitul de materiale, motiv pentru care, urmează a admite recursul și a modifica sentința în sensul că obligă pârâtele doar la 105 lei despăgubiri civile și la 260 lei, reprezentând sume avansate cu titlul de ajutor public către stat, restul sumelor avansate rămânând în sarcina statului.
Totodată, urmează a respinge recursul declarat de recurentul reclamant și a menține dispozițiile sentinței privind excepțiile invocate ce au fost analizate de către instanța de fond și soluționate în mod corect.
În temeiul art.274 C. pr. civ. va fi obligat recurentul reclamant la 92,78 lei cheltuieli de judecată în recurs față de recurenta pârâtă, reprezentând taxă de timbru aferentă recursului în raport de valoarea contestată.
Văzând art.312 C.pr. civ. și art. 274 c.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat recurenta pârâtă Societatea C. E. Oltenia SA, împotriva sentinței civile nr.1351 din 03.07.2013, pronunțată de Judecătoria Motru, în dosarul nr._ .
Modifică sentința în sensul că obligă pârâtele doar la 105 lei despăgubiri civile și la 260 lei reprezentând sume avansate cu titlul de ajutor public, către stat, restul sumelor avansate cu acest titlu rămânând în sarcina statului.
Menține dispozițiile sentinței referitoare la excepții.
Respinge recursul declarat de recurentul reclamant S. C. ca nefondat. Obligă recurentul reclamant la 92,78 lei cheltuieli de judecată în recurs față de recurenta pârâtă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 28.11.2013 la Tribunalul Gorj
Președinte, M. G. | Judecător, N. U. | Judecător, V. N. |
Grefier, Firuța Ș. |
Red N.U.
Jud. fond D. C. B.
2ex
Thn. .
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 2340/2013. Tribunalul GORJ | Fond funciar. Decizia nr. 2132/2013. Tribunalul GORJ → |
|---|
