Fond funciar. Decizia nr. 1099/2013. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1099/2013 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 24-04-2013 în dosarul nr. 339/263/2012
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA Nr. 1099/2013
Ședința publică din data de 24 aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. F. T.
Judecător V. G.
Judecător M. A. C.
Grefier C. B.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurentul-pârât B. V. împotriva sentinței civile nr. 3190/17.02.2012 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurentul-pârât B. V. reprezentat de avocat P. A., intimatul-reclamant - C. Distribuție SA reprezentată de consilier juridic F. L. și intimatele C. L. De Fond Funciar Mătăsari, C. Județeană De Fond Funciar Gorj.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, considerându-se recursul în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Avocat P. pentru recurentul-pârât solicită admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.
Consilier juridic F. pentru intimata-reclamantă solicită respingerea recursului ca nefondat.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față,
Prin sentința civilă nr. 3190/17.02.2012 a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta C. DISTRIBUȚIE S.A., cu sediul în C., ., jud. D., în contradictoriu cu pârâții B. V., cu domiciliul în Drobeta Turnu Severin, ., .. 2, ., C. L. DE FOND FUNCIAR MĂTĂSARI, cu sediul în . și C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR GORJ, cu sediul în Tg. J., jud. Gorj.
A fost constatată nulitatea absolută a titlului de proprietate nr._/30.06.2008 pentru suprafața de 7.134 mp localizată în interiorul incintei stației electrice de 110/20kV Mătăsari identificată prin raportul de expertiză întocmit în cauză de expert A. G..
A fost respinsă în rest cererea.
A fost obligat pârâtul B. V. la plata către reclamantă a sumei de 2800 lei cheltuieli de judecată ce reprezintă onorariu expert specialitatea topografie și expert specialitatea electro-energetică.
A fost respinsă cererea de majorare onorariu expert cu suma de 200 lei formulată de expert P. C..
Pentru a pronunța această sentință, a reținut instanța din raportul de expertiză în specialitatea electro-energetică faptul că instalațiile electrice dispuse pe terenul în litigiu sunt o stație electrică a sistemului electro-energetic național la care sunt racordate și stațiile electrice Roșiuța, Timișeni 1 și 2, Drăgotești și Sărdănești, că suprafața ocupată de această stație este de 7134 mp și că instalația electrică este de utilitate publică având o importanță majoră în funcționarea sistemului energetic național.
A mai reținut instanța că în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 2 din Legea nr.18/1991, art. 42 alin. 3 din Legea nr.18/1991, art. 3 din Legea nr. 213/1998 care prevăd că terenurile pe care se situează investiții, altele decât îmbunătățiri funciare ori pe care se situează rețele electrice de distribuție, sunt și rămân în proprietatea publică a statului având destinație specială, sunt scoase din circuitul civil neputând fi retrocedate. Prin urmare, reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea pârâtului pentru suprafața de 7134 mp s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art. 42 alin. 3 din Legea nr.18/1991 care exceptează de la reconstituirea pe vechiul amplasament terenurile pe care s-au efectuat investiții, altele decât îmbunătățiri funciare.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâții criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate cu motivarea că a interpretat eronat probatoriul administrat și a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor legale atunci când a reținut ca terenul în litigiu se află în domeniul public al statului fără să aibă în vedere faptul că reclamanta este deținătoarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate ceea ce îi conferă calitatea de proprietar, astfel că terenul nu poate, in aceste condiții, sa facă parte din domeniul public al statului.
De asemenea, instanța nu a avut în vedere dispozițiile art. 10 din Legea nr. 213/1998 care prevede că dreptul de proprietate publică încetează dacă bunul a pierit ori a fost trecut în domeniul privat și in situația în care terenul în litigiu a trecut în domeniul privat al reclamantei C. Distribuție SA, el nu mai face parte din domeniul public.
În această situație, este eronată și reținerea instanței în sensul că reconstituirea dreptului sau de proprietate s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor legale pe un teren proprietate publică a statului.
Analizând recursul prin prisma criticilor formulate, tribunalul îl apreciază ca nefondat pentru următoarele considerente.
Dispozițiile legale în materia reconstituirii dreptului de proprietate prevăzut în Legea nr. 18/1991 sunt unitare coroborându-se cu dispozițiile art. 44 alin. I teza 2 din Constituție în sensul că limitele și conținutul dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege, că aparțin domeniului public terenurile care prin natura lor sunt de uz sau de interes public și că nu pot fi atribuite în proprietate suprafețe de teren pe care s-au efectuat investiții, altele decât îmbunătățiri funciare. Aceste dispoziții legale se coroborează, de asemenea, cu dispozițiile art. 3 din Legea nr. 213/1998 și Legea nr. 13/2007 care prevăd că terenurile pe care se situează rețelele electrice de distribuție existente la . acestei legi, sunt și rămân în proprietatea statului.
Faptul că reclamantei i s-a eliberat certificat de atestare a dreptului de proprietate nu este de natură să conducă la ideea că terenul cuprins în certificat ar fi trecut din domeniul public în domeniul privat întrucât dispozițiile speciale în materie așa cum au fost mai sus enunțate sunt imperative și de strictă interpretare nedând posibilitatea ca terenurile ce fac parte din domeniul public al statului întrucât au o destinație specială să fie trecute în domeniul privat chiar dacă acest domeniu privat aparține unei societăți comerciale sau regii autonome.
Corect a reținut instanța de fond că, pe de altă parte, terenul în litigiu a făcut obiectul Decretului nr. 327/30.05.1973 fiind expropriat de la CAP Mătăsari și trecut în proprietatea statului, astfel încât el nu se mai regăsea în patrimoniul CAP Mătăsari pentru a se putea reconstitui dreptul de proprietate pârâtei asupra acestuia în baza legilor fondului funciar.
Faptul că prin titlul de proprietate contestat s-a acordat pârâtei pentru suprafața de 7134 mp un amplasament la care nu era îndreptățită întrucât reprezenta domeniu public, titlul fiind nul absolut pentru acest teren, nu este de natură să priveze pârâta de îndreptățirea la reconstituire ce urmează însă a fi făcută pe un alt amplasament din rezerva Primăriei, ori, în lipsa unei astfel de rezerve, prin acordarea de despăgubiri.
Față de aceasta situație, tribunalul apreciază sentința instanței de fond ca temeinică și legală dată pe baza unui probatoriu complet și corect interpretat cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor legale cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor cu destinație specială, astfel că urmează ca în baza art. 312 C. să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-pârât B. V. împotriva sentinței civile nr. 3190/17.02.2012 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 24 aprilie 2013, la Tribunalul Gorj.
Președinte, D. F. T. | Judecător, V. G. | Judecător, M. A. C. |
Grefier, C. B. |
Red.D.T.
Tehnored. M.O.
Ex. 2/25 Aprilie 2013
Jud. fond E. Ș. V.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 810/2013. Tribunalul GORJ | Partaj judiciar. Decizia nr. 1475/2013. Tribunalul GORJ → |
|---|
