Obligaţie de a face. Decizia nr. 272/2013. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 272/2013 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 04-02-2013 în dosarul nr. 16470/318/2011
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 272/2013
Ședința publică de la 04 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. B.
Judecător Nicolița Ș.
Judecător C. A. M.
Grefier A. P.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurenta reclamantă C. R., împotriva sentinței civile nr._/1.11.2012 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat recurenta reclamantă C. R., lipsă fiind intimata pârâtă Asociația de proprietari Nr. 219 TG-J..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care constatând recursul în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Recurenta reclamantă C. R., a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul de a fi admisă acțiunea așa cum a fost formulată, întrucât nu datorează nici o sumă de bani pârâtei.
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față.
Prin sentința civilă nr._/1.11.2012 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._, a fost respinsă acțiunea așa cum a fost precizată în data de 16.11.2011, privind pe reclamanta C. R., cu domiciliul procesual ales în comuna Stănești, . în contradictoriu cu pârâta Asociația De P. NR. 219 Tg-J., cu sediul în Tg-J., ..
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că reclamanta este proprietară a apartamentului situat în Tg-J., ., ., din acordul de asociere al pârâtei Asociația de proprietari nr. 219 rezultând că aceasta a fost constituită pentru Bl. 12 din . .. nr. 19.
Din susținerile pârâtei și din documentele de evidență întocmite de aceasta a rezultat că reclamanta nu a exprimat consimțământul de a deveni membru al asociației de proprietari cu ocazia încheierii acordului de asociere, dar ea a devenit debitoarea acelorași obligații cu cele ale proprietarilor asociați, în conformitate cu disp. art. 24 alin. 4 din Legea nr. 230/2007 și ale art. 32 alin. 3 din HG 1588/2007.
Din fișa de cont ținută de pârâtă pentru apartamentul reclamantei a rezultat că de la data de 01.11.2010 și până în luna octombrie 2011 reclamanta figura cu o datorie de 615,6 lei.
Din procesul verbal întocmit de pârâtă la 09.11.2011, însoțit de anexa privind semnături ale proprietarilor, rezultă că reclamanta este percepută de locatari ca locuind în apartament.
Din susținerile reclamantei și din actele depuse a rezultat că anterior constituirii Asociației nr. 219, reclamanta a făcut parte din altă asociație, pârâta fiind înființată la data de 18.11.2009, iar contractul încheiat de reclamantă cu . SRL și documentele privind plata unor servicii sunt încheiate anterior datei de înființare a pârâtei.
A mai reținut instanța că expertiza contabilă dispusă urma să verifice cuantumul datoriilor transmise de vechea asociație către pârâtă pentru apartamentul reclamantei, să stabilească dacă plățile făcute de reclamantă prin chitanțele depuse la dosar au fost deduse de pârâtă sau dacă erau deductibile și apoi să precizeze dacă soldul înscris în fișa reclamantei este cel solicitat de pârâtă sau cel precizat de reclamantă prin acțiunea de față. Întrucât expertiza a fost refuzată de ambele părți, instanța a analizat cererea în limita înscrisurilor depuse și a susținerilor părților.
Apărările reclamantei în sensul că nu este membru al asociației de proprietari și că pentru acest motiv nu datorează pârâtei cotele calculate pentru apartamentul nr. 19 au fost apreciate ca neîntemeiate de către instanță, întrucât prevederile legale în materia organizării și funcționării asociației de proprietari obligă pe toți proprietarii din condominiu să participe la cheltuielile comune stabilite de asociație, hotărârile acesteia fiind obligatorii și pentru proprietarii care nu au contribuit la asociere. (art 32 alin. 3 din HG 1588/2007, art. 24 alin. 4, art. 47 și art. 48 din Legea nr. 230/2007).
Referitor la faptul că reclamanta nu ar fi folosit apartamentul, pârâta a depus procesul verbal al locatarilor care a consemnat împrejurarea că reclamanta este văzută la apartament,iar în situația în care aceasta nu a locuit în apartament o perioadă de timp, avea posibilitatea legală să formuleze cerere de a fi scutită de plata unor cheltuieli comune, anterior începerii perioadei de nelocuire și nu ulterior.
Referitor la cheltuielile de reparație, instanța a constată că reclamanta nu a avut acordul pârâtei.
Împotriva sentinței a declarat recurs recurenta reclamantă C. R., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie .
A arătat că în mod greșit a fost respinsă acțiunea, întrucât cu actele depuse la dosar a dovedit că nu este membră a asociației pârâte, fapt recunoscut de aceasta prin întâmpinarea formulată, cum a dovedit și faptul că nu are nici o datorie în cadrul asociației, întrucât în apartament nu locuiește nimeni, iar pentru gunoiul menajer și pentru consumul de apă a avut încheiat contract individual cu ., respectiv Aparagio, acesteia din urmă societăți prin ordinele de plată nr. 1 și nr. 2 achitând contravaloarea a 37 mc de apă, pe care nici în prezent nu i-a consumat.
Faptul că nu locuiește în apartamentul în cauză rezultă și din facturile emise de Electrica și Distrigaz, iar desele adrese pe care le-a înaintat intimatei pârâte în sensul de a-i comunica relații în legătură cu calculul cotei de contribuție la cheltuielile asociației au rămas fără răspuns.
Cu privire la susținerea unor locatari că locuiește în apartament, a apreciat că semnăturile din cuprinsul procesului verbal nu au relevanță, întrucât din adresa emisă de Universitatea București rezultă că locuiește la un cămin studențesc.
A fost criticată sentința și pentru faptul că nu s-a ținut cont de actele pe care le-a depus la dosar, iar expertiza dispusă de instanță nu era necesară, fiind suficiente înscrisurile pe care le-a depus la dosar.
Tribunalul analizând actele și lucrările de la dosarul cauzei, prin prisma criticilor formulate, apreciază ca fiind neîntemeiat recursul.
Reclamanta a acționat în judecată pe pârâtă pentru a se dispune anularea sumei de 556,20 lei pe care pârâta a stabilit-o nejustificat în sarcina sa, sumă care reprezintă cheltuieli de întreținere și care au fost în mod abuziv trecute în fișa locativă, dat fiind faptul că din anul 2009 nu mai este membră a asociației pârâte.
Expertiza dispusă a se efectua în cauză de către instanță, pentru a se verifica susținerile reclamantei privitoare la eventualele datorii pe care aceasta le-ar avea către pârâtă a fost refuzată de părțile în litigiu, iar faptul că recurenta reclamantă nu este membră în cadrul asociației pârâte nu are relevanță, acesta întrucât în conformitate cu prevederile HG nr. 1588/2007, nici un proprietar de apartament sau de spațiu cu altă destinație decât aceea de locuință nu poate fi exceptat de la obligația de a contribui la plata cheltuielilor comune ca urmare a renunțării la folosirea unei părți din proprietatea comună, a abandonării apartamentului sau a spațiului cu altă destinație decât aceea de locuință, ori în alte situații .
De asemenea, dispozițiile Legii nr. 230/2007 prevăd că pentru plata unor servicii de utilități publice sau de altă natură cheltuielile efectuate de asociația de proprietari, cheltuieli legate de proprietățile individuale din condominiu și care nu se facturează individual se repartizează după criteriul care a stat la baza emiterii facturii, în conformitate cu prevederile contractului încheiat cu furnizorul respectivului serviciu .
Cu privire la susținerea recurentei reclamante că are încheiat contract individual pentru furnizarea de servicii cu ., a rezultat din întâmpinarea formulată de către intimata pârâtă că sumele de 44.88 lei și 13,95 lei ce fac obiectul chitanțelor nr._/2010 și_/2011 au fost scăzute din soldul recurentei reclamante la data la care acestea au fost prezentate la asociație, iar în ceea ce privește achitarea contravalorii apei la .-a arătat că nu a fost depusă nici o sumă de bani în contul asociației pârâte cu privire la consumul de apă.
Este de precizat și faptul că societatea Polaris M Holding prin adresa aflată la fila 81 din dosar a făcut cunoscut recurentei reclamante că în baza Legii 101/2006 contractele de prestări servicii de salubrizare se încheie numai cu asociațiile de proprietari, punct de vedere susținut și de Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități publice și drept consecință, contractul de prestare a serviciului de salubrizare încheiat cu aceasta în 2009 încetează, aceeași societate precizând că pe perioada 2011-2012 nu a emis nici o factură fiscală în ceea ce o privește pe recurentă.
Susținerea recurentei reclamate în sensul că nu folosește apartamentul în cauză este infirmată de susținerile locatarilor din procesul verbal depus la dosar, iar faptul că aceasta este studentă în altă localitate, nu duce la concluzia că nu folosește cel puțin ocazional apartamentul în cauză.
Față de considerentele expuse și de dispozițiile art. 312 c.pr.civ., urmează ca recursul declarat de reclamantă să fie respins ca nefondat .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta reclamantă C. R., împotriva sentinței civile nr._/1.11.2012 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Februarie 2013 la Tribunalul Gorj .
Președinte, M. B. | Judecător, Nicolița Ș. | Judecător, C. A. M. |
Grefier, A. P. |
red. MB
j.f. D. P.
ex. 2
SL . 06 Februarie 2013
| ← Partaj judiciar. Decizia nr. 177/2013. Tribunalul GORJ | Fond funciar. Hotărâre din 08-05-2013, Tribunalul GORJ → |
|---|
