Partaj judiciar. Decizia nr. 1983/2013. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1983/2013 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 14-10-2013 în dosarul nr. 2761/318/2010*
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1983/2013
Ședința publică din 14 Octombrie 2013
Completul compus din:
Președinte M. B.
Judecător Nicolița Ș.
Judecător C. A. M.
Grefier A. P.
Pe rol fiind judecarea recursului civil declarat de recurentul pârât D. M. împotriva sentinței civile nr. 3495 din 29.04.2013 pronunțată de Judecătoria Tg.-J. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns intimații reclamanți M. V., M. A. și intimata pârâtă S. T., lipsă fiind recurentul pârât D. M., reprezentat de avocat M. M. C..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care părțile declarând că nu mai au cereri de formulat, s-a constatat recursul în stare de judecată și s-a acordat cuvântul.
Avocat M. M. C. pentru recurentul pârât a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru a fi făcute alte rapoarte de expertiză, cu evaluările și lotizările care se impun, obiecțiunile care s-au făcut la expertizele întocmite nefiind luate în considerare.
Intimații reclamanți M. V. și M. A. au solicitat să fie respins ca nefondat recursul, bunurile care au format masa succesorală fiind corect evaluate și lotizate.
Intimata pârâtă S. T. a lăsat recursul promovat de recurentul pârât la aprecierea instanței .
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față.
Prin sentința civilă nr. 3495 din 29.04.2013 pronunțată de Judecătoria Tg.-J. în dosarul nr._, în baza art.108 ind.2 alin. 1 C. s-a dispus amendarea pârâtului reclamant D. M., cu domiciliul în Sibiu, . nr. 14,jud. Sibiu, CNP:_, cu suma de 100 lei. Cu drept de cerere de reexaminare în termen de 15 zile de la pronunțare.
A fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanții M. V. și M. A., în contradictoriu cu pârâții S. T. și D. I. M..
A fost admisă în parte cererea reconvențională formulată de pârâtul D. M..
S-a dispus ieșirea părților din indiviziune, a fost omologat raportul de expertiză comun întocmit de experții V. I., T. C. M. și P. D. E. și s-au atribuit bunurile în varianta II propusă de experți pentru lotizare astfel:
L. 1 - comun pentru M. V. și M. A.: terenul de 2070 mp situat în vatra satului Arsuri, vecin la N – P. T., S – Dijmărescvu I., E – pădurea, V – drumul sătesc, având valoarea totală de 20.818 lei; casa pe beci, construită din lemn și acoperită cu țiglă, bucătăria cu două camere, grajdul, pătulul, toate construcțiile în valoarea totală de_ lei situate pe terenul identificat anterior, teren în . de 836 mp categorie fânețe în valoarea totală de 577 lei expropriat ACH .
Plătește sultă suma de 5371 lei către pârâta S. T.. Plătește sultă suma de_ lei către pârâtul reclamant D. M..
L. nr. 2, S. T., compus din: terenul de 2500( 2368) mp, situat în comuna Schela, . N – A. N., S – D. D., V – pădurea, E– drum sătesc, în valoare de_ lei, teren de 112(158) mp, vie hibridă în comuna Schela hotar .) în valoare de 455 lei, teren de 800 mp în punctul P., La Hoțul, în valoare de 552 lei; teren de 900 mp în punctul Pai - În P., în valoare de 621 lei, terenul de 500 mp din punctul Văcari, . de 345 lei, terenul de 700 mp din punctul Galop în valoare de 322 lei, terenul de 700 mp din punctul G. în valoare de 322 lei, terenul de 600 mp în punctul Vie I., în valoare de 276 lei, terenul de 600 mp în punctul Mărul ăl Gras în valoare de 276 lei, terenul de 500 mp din punctul Pătrășcoi în valoare de 230 lei, teren punct Cîlbea, cu vecini la Est -pădurea, S – pârâu ,categorie fânețe, neproductiv, valoarea 0 lei. Primește sultă suma de 5371 lei de la reclamanta pârâtă M. V..
Lotul nr. 3, D. M., compus din: terenul de 588 mp situat în satul Schela, vecin la Est – drum raional, V – pădurea, S – O. C. și N – Pâinișoară, construibil, în valoare de 5914 lei, teren de 500 mp în Schela, vecin la E – pârâul, V – drum, S – P. C., N – B. N., construibil, în valoare de 5029 lei, teren de 610 (538 )mp, comuna Schela, hotar .), în valoare de 421 lei, teren de 480 mp situat în . Vii, vecin la E – drum, V – pârâu, S – P. C., N – B. N., în valoare de 1114 lei, teren de 300 mp situat în . Vii, vecin la E – drum, V – pârâu, S – P. C. și N – B. N., în valoare de 1218 lei, teren de 900 mp în . Vii, vecin la E – drum, V – pârâu, S – P. C. și N – B. N., în valoare de 621 lei, teren de 630 mp în . Vii, vecin la E – drum, V – pârâu, în valoare de 435 lei, teren 250 mp situat în . L., în valoare de 115 lei, teren de 957(626+336) mp situat în comuna Schela, hotar .), vecin la E – L. N., V – D. D., S – N. I., N – L. N., în valoare de 2220 lei.
Primește sultă suma de_ lei de la reclamanta pârâtă M. V..
Au fost compensate cheltuielile de judecată și a fost obligat pârâtul reclamant D. M. la plata sumei de 651 lei către reclamanta pârâtă reprezentând diferență cheltuieli judecată conform cotelor fiecăruia.
S-a luat act că reclamanta pârâtă nu solicită compensarea cheltuielilor de judecată cu pârâta S. T..
Pentru a pronunța această sentință, s-a reținut că prin decizia nr. 2119/2012 instanța de recurs a fixat limitele rejudecării, astfel încât instanța de fond în judecare nu poate depăși aceste limite.
Astfel, prin această decizie recursul formulat împotriva încheierii de admitere în principiu a fost respins, fiind admise recursurile doar cu privire la criticile formulate la modalitatea de lotizare întocmită de experți. Faptul că pârâtul prin obiecțiunile formulate la raportul comun de expertiză a solicitat evaluarea și a altor bunuri respectiv, teren de 3860 mp, fântâna și împrejmuirile, s-a apreciat de instanță că nu se poate dispune asupra acestor bunuri decât cu acordul părților, ori reclamanții nu au fost de acord cu introducerea altor bunuri la masa succesorală, trebuind să se respecte limitele rejudecării, motiv pentru care s-au respins aceste obiecțiuni.
Că, deși pârâtul a formulat inițial cerere de recuzare orală a instanței, pentru faptul că s-au respins obiecțiunile formulate de acesta, la a doua strigare din oficiu instanța a luat o declarație pârâtului care a învederat că nu solicită o contraexpertiză. La deliberare instanța a observat că cererea de recuzare are ca motiv inclusiv recuzarea instanței pentru faptul că i-a respins efectuarea unei contraexpertize, aspect nediscutat în ședința de judecată până la suspendarea judecății pentru soluționarea cererii de recuzare, dimpotrivă instanța din oficiu a întrebat pârâtul dacă solicită o contraexpertiză, acesta nefiind de acord cu această probă.
Cu privire la lotizările propuse de către pârât depuse în ciclurile procesuale, coroborate cu concluziile acestuia pe fondul cauzei, instanța a reținut că în realitate pârâtul dorește să rămână în indiviziune cu privire la imobilul casă de locuit, contrar dispozițiilor art. 723 cod civil, potrivit cărora nimeni nu poate fi obligat să stea în indiviziune, acțiunea de față fiind formulată de reclamantă, soră a pârâtului.
Pe de altă parte s-au propus variante de lotizare cu privire la terenuri, astfel încât să fie trase la sorți (varianta 3) sau scoase la licitație (varianta 4), ori potrivit raportului comun întocmit de experți bunurile cuprinse în masa succesorală a autorilor părților conform încheierii de admitere în principiu pot fi partajate și realizate loturi în funcție de modul de folosință al imobilelor, domiciliul părților, faptul că unii dintre coproprietari au făcut construcții, potrivit art. 673/9 C.p.c.
Ca urmare a stării tensionate existente între pârât și reclamantă, pârâtul în ședința de judecată din data de 29.04.2013, a avut o atitudine necuviincioasă și un comportament violent, perturbând ședința de judecată, astfel încât în baza art. 108/2 alin. 1 C.p.c, s-a dispus amendarea pârâtului cu suma de 100 lei, fiind comunicată acestuia măsura luată.
Referitor la criticile pârâtului privitoare la identificarea terenului de 2500 mp în lățime și nu în lungime, folosit de pârâtă, întrucât aceasta are casă și anexe pe acel teren, instanța a constatat că pârâta nu formulează nici o critică, dimpotrivă a solicitat ca acel teren să-i fie dat în lot și să nu plătească sultă, întrucât nu are posibilități materiale, aspect de care oricum instanța era obligată să țină cont potrivit deciziei de casare.
Cu privire la identificările topo întocmite în cauză, instanța în rejudecare este obligată să țină cont la fel și experții, având în vedere faptul că încheierea de admitere în principiu nu a fost casată, iar bunurile incluse la masa succesorală în plus nu pot fi scoase decât cu acordul părților în baza art. 673/7 C.p.c, lucru ce nu s-a întâmplat în cauză.
Criticile pârâtului cu privire la subevaluarea imobilului casă de locuit instanța le-a respins, având în vedere faptul că expertul V. I. a ținut cont de actele de proprietate ale autorilor, data construcțiilor înscrise în aceste acte, de Decretul 256/1984, buletin documentar expertiză tehnică 102/2006 și 122/2012, s-a ținut cont de coeficienții pozitivi și negativi din aceste buletine, cu actualizarea prețurilor, pârâtul nefăcând dovada contrară prin indicarea unui act normativ tehnic, care să contrazică cele susținute de expertul V. I..
Referitor la cererea pârâtului pentru efectuarea unei cercetări locale instanța a respins-o, apreciind că nu era utilă cauzei, deoarece admiterea recursurilor prin decizia 2119/2012 a Tribunalului Gorj a vizat doar două critici și anume atribuirea terenului de 2500 mp pârâtei și verificarea dacă terenul de 7000 mp este ușor partajabil, astfel încât să se formeze loturi, aspecte ce pot fi avute în vedere conform propunerilor de lotizare formulate de cei trei experți. Pârâtul a mai solicitat ca expertiza topografică să fie avizată la OCPI Gorj, instanța arătând acestuia că atât timp cât părțile nu sunt de acord cu lotizările până nu se soluționează irevocabil acest litigiu, avizarea nu ar duce decât la tergiversarea soluționării cauzei, părțile având posibilitatea înregistrărilor în cartea funciară în urma soluționării irevocabile a acestei cauze.
Având în vedere faptul că pârâta S. T. folosește terenul de 2500 mp pe care de altfel are casă și anexe, faptul că pârâtul locuiește în Sibiu și nu intenționează să se mute în județul Gorj, ținând cont de faptul că imobilul casă bătrânească a fost folosit și este folosit de către reclamantă, iar în curtea casei și-a construit o altă casă fiul acesteia, observând starea tensionată între pârât și reclamantă, în baza art. 673 și urm. C.p.c, coroborat cu art. 723 cod civil, s-a admis în parte acțiunea, s-a admis în parte cererea reconvențională și s-a dispus ieșirea părților din indiviziune, fiind omologat raportul de expertiză comun întocmit de experții V. I., T. C. M. și P. D. E., fiind atribuite bunurile în varianta II propusă de experți pentru lotizare.
În baza dispozițiilor art. 277 C.p.c, instanța a compensat cheltuielile de judecată, obligând pârâtul reclamant D. M. la plata sumei de 651 lei către reclamanta pârâtă reprezentând diferență cheltuieli judecată conform cotelor fiecăruia și cheltuielilor de judecată suportate de fiecare. Astfel, reclamanții conform chitanțelor de la dosar au avut cheltuieli de judecată în cuantum de 3109,8 lei, pârâta S. T. suma de 550 lei și pârâtul D. M. suma de 853, 4 lei, diferența ce rămâne necompensată pentru pârât fiind de 651 lei.
S-a luat act că reclamanta pârâtă nu solicită compensarea cheltuielilor de judecată cu pârâta S. T..
Împotriva sentinței a declarat recurs recurentul pârât D. M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, invocând dispozițiile art. 312 alin. 3 și 5 c.pr.civ. și art. 304 pct. 6,7,8, și 9 c.pr.civ.
A arătat că instanța de fond a pronunțat hotărârea recurată cu încălcarea normelor procedurale ale dreptului la apărare și fără a intra în cercetarea fondului, că nu s-au respectat îndrumările deciziei de casare, experții nerăspunzând la obiecțiunile pe care le-a formulat, impunându-se refacerea expertizelor, care să respecte cerințele esențiale pentru validitatea unei expertize.
Că, imobilul casă părintească s-a atribuit în comun numiților M. V. și M. A., deși acesta din urmă are doar o cotă de 2/8 din acest imobil, conform contractului de întreținere și totodată modalitatea de identificare și atribuire a casei părintești este eronată, amplasamentul acesteia nefiind conform planurilor cadastrale.
A fost criticată sentința și pentru faptul că în loturile formate au fost incluse terenuri care nu se mai găseau în proprietatea defuncților părinți, întrucât au făcut obiectul unor schimburi și că nu s-a dat răspuns la obiecțiunile pe care le-a formulat la expertizele întocmite în cauză, respectiv expertiza agricolă care trebuia să fie efectuată după efectuarea măsurătorilor de către expertul topo, că a fost omisă suprafața de 3860 mp care a aparținut autoarei. În ceea ce privește expertiza tehnică, a arătat că expertul nu a prezentat realitatea RLV-ului casei ,care are două intrări separate că nu s-a evaluat împrejmuirea imobilului și fântâna din grădina casei, fiind greșite și calculele la aplicarea coeficienților de actualizare prevăzuți în buletinul documentar, expertul nerăspunzând nici la obiecțiunile pe care le-a formulat.
Privitor la expertiza topografică, a arătat că nu s-au trecut suprafețele reale ale terenurilor, nefiind efectuate măsurători avizate de OCPI, că suprafața de 2070 mp ce constituie terenul cu casa părintească include parte din terenurile ce au făcut parte din zestrea autoarei, precum și din cele primite în schimb de către aceasta, considerând recurentul că prin modul cum a fost prezentat raportul de expertiză topo s-a dat dovadă de neprofesionalism și superficialitate în cadastru, fiind necesară refacerea măsurătorilor.
A mai arătat recurentul în ceea ce privește raportul de expertiză comun întocmit de cei trei experți că s-a ignorat dispoziția din îndrumările de casare referitoare la răspunsul la obiecțiunile părților, terenurile fiind evaluate fără a se ține cont de limita intravilan și extravilan, la imobilul casă de locuit RLV-ul fiind incomplet, nefiind evaluate fântâna, zidul împrejmuitor, coeficienții de actualizare fiind aplicați eronat .
Tribunalul analizând actele și lucrările de la dosarul cauzei, prin prisma criticilor formulate, apreciază ca fiind neîntemeiat recursul, pentru cele se vor arăta în continuare;
Critica vizând neevaluarea tuturor bunurilor, respectiv împrejmuirea imobilului casă de locuit, fântâna, suprafața de 3860 mp, precum și faptul că în loturile părților au fost incluse terenuri care nu se mai aflau în proprietatea defuncților părinți, întrucât fuseseră date la schimb pentru alte terenuri nu poate fi luată în considerare, întrucât încheierea de admitere în principiu prin care s-a stabilit componența masei bunurilor de împărțit a fost menținută prin decizia de casare a tribunalului, în cuprinsul încheierii nefiind incluse bunurile anterior arătate.
Nefondată este și critica privind atribuirea imobilului casă de locuit intimaților reclamanți, aceasta întrucât cota acestora din imobil este mai mare decât cea a recurentului, dat fiind faptul că autoarea le-a înstrăinat partea sa printr-un contract de întreținere și totodată aceștia au locuit permanent în imobil, întreținându-l și aducându-i îmbunătățiri.
Se apreciază de asemenea că nici critica rămânerii în indiviziune asupra imobilului casă nu este întemeiată, aceasta contravenind dispozițiilor art. 723 Cod civil, conform cărora nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune.
Nici criticile vizând evaluarea terenurilor nu sunt fondate, din raportul de expertiză rezultând că au fost evaluate diferit terenurile, conform normativelor în vigoare, în raport de poziționarea acestora în intravilan sau extravilan, precum și de categoria de folosință; totodată în mod corect s-a făcut și evaluarea imobilului casă de locuit, în conformitate cu prevederile Decretului 256/1984, avându-se în vedere vechimea construcției, situarea acesteia, precum și buletinele de documentare expertiză tehnică.
Neîntemeiate sunt și susținerile recurentului în sensul că nu au fost respectate îndrumările deciziei de casare, că s-au încălcat normele procedurale ale dreptului la apărare, că nu s-a intrat în cercetarea fondului și că nu s-a răspuns la obiecțiunile pe care le-a formulat, din lucrările de la dosarul cauzei în rejudecare rezultând că cei trei experți au completat rapoartele de expertiză conform celor stabilite prin decizia de casare, iar în ceea ce privește încălcarea normelor procedurale, nu rezultă încălcarea acestora, recurentul fiind prezent în instanță, precum și cu ocazia întocmirii rapoartelor de expertiză exprimându-și punctele de vedere.
Privitor la critica vizând avizarea de către OCPI, este de reținut că părțile vor putea să-și înregistreze în cartea funciară imobilele atribuite, după soluționarea irevocabilă a litigiului purtat între acestea, expertul topograf prin răspunsul la obiecțiunile formulate pentru termenul din 8.04.2013 ( fila 103 din dosar) precizându-și punctul de vedere privitor la acest aspect.
Este de reținut totodată că în situația în care recurentul pârât era nemulțumit de modul în care au fost întocmite expertizele sub toate aspectele arătate, avea posibilitatea de a solicita efectuarea unei contraexpertize, acesta însă a refuzat, aspect rezultat din declarația pe care a dat-o la instanța de fond în data de 29.04.2013 ( fila 189 dosar ).
Văzând și dispozițiile art. 312 c.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul pârât D. M. împotriva sentinței civile nr. 3495 din 29.04.2013 pronunțată de Judecătoria Tg.-J. în dosarul nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 14 Octombrie 2013 la Tribunalul Gorj .
Președinte, M. B. | Judecător, Nicolița Ș. | Judecător, C. A. M. |
Grefier, A. P. |
Red. MB
j.f.C. L.
ex. 2
SL 16 Octombrie 2013
| ← Grăniţuire. Decizia nr. 243/2013. Tribunalul GORJ | Rectificare carte funciară. Decizia nr. 226/2013. Tribunalul GORJ → |
|---|
