Pretenţii. Decizia nr. 1914/2013. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1914/2013 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 03-10-2013 în dosarul nr. 2136/267/2012
Dosar nr._ Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
Decizia civilă nr. 1914
Ședința publică din 03 octombrie 2013
Completul compus din:
Președinte G. D.
Judecător M. G.
Judecător N. U.
Grefier Firuța Ș.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurentul reclamant B. S., împotriva sentinței civile nr. 688/21.05.2013 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosar nr._, în contradictoriu cu și pe intimatul pârât D. M..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul reclamant B. S., asistat de avocat B. I., lipsă fiind intimatul pârât D. M., reprezentat de avocat P. C..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care constatând recursul în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Avocat B. I. pentru recurentul reclamant a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii, cu cheltuieli de judecată fond și recurs.
A motivat că instanța de fond a făcut o interpretare eronată a probelor administrate în cauză, din probatoriul administrat rezultând că animalele pârâtului au pătruns pe proprietatea reclamantului și i-au afectat întreaga cultură de căpșuni realizată pe terenul de 0,49 ha .
S-a motivat că aceste susțineri sunt dovedite cu cele două procese verbale de constatare încheiate de reprezentanții Primăriei comunei Polovragi și depozițiile martorilor audiați .
Avocat P. C. pentru intimatul pârât a solicitat respingerea recursului cu cheltuieli de judecată .
A motivat că soluția instanței de fond este în concordanță cu probatoriul administrat, în mod corect instanța luând în considerare doar procesul verbal de constatare din 2.11.2012 în care se constată distrugerea culturii de căpșuni pe suprafața de 620 mp, procesul verbal din 21.11.2012 fiind întocmit după promovarea acțiunii .
De asemenea a arătat că din depozițiile martorilor audiați a rezultat că în zonă erau mai multe turme de oi, nefăcându-se dovada cu certitudine că animalele pârâtului sunt cele care au distrus întreaga cultură de căpșuni .
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față ;
Prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță sub nr. dosar_, reclamantul B. S. a chemat în judecată pe pârâtul D. M., solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligat pârâtul să-i plătească contravaloarea prejudiciului cauzat de pârât cu animalele acestuia, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că este proprietarul unui teren în suprafață de 0,49 ha agricol, situat în punctul „D.” Moiaga, teren dobândit prin sentința civilă nr. 1021 din_ .
A arătat că în primăvara anului 2012 pe o suprafață de 0,30 ha din acest teren a înființat o cultură de căpșuni și că terenul lui este îngrădit pe toate părțile cu sârmă și mărăciniș.
Reclamantul a arătat că în data de_ deplasându-se la terenul său a găsit cultura de căpșuni distrusă în proporție de 75% de o turmă de oi, animale ce se aflau în paza numitului D. M., acesta aflându-se cu adăpostul animalelor la o distanță de circa 150 m de terenul lui.
A mai arătat reclamantul că a mers la Primăria comunei Polovragi solicitând o comisie care să constatate pagubele de pe terenul proprietatea sa, încheindu-se procesul verbal din 02.11.2012.
În drept, și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 1375,1377, 1385 și 1386 c.civ și art. 274 C.proc. civ.
În susținerea acțiunii, a înțeles să se folosească de interogatoriul pârâtului, înscrisuri, testimonială și expertiza de specialitate.
La data de 07.12.2012, reclamantul a depus note de ședință, prin care și-a precizat acțiunea inițială, solicitând obligarea pârâtului la contravaloarea prejudiciului cauzat de animalele acestuia pentru întreaga cultură de căpșuni ce se afla plantată pe teren, întrucât ulterior introducerii acțiunii la instanță animalele pârâtului au pătruns pe terenul său, distrugându-i în totalitate cultura de căpșuni.
Prin sentința civilă nr. 688 din 21.05.2013 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosar nr._ a fost admisă în parte acțiunea precizată formulată de reclamantul B. S., împotriva pârâtului D. M. .
A fost obligat pârâtul la 3513 lei despăgubiri către reclamant și la 1914,8 lei cheltuieli de judecată către reclamant.
Pentru a pronunța sentința instanța de fond a reținut următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr. dosar_, reclamantul B. S. a chemat în judecată pe pârâtul D. M., solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligat pârâtul să-i plătească contravaloarea prejudiciului cauzat de pârât cu animalele acestuia, care au pătruns pe terenul cultivat cu căpșuni, unde au păscut plantația înființată.
Din probele administrate, rezultă că pe terenul în suprafață totală de 5344 mp aparținând reclamantului acesta a înființat o cultură de căpșuni pe o suprafață de 3773 mp, care la constatarea expertului desemnat în cauză, ce s-a deplasat la fața locului în data de 23.03.2013, era afectată în mod diferit pe lungimea acesteia, respectiv în partea de răsărit gradul de afectare era de peste 80%, în partea centrală de 55-60% iar în partea de vest de circa 45%, părțile laterale, nord și sud, fiind afectate mai mult decât partea centrală, expertul stabilind un grad de distrugere a culturii de 60%.
De asemenea, se mai reține că, la solicitarea reclamantului, o comisie formată din funcționari ai Primăriei . deplasat la fața locului la data de 02.11.2012 și 21.11.2012.
Potrivit primului proces verbal încheiat (fila 5), s-a constatat că, pe o suprafață de circa 620 mp din cultura de căpșuni înființată în primăvara anului 2012, se observă urme de oi, plantele fiind smulse, mâncate și călcate în procent de peste 75%.
Potrivit celui de-al doilea proces-verbal (fila 26), s-a constatat că pe terenul din pct. Moiaga D. există o cultură de căpșuni iar pe toată suprafața cultivată sunt urme de animale ovine, existând plante de căpșuni smulse și pășunate.
Din declarația martorului G. Ș. (fila 29) rezultă că a văzut oile pârâtului pe terenul reclamantului în luna octombrie 2012 iar cultura de căpșuni a fost distrusă în proporție de 80% iar în afară de oile pârâtului a mai văzut o altă turmă, însă nu pe terenul reclamantului.
De asemenea, martorul B. D. (fila 30) a arătat că la sfârșitul lunii octombrie 2012 a observat oile pârâtului intrând în grădina reclamantului, cultivată cu căpșuni, apreciind că a fost distrus un sfert din cultură, observând că nu au pătruns pe tot terenul și nu cunoaște dacă a mai intrat și altă dată.
Martorul B. Minoca (fila 31) a arătat că la sfârșitul lunii octombrie – începutul lunii noiembrie a observat mai multe oi ale pârâtului care au intrat în grădina reclamantului, anterior în jurul datei de 26 octombrie constatând că un sfert din cultura de căpșuni era mâncată de oi iar la data când le-a văzut, respectiv la începutul lunii noiembrie, întreaga cultură era distrusă. Cu privire la acest martor, instanța reține, potrivit declarațiilor sale, că lucrează de 12 ani la reclamant și locuiește la acesta.
Martorul M. I. (fila 32), propus de pârât, a arătat că în zona Moiaga pășteau, în toamna anului 2012, 5 turme de oi, în apropiere fiind 3 stâne, printre care și a pârâtului, iar la data când s-a întâlnit cu reclamantul care i-a spus că în grădina acestuia sunt urme de oi, a constatat că mai puțin de un sfert din cultură fusese distrusă.
Potrivit art. 1375 C.civ., proprietarul unui animal sau cel care se servește de el răspunde, independent de orice culpă, de prejudiciul cauzat de animal, chiar dacă acesta a scăpat de sub paza sa.
Pentru a opera această răspundere civilă, este necesar să se facă dovada săvârșirii faptei, a existenței prejudiciului cauzat, a cuantumului acestuia și a raportului de cauzalitate între faptă și prejudiciul dovedit.
Pentru a se putea obține repararea prejudiciului, acesta trebuie să fie cert, caracterul cert al prejudiciului presupunând că acesta este sigur, atât în privința existenței cât și în privința posibilității de evaluare.
În speță, se constată în raport de probele administrate, reținute mai sus, că răspunderea pârâtului pentru prejudiciul cauzat culturii de căpșuni poate fi atrasă numai raportat la suprafața identificată prin primul proces verbal încheiat de comisia constituită la nivelul primăriei în data de 02.11.2012, care a observat urme de oi, plantele fiind smulse, mâncate și călcate în procent de peste 75%., pe o suprafață de aproximativ 620 mp, ce se coroborează cu declarațiile martorilor ce se referă, ca perioadă de timp, la sfârșitul lunii octombrie sau începutul lunii noiembrie precum și la gradul de distrugere a culturii.
În ceea ce privește faptul că, ulterior, animalele aflate în paza juridică a pârâtului ar mai fi pătruns pe terenul reclamantului și ar fi produs și alte distrugeri, se constată că acest aspect nu rezultă din probele administrate în cauză, existând posibilitatea ca și alte animale să fi pătruns pe același teren și să fi produs prejudiciul reclamat. În același sens, constatarea ulterioară a expertului, după mai multe luni de la producerea faptei, nu poate avea relevanță asupra întinderii terenului cultivat și distrus.
Totodată, din coroborarea declarațiilor martorilor, mențiunile procesului verbal din 02.11.2012 și gradul de afectare a plantației constatat la data efectuării expertizei, instanța de fond a avut în vedere pentru suprafața de 620 mp un procent de 80% și, raportat la modul de calcul al expertului, respectiv că pentru un procent de 60% grad de distrugere, contravaloarea prejudiciului ar fi de 2635 lei (fila 68), prin calcul matematic se constată că pentru aceeași suprafață, cu un grad de afectare de 80%, contravaloarea prejudiciului cert, rezultat din probele administrate ca fiind produs de animalele aflate în paza pârâtului este de 3513 lei (2635 lei / 60 * 80 = 3515 lei).
În consecință, a fost admisă în parte acțiunea precizată, pentru contravaloarea prejudiciului astfel stabilit.
În ceea ce privește aplicarea dispozițiilor art. 274 – 276 C.p.civ., instanța a reținut cuantumul taxei de timbru și timbru judiciar raportat la cuantumul pretențiilor admise (291,8 lei taxă de timbru și respectiv 3 lei timbru judiciar), onorariul de avocat 1000 lei, onorariul de expert 500 lei și 120 lei cheltuieli de transport, în funcție de distanța dintre localitatea de domiciliu și sediul instanței, coroborată cu prețul mediu al carburantului, determinat potrivit bonurilor fiscale depuse, rezultând un cost mediu de 15 lei dus-întors/termen, pentru un număr de 8 termene.
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul B. S., criticând sentința pentru netemeinicie și nelegalitate .
În motivarea recursului s-a arătat că sentința este pronunțată cu interpretarea și aplicarea greșită a legii și cuprinde motive contradictorii sau străine de natura pricinii .
S-a arătat în esență că prin probatoriul administrat respectiv cele două procese verbale de constatare din 2 și 21.11.2012 reclamantul a făcut dovada că întreaga suprafață de 0,49 ha teren pe care s-a amenajat cultura de căpșuni a fost afectată, cultura fiind compromisă în proporție de 75 %.
Prin depozițiile martorilor audiați în cauză s-a demonstrat că animalele pârâtului au fost cele care au pătruns pe terenul reclamantului în lunile octombrie și noiembrie, afectând cultura de căpșuni.
În ceea ce privește cuantumul prejudiciului, el a fost stabilit prin raportul de expertiză întocmit în cauză.
S-a solicitat în concluzie admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată la fond și recurs.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma criticilor formulate, instanța de recurs reține recursul ca fiind fondat, soluția instanței de fond fiind pronunțată cu interpretarea greșită a legii, în cauză fiind incident cazul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C.pr.civ. și în raport de disp,. art. 312 alin. 1 și 3 C.pr.civ., tribunalul va admite recursul, va modifica sentința în sensul că va admite acțiunea așa cum a fost formulată și va obliga pârâtul la plata către reclamant a 16.020 lei despăgubiri civile și 2700 lei cheltuieli de judecată aferente fondului .
Prin acțiunea formulată la 15.11.2012 ,dedusă judecății instanța a fost învestită cu o acțiune în răspundere civilă delictuală pentru fapta animalelor, reclamantul B. S. solicitând obligarea pârâtului D. M. la repararea prejudiciului cauzat de animalele acestuia, care în cursul anului 2012 au pătruns pe proprietatea reclamantului în punctul ,, D.” Moiaga afectând cultura de căpșuni edificată de reclamant pe proprietatea sa, pe o suprafață de 620 mp .
La termenul din 7.12.2012 reclamantul și-a precizat acțiunea în sensul că solicită despăgubiri pentru distrugerea culturii de căpșuni de pe întreaga suprafață de teren, motivând că după promovarea acțiunii animalele pârâtului au mai pătruns în grădina reclamantului .
Prin procesul verbal din 2.11.2012 încheiat de reprezentanții Primăriei Comunei Polovragi s-a constatat că pe o suprafață de circa 620 mp cultura de căpșuni înființată de reclamant a fost compromisă în procent de 75 %, în teren observându-se urme de oi .
Prin procesul verbal de constatare din 21.11.2012 încheiat de reprezentanții Primăriei Polovragi s-a constatat că întreaga suprafață cultivată cu căpșuni proprietatea numitului B. S. a fost distrusă, constatându-se urme de ovine .
Pârâtul D. M. nu a formulat întâmpinare, în care să-și expună punctul de vedere cu privire la susținerile reclamantului .
În cauză au fost audiați patru martori, care au relatat că cultura de căpșuni înființată de reclamant a fost distrusă în proporție de 80% de oi .
Martorii G. Ș., B. D. și B. M. au relatat că au văzut oile pârâtului pătrunzând în grădina reclamantului .
Martora B. M. declară că animalele pârâtului au pătruns pe proprietatea reclamantului în mai multe rânduri, prima dată când au intrat afectând cultura de căpșuni pe suprafața de 620 mp, însă ulterior au mai intrat de trei sau patru ori în grădină.
Plecând de la afirmațiile martorilor că în zonă mai pășteau și alte turme de oi, instanța de fond a reținut că nu s-a făcut dovada că singurele animale care au pătruns pe proprietatea reclamantului distrugând întreaga cultură de căpșuni aparțin pârâtului, astfel că a obligat pârâtul la plata de despăgubiri doar pentru cultura de căpșuni de pe suprafața de 620 mp distrusă conform procesului verbal din 2.11.2012.
Instanța de fond a reținut acțiunea ca fiind întemeiată doar în parte cu privire doar la suprafața de 620 mp reținând că doar pentru această suprafață s-a făcut dovada că, cultura de căpșuni a fost afectată de animalele pârâtului .
Această concluzie nu este în concordanță cu probatoriul administrat întrucât nici unul din martorii audiați în cauză nu au afirmat că în grădina reclamantului ar fi văzut și alte animale decât oile pârâtului .
Împrejurarea că în zonă mai erau și alte turme de oi nu conduce în mod automat, în lipsa unor probe certe, la concluzia că pe proprietatea reclamantului ar fi pătruns și alte animale decât cele ale pârâtului. Cel care trebuia să facă o astfel de probă este chiar pârâtul, care însă a avut o atitudine pasivă, nu și-a formulat apărări, iar martorul propus de acesta M. I. nu a relatat în mod expres că pe terenul reclamantului ar fi pătruns și alte animale .
În ceea ce privește constatările expertului, proba cu expertiză a fost administrată în cauză și prezintă valoare probatorie în ceea ce privește determinarea cuantumului prejudiciului cauzat reclamantului . Problema autorului faptei ilicite fiind dovedită în prezenta cauză cu depozițiile martorilor audiați în cauză.
Apreciind că în cauză s-a făcut dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 1375 și următoarele cod civil pentru angajarea răspunderii civile delictuale pentru fapta animalului, tribunalul reține acțiunea dedusă judecății ca fiind fondată în totalitate .
Privitor la cheltuielile de judecată datorate de pârât reclamantului în fața instanței de fond, tribunalul apreciază că cuantumul acestora se ridică la 2700 lei constând în onorariu avocat – 1000 lei, onorariu expert - 500 lei ,taxă de timbru 1105 lei și cheltuieli de transport 100 lei, suma pretinsă de reclamant în cuantum de 530 lei cu titlu de cheltuieli de transport fiind nefondată, în raport de distanța dintre domiciliul reclamantului, . instanței .
În temeiul art. 274 C.pr.civ. intimatul pârât va fi obligat la plata către recurent a 560 lei cheltuieli de judecată în recurs, constând în onorariu avocat și cheltuieli de transport.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurentul reclamant B. S., împotriva sentinței civile nr. 688/21.05.2013 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosar nr._, în contradictoriu cu și pe intimatul pârât D. M..
Modifică sentința în sensul că admite acțiunea.
Obligă pârâtul la plata către reclamant a_ lei despăgubiri civile și 2700 lei cheltuieli de judecată.
Obligă intimatul pârât la 560 lei cheltuieli de judecată în recurs, către recurentul reclamant.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 03 Octombrie 2013 la Tribunalul Gorj .
Președinte, G. D. | Judecător, M. G. | Judecător, N. U. |
Grefier, Firuța Ș. |
Red. GD/Tehn LS
j.f. R. M. F.
ex.3/10 octombrie 2013
| ← Pretenţii. Decizia nr. 1754/2013. Tribunalul GORJ | Fond funciar. Decizia nr. 796/2013. Tribunalul GORJ → |
|---|
