Revendicare imobiliară. Decizia nr. 854/2013. Tribunalul GORJ
Comentarii |
|
Decizia nr. 854/2013 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 01-04-2013 în dosarul nr. 2176/263/2012
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 854
Ședința publică de la 01 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE Nicolița Ș.
Judecător C. A. M.
Judecător M. B.
Grefier A. P.
Pe rol fiind judecarea recursului civil formulat de recurentul reclamant N. M. împotriva sentinței civile nr. 3150/13.12.2012 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți Statul Român prin Ministerul Finanțelor București, B. Națională a României și B. Națională a României- Sucursala Gorj.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns consilier juridic Burgheci D. pentru intimatele pârâte B. Națională a României și B. Națională a României- Sucursala Gorj, lipsind recurentul reclamant N. M., reprezentat de avocat S. G..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, avocat S. G. depune la dosar împuternicirea avocațială, după care, nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, tribunalul constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul părților asupra acestuia.
Avocat S. G., pentru recurentul reclamant N. M., a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței, în sensul de a fi admisă acțiunea așa cum a fost fromulată, întrucât dreptul la acțiune nu era prescris.
Consilier Juridic Burgheci D., pentru intimatele pârâte B. Națională a României și B. Națională a României- Sucursala Gorj, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că obiectele confiscate nu se află în custodia băncii, în acest sens existând și adresă la dosarul instanței de fond.
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față:
Prin sentința civilă nr.3150/13.12.2012 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr._ a fost admisă excepția prescripției dreptului la acțiune și în consecință, a fost respinsă ca fiind prescrisă acțiunea civilă formulată de reclamantul N. M., cu domiciliul în Motru, . 1, ., jud. Gorj, în contradictoriu cu pârâții S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR, cu sediul în București, ., sector 5, B. NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI, cu sediul în București, ., sector 3 și BANACA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI AGENȚIA GORJ, cu sediul în Tg. J., ., jud. Gorj.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că potrivit art. 26 alin. 1 din OUG 190/200 astfel cum a fost modificată, persoanele fizice și juridice ale căror obiecte din metale prețioase și pietre prețioase au fost preluate abuziv de către stat pot solicita restituirea acestora judecătoriei în raza căreia domiciliază sau își au sediul, pana la data de 31 decembrie 2009.
A constatat instanța că reclamantul a introdus cererea de restituire la data de 28.06.2012 și drept urmare, s-a apreciat ca fiind întemeiată excepția prescripției dreptului la acțiune în restituirea metalelor prețioase confiscate la data de 20.08.1984 și a valorilor ce au fost confiscate la data de 27.10.1984.
Împotriva sentinței, a declarat recurs reclamantul N. M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând dispozițiile art.304 Cpr.civ.
A arătat că nu a fost stabilit în mod corect cadrul procesual, nefiind în situația unei revendicări imobiliare cum greșită a fost conceptat obiectul cererii, că nu trebuia să plătească nicio taxă de timbru în conformitate cu prevederile OUG 190/2000 și, totodată, prima instanță nu s-a pronunțat asupra lipsei calității procesuale pasive invocată de S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice, ci pe o altă excepție și anume, aceea a prescripției dreptului la acțiune.
Că, nu au fost făcute verificări cu privire la întreruperea termenului de prescripție, întrucât a solicitat de mai multe ori pârâtelor restituirea valorilor pe care i le-au preluat abuziv în perioada comunistă și, totodată, prin hotărârea recurată a fost încălcat art.1 din Protocolul nr.1 la CEDO.
Tribunalul, analizând actele și lucrările de la dosarul cauzei, prin prisma criticilor formulate, apreciază ca fiind neîntemeiat recursul.
Recurentul reclamant i-a acționat în judecată pe pârâți pentru ca aceștia să fie obligați să-i restituie valorile confiscate în anul 1984 de către organele de miliție existente în acea perioadă, valori constând în bijuterii din aur și valută, bunuri pentru care a fost cercetat de către Procuratura Locală Tg-J. care a emis și Ordonanța nr. 610/P/II/1985 prin care a fost scos de sub urmărire penală, dispunându-se, totodată, restituirea bunurilor ce i-au fost confiscate, precizând reclamantul că este vorba de 99,22 grame aur, 9900 lei, 1500 lire turcești, 75 mărci RFG, 40 leva și 2400 dolari, bunuri pe care nu a reușit nici până în prezent să le recupereze.
Mai reține tribunalul că restituirea bunurilor confiscate pe nedrept în perioada regimului comunist au fost reglementate prin legi speciale, respectiv OUG nr.190/2000, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.261/2002 cu modificările și completările ulterioare conform acestor acte normative, persoanele fizice și juridice ale căror obiecte din metale prețioase, aliaje ale acestora și pietre prețioase au fost preluate abuziv, putând solicita restituirea acestora până la data de 31.12.2003, ulterior termenul de restituire fiind prelungit până la data de 31.12.2009.
Cum recurentul reclamant a promovat cererea de față abia la 28.06.2012, în mod corect instanța de fond a admis excepția prescripției dreptului la acțiune a bunurilor constând în bijuterii și valută confiscate în anul 1984, excepție invocată de către pârâți.
Nu este fondată nici critica vizând taxa de timbru, aceasta întrucât recurentului reclamant la instanța de fond i s-a admis cererea de acordare a ajutorului public judiciar vizând plata taxei de timbru, iar în ceea ce privește critica asupra nepronunțării pe excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de S. R., se apreciază că recurentul nu are interes în invocarea unui astfel de motiv, excepția nefiind invocată de către acesta, ci de către o altă parte în cauză care nu a formulat recurs.
Față de considerentele arătate și de dispozițiile art.312 Cpr.civ., urmează ca recursul declarat de reclamant să fie respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurentul reclamant N. M. împotriva sentinței civile nr. 3150/13.12.2012 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți Statul Român prin Ministerul Finanțelor București, B. Națională a României și B. Națională a României- Sucursala Gorj.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 01 Aprilie 2013, la Tribunalul Gorj.
Președinte, Nicolița Ș. | Judecător, C. A. M. | Judecător, M. B. |
Grefier, A. P. |
Red. jud. M.B. /tehn.E.C.
Jud fond E.Șt. V.
03 Aprilie 2013/2 ex.
← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1428/2013. Tribunalul GORJ | Pretenţii. Hotărâre din 06-03-2013, Tribunalul GORJ → |
---|