Contestaţie la executare. Decizia nr. 1059/2014. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1059/2014 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 10-12-2014 în dosarul nr. 11883/318/2014
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1059/2014
Ședința publicădin10 Decembrie 2014
Completul compus din:
Președinte A. E. S.
Judecător C. P.
Judecător N. B.
Grefier L. P.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurentul intimat . SRL împotriva sentinței civile nr.5662 din 29.09.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ , în contradictoriu cu intimata contestatoare T. E. și cu intimatul B. Ș. S..
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurentul intimat . SRL, intimatul B. Ș. S. și intimata contestatoare T. E..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință care a învederat instanței că recurentul intimat . SRL a solicitat judecarea cauzei în lipsă și că s-a depus o cerere de amânare din partea intimatei contestatoare T. E. în vederea angajării unui apărător. Instanța în deliberare apreciază ca neîntemeiată cererea de amânare, dispozițiile art. 156 C.pr.civ. nefiind imperative, de la data înregistrării cererii de recurs și până la acordarea primului termen de judecată trecând o perioadă suficientă pentru ca intimata să aibă posibilitatea să-și angajeze apărător.
Observând că recurenta intimată solicită judecarea cauzei în lipsă, în temeiul art. 242 alin. 2 C.pr.civ., instanța reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față.
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg.J. la data de 28.08.2014, sub nr._, contestatoarea T. E. a formulat contestație împotriva somației de executare din data de 08.08.2014 și împotriva executării silite efectuate în dosarul nr.582/E/2012 al B. Ș. S., executare silită pornită la cererea creditoarei E. F. GMBH prin mandatar . SRL, în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de credit de consum nr_ din_ .
În motivare, contestatoarea a arătat că B. Ș. S. a somat-o ca în termen de o zi de la primirea, lăsarea, afișarea sau comunicarea în orice mod legal a somației menționate, să achite suma de 8024,34 lei compusă din 7069,70 lei reprezentând debit lei calculată la data cererii de executare si 954,64 lei cheltuieli de executare silită în dosarul 582/E/2012.
Contestatoarea s-a prevalat de disp. art.137 și art.389 C.pr.civ. din 1865, în raport de care a invocat excepția perimării executării silite, arătând că excepția de perimare este excepția absolută ce poate fi invocată din oficiu de instanță sau la cererea părții interesate, în orice fază a procesului la instanța de fond. În susținerea excepției perimării executării silite, contestatoarea a mai învederat că somația trimisă face parte dintr-un dosar de executare 582/E/2012 și până în prezent nu a primit niciun fel de comunicare a vreunui act de executare, pe cale de consecința a solicitat să se constate perimată executarea.
De asemenea, contestatoarea s-a prevalat de disp. art.405 C.pr.civ. din 1865, în raport de care a invocat excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită, cu motivarea că dreptul de a cere executarea silită s-a prescris, respectiv au trecut 3 ani de la data când s-a născut acest drept.
În continuarea motivării, contestatoarea a învederat că, dacă se va trece peste aceste apărări, solicită să se constate că nu există încuviințarea executării silite dată de către instanțele de judecată, și că înțelege să conteste întinderea titlului executoriu, sens în care a invocat disp. art. 399 alin. 21 și art. 400 alin 2 C.pr.civ. din 1865.
În drept, contestatoarea a invocat disp. art.372, 397, 391, 389, 399-404 C.pr.civ. din 1865.
În probațiune, contestatoarea a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv dosarul de executare nr. 582/E/2012.
Instanța a fixat primul termen de judecată la data de 15.09.2014, pentru când s-a dispus: citarea părților, contestatoarea cu mențiunea de a timbra contestația cu 506,21 lei, sub sancțiunea anulării ca netimbrată, intimații cu copie acțiune și înscrisuri și cu mențiunea de a formula întâmpinare; emiterea unei adrese către B. Ș. S. pentru a înainta dosarul de executare nr.582/E/2012. La solicitarea instanței, Biroul Executorului Judecătoresc Ș. S., a înaintat, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, dosarul de executare nr. 582/E/2012 (filele 28-108).
Intimata S.C. E. KSI România S.R.L. a formulat întâmpinare, prin care, pe cale de excepție, a solicitat respingerea contestației la executare ca netimbrată sau ca tardiv introdusă, iar pe fond, a solicitat respingerea contestației ca netemeinică și nelegală. În susținerile pe fondul cauzei, intimata a arătat că, în urma cesiunii de creanță intervenită la data de 30.11.2009 și înregistrată corespunzător în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare, S.C. E. KSI România S.R.L. a preluat creanța și a devenit creditor.
Din perspectiva excepției prescripției dreptului de a cere executarea silită, invocată de contestatoare, intimata a arătat că la data de 30.11.2009 a intervenit preluarea creanței, la data de 20.04.2010 debitoarea a efectuat o plată parțială voluntară, iar în octombrie 2012 a fost depusă cererea de executare silită la B. Ș. S., drept pentru care excepția prescripției este neîntemeiată.
Intimata a apreciat că neîntemeiată este și excepția perimării executării silite, invocată de contestatoare, întrucât înaintea actelor de executare comunicate în luna august 2014 și contestate, au existat o . acte întocmite în dosarul de executare nr.582/2012, începând cu anul 2012 și până în prezent. De asemenea, a învederat intimata că, prin prisma disp. art.457 C.pr.civ., obiectul popririi îl constituie și încasările viitoare și, prin urmare, poprirea este o formă de executare ce subzistă în timp.
În ceea ce privește susținerea contestatoarei, că nu există încuviințarea executării silite, intimata a arătat că încuviințarea executării silite a fost dispusă prin încheierea nr.3857/09.10.2012 a Judecătoriei Tg-J..
În drept, intimata a invocat disp. art.115 C.pr.civ.
La termenul de judecată din 29.09.2014, pentru motivele expuse în practicaua prezentei hotărâri, instanța a respins excepția netimbrării cererii de chemare în judecată și excepția tardivității contestației la executare, invocate de intimată; a calificat excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită și excepția perimării executării silite, invocate de contestatoare, ca fiind motive ale contestației la executare; a încuviințat părților proba cu înscrisurile depuse la dosar; a respins ca inutilă proba cu expertiza de specialitate contabilitate.
Prin sentința civilă nr.5662 din 29.09.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ a fost admisă contestația la executare formulată de contestatoarea T. E., domiciliată în comuna Drăguțești, ., județul Gorj, în contradictoriu cu intimații B. Ș. S., cu sediul în Tg-J., ..16, județul Gorj, și E. F. GMBH prin mandatar . SRL, cu sediul în București, ..10A, Connect Business Park, clădirea C3, ..
S-a constatat perimată executarea silită în dosarul de executare nr.582/E/2012 al B. Ș. S. și, în consecință, potrivit disp.art.389 alin.1 C.pr.civ., desființează executarea silită.
S-a luat act de solicitarea contestatoarei, în sensul că își rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin cererea de executare înregistrată la B. Ș. S. sub nr.582/E/2012 (filele 29-309 creditorul cesionar E. F. GMBH prin mandatar E. KSI România S.R.L. a solicitat executarea silită a creanței în cuantum de 7069,7 lei, în temeiul titlului executoriu reprezentat de contractul de credit de consum nr_ din_, contract încheiat între creditorul cedent S.C. Cetelem IFN S.A. și debitoarea T. E..
Prin încheierea nr.3857/09.10.2012 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._/318/2012 (fila 31) a fost încuviințată executarea silită a titlului executoriu menționat.
Prin procesul verbal de cheltuieli din 23.10.2012 (fila 69) au fost stabilite cheltuielile de executare în dosarul nr.582/E/2012, iar prin somațiile emise în data de 23.10.2012 și în data de 12.11.2012 (filele 70-71) a fost somată contestatoarea să achite suma de 7861,50 lei, din care 7069,70 lei debit și 791,80 lei cheltuieli de executare.
Ulterior emiterii celor două somații, în dosarul de executare nr.582/E/2012 au mai fost efectuate și alte acte de executare, respectiv: adresă de înființare poprire din 15.11.2012 (fila 73), adresă de înființare poprire din 13.05.2013 (fila 78), proces verbal suplimentar/ actualizare cheltuieli din 01.08.2013 (fila 79), adrese de înființare poprire din 12.11.2013 (filele 81-97). Procesul verbal suplimentar/ actualizare cheltuieli din 01.08.2013 și adresele de înființare poprire din 12.11.2013 au fost comunicate contestatoarei la data de 14.11.2013 (fila 102).
S-a reținut că de la data de 12.11.2013, data adreselor de înființare poprire, următorul act de executare a fost întocmit în data de 08.08.2014, dată la care B. Ș. S. a emis o altă somație de executare (fila 98), comunicată contestatoarei în data de 11.08.2014 (fila 103), astfel încât se constată că între actele de executare menționate a trecut un interval de timp mai mare de 6 luni.
La starea de fapt expusă, instanța a avut în vedere disp. art.389 alin.1 C.pr.civ. din 1865, potrivit cărora, dacă creditorul a lăsat sa treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare, fără sa fi urmat alte acte de urmărire, executarea se perimă de drept si orice parte interesată poate cere desființarea ei.
Raportând la aceste dispoziții legale starea de fapt ce reiese din probatoriul administrat, instanța a reținut ca cererea contestatoarei de constatare a perimării executării silite este întemeiată întrucât din cuprinsul dosarului execuțional rezultă că după actele de executare silită – adrese înființare poprire - îndeplinite la data de 12.11.2013, nu s-a mai efectuat în acest dosar execuțional nici un alt act de executare silită care sa întrerupă cursul termenului de perimare de 6 luni, termen împlinit așadar în cauză anterior somației emise în data de 08.08.2014.
In ce privește apărarea intimatei E. KSI România S.R.L., conform căreia, prin prisma disp. art.457 C.pr.civ., executarea silită prin poprire nu se perimă, întrucât poprirea este o formă de executare silită care subzistă în timp, instanța a reținut următoarele:
Potrivit disp art.390 alin.1 C.pr.civ. din 1865, dispozițiile art.387 și art.389 Cpr.civ. nu se aplică în cazurile când legea încuviințează executarea fără somație.
Potrivit disp. art. 454 alin. 1 C.pr.civ. din 1865, se prevede executarea silită fără somație în cazul popririi.
În speță însă, instanța a reținut că executarea silită în dosarul nr.582/E/2012 a fost începută printr-o somație, act de executare imperativ pentru declanșarea executării silite în mod legal întrucât creditorul a solicitat executarea în toate formele de executare prevăzute de lege, iar nu exclusiv prin poprire. Prin urmare, nu suntem in cazul unei executări silite pentru care legea încuviințează executarea fără somație, întrucât instanța apreciază ca executarea silita are un caracter unitar si este irelevant faptul ca una dintre formele executării silite pretinse de creditor prin cererea sa de executare silita permite executarea fără somație, câtă vreme celelalte forme de executare silita invocate nu beneficiază de aceeași procedură simplificata, fiind indispensabila emiterea somației pentru ca executarea silita sa poată începe in condițiile legii procedural civile. Așadar dispozițiile art. 389 din Codul de procedura civila sunt aplicabile în cauză, iar împrejurarea că pot apărea venituri viitoare care să fie reținute nu este relevantă, din moment ce nu a existat nici un act concret de executare silită.
Pentru aceste considerente, instanța a constatat perimată executarea silită în dosarul de executare nr.582/E/2012 al B. Ș. S. și, în consecință, potrivit disp.art.389 alin.1 C.pr.civ., a fost desființată executarea silită.
Față de soluția dată, instanța nu a analizat celelalte apărări formulate de contestatoare.
Față de disp. art.274 C.pr.civ. din 1865, instanța a luat act de solicitarea contestatoarei, în sensul că își rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
Împotriva sentinței a declarat recurs intimata . SRL, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii contestației la executare ca neîntemeiată și a menținerii ca valabile a tuturor actelor și formelor de executare silită întocmite de B. S. S. în dosarul execuțional nr. 582/E/2012.
În motivarea recursului s-a arătat că perimarea executării silite invocate de debitoare este total eronată, având în vedere că înaintea actelor de executare comunicate în luna august 2014 și contestate, au existat o . acte întocmite în dosarul de executare nr. 582/2012 începând din anul 2012 și până în prezent.
Pe fondul cauzei a fost criticată soluția instanței de fond care a dispus desființarea executării silite, deoarece printre actele întocmite în dosar au fost întocmite și o . adrese de poprire către principalele unități bancare și conform art. 454 alin.2 indice 3 C.pr.civ., poprirea va fi înființată asupra conturilor pe care debitoarea urmărită le are la acea unitate, iar în cazul lor intimata are conturi deschise la BRD GSG.
Au arătat că față de prevederile art. 457 C.pr.civ. în cazul debitorului titular de conturi, obiectul popririi îl constituie și încasările viitoare, iar banca sesizată va indisponibiliza și sumele provenite din încasările viitoare până la achitarea obligațiilor prevăzute în titlul executoriu, poprirea fiind o formă de executare ce subzistă în timp și având în vedere că poprirea nu se desființează până la achitarea integrală a obligațiilor, solicită să se constate faptul că executarea silită nu se poate considera perimată, deoarece în cazul în care s-ar retrimite o adresă de poprire există riscul indisponibilizării unor sume nejustificate.
Consideră că nu li se poate impune modul în care aleg să-și recupereze creanța, având în vedere că nu sunt obligați să folosească toate formele de executare simultan, existând posibilitatea alegerii oricăreia dintre formele prevăzute de lege.
În concluzie, solicită admiterea recursului, schimbarea sentinței atacate și pe cale de consecință respingerea acțiunii prin acre se constată perimarea executării silite, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu procesul.
În drept recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 299 și urm.C.pr.civ.
În temeiul art. 242 alin. 2 C.pr.civ. a solicitat judecata cauzei în lipsă
Recursul a fost timbrat cu taxă de timbru în cuantum de 260 lei potrivit OUG 80/2013.
Tribunalul, examinând cauza în raport de situația de fapt reținută, de probele administrate în cauză, de criticile formulate, precum și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept conform art.304 și 304 1 C.pr.civ., ținându-se seama de dispozițiile incidente în cauză, constată că recursul nu este fondat, pentru următoarele considerente:
Prin acțiunea introductivă de instanță, contestatoarea T. E. a contestat, în contradictoriu cu B. Ș. S. și creditoarea . SRL, actele de executare efectuate de executorul judecătoresc în dosarul cu nr. 582/E/2012, în principal invocând excepția perimării executării silite conform art. 389 C.pr.civ. și excepția prescripției dreptului de a cere executarea, potrivit art. 405 C.-pr.civ.,deoarece dreptul de a cere executarea silită a fost prescris.
În urma administrării probatoriului cu înscrisuri prin sentința civilă cu nr. 5662/29.09.2014, a fost admisă contestația la executare, s-a constatat perimată executarea silită în dosarul de executare cu nr. 582/E/E2012 al B. Ș. S. și în consecință în temeiul art. 389 alin. 1 C.pr.civ. a fost desființată executarea silită.
A reținut instanța că executarea silită a fost începută în dosarul cu nr. 582/E/2012 printr-o somație, act de executare imperativ pentru declanșarea executării silite în mod legal, întrucât creditorul a solicitat executarea în toate formele de executare prevăzute de lege, iar nu exclusiv prin poprire, că executarea silită are un caracter unitar și este irelevant faptul că una dintre formele executării silite pretinse de creditor prin cererea de executare silită permite executarea fără somație, câtă vreme celelalte forme de executare silită nu beneficiază de aceeași procedură simplificată, fiind indispensabilă emiterea somației pentru ca executarea silită să poată începe în condițiile legii procedural-civile.
Una din criticile formulate în recurs vizează greșita soluționare a contestației la executare pe excepția perimării, excepție ce în opinia recurentei este total eronată, având în vedere că înaintea actelor de executare comunicate în luna august 2014 și contestate au existat o . acte întocmite în dosarul de executare 582/E/2012 începând din anul 2012 și până în prezent.
Tribunalul constată că prin cererea de executare silită întocmită de creditoare s-a solicitat executarea silită a contractului de credit cu nr._/14.03.2008 încheiat între CETELEM IFN SA în calitate de împrumutător și T. E. în calitate de împrumutat, ca urmare a faptului că debitorul nu a achitat în termenul stabilit în contract creditul. Astfel, s-a solicitat a se proceda la executarea silită a creanței în cuantum de 7069,7 lei care rezultă din titlul executoriu, contract de credit. În aceeași cerere s-a arătat că se solicită ca executarea silită să se desfășoare în toate formele prevăzute de lege ,prin urmărirea bunurilor mobile și imobile, precum și a veniturilor urmăribile. Prin încheierea cu nr. 3857/9.10.2012 a fost admisă cererea de încuviințare a executării silite formulată de petentul B. S. S. și încuviințată executarea silită a titlului executoriu reprezentat de contract de credit de consum cu nr._/14.03.2008. Se constată de asemenea că încuviințarea executării silite a fost solicitată de executorul judecătoresc în toate formele de executare ,potrivit cererii de la fila 68, primul ciclu procesual. Ulterior, la data de 23.10.2012 a fost încheiat procesul verbal de același executor judecătoresc, prin care au fost stabilite cheltuielile de executare, la aceeași dată, 23.10.2012 fiind întocmită și emisă somație către debitoarea T. E. ca în termen de o zi de la primirea, lăsarea, afișarea sau comunicarea în orice mod legal a prezentei somații să se achite suma de 7861,40 lei compusă din: 7069,70 lei –debit rezultat din titlul executoriu și 791,80 lei cheltuieli de executare silită, iar în cazul în care nu se achită în integralitate suma ce se datorează, se va trece la executarea silită a tuturor bunurilor mobile, corporale și incorporale din avere. Aceeași somație cu același conținut a fost emisă la data de 13.11.2012 ( fila 71 dosar primul ciclu procesual),pentru ca mai apoi la data de 19.11.2012 executorul judecătoresc să aducă la cunoștința debitoarei că s-a luat măsura instituirii popririi pe conturile deținute la instituțiile bancare până la concurența sumei de 7861,50 lei.
Astfel, la data de 19.11.2012 s-a înființat poprirea asupra tuturor sumelor de bani deținute de debitoare la BRD –GSG, potrivit înscrisului de la fila 73.
În continuare executorul judecătoresc a procedat la întocmirea adreselor către Primăria Tg-J. la data de 23.10.2012, Poliția Tg-J. la data de 5.11.2012, Primăria Drăguțești la data de 9.01.2013, ITM Gorj la data de 9.11.2012, înființarea popririi către CEC Bank la data de 13.05.2013 și către alte unități bancare la data de 12.11.2013.
Analizând aceleași înscrisuri se constată că de la data de 12.11.2013, data adreselor de înființare a popririi și până la data de 8.08.2014, dată la care s-a emis o altă somație de executare ( fila 98), în dosarul de executare nu s-a mai întocmit nici un act de executare, ultima somație fiind comunicată contestatoarei la data de 11.08.2014 (fila 103) .
Se reține că în speță executarea silită a început prin emiterea unei somații, act începător de executare, întrucât potrivit cererii întocmită de către executorul judecătoresc și încuviințată de către instanță s-a solicitat ca executarea silită să se facă prin toate formele de executare silită mobiliară și imobiliară, prin executarea bunurilor mobile corporale și incorporale din averea debitoarei. Astfel, susținerea recurentei că în cauză executarea s-a făcut fără somație nu poate fi primită, iar susținerea aceleiași recurente în sensul că potrivit dispozițiilor art. 390 alin. 1 C.pr.civ. perimarea nu operează în cazul executărilor silite pornite de către acesta,deoarece aceste executări se fac fără somație este de asemenea nefondat. Dispozițiile art. 390 alin. 1 C.pr.civ. sunt în sensul că executarea poate începe ,respectiv reîncepe consecutiv perimării, fără a se comunica debitorului o somație numai prin excepție atunci când prin dispoziții exprese ale legii este permisă executarea fără somație. Or, în cazul de față executarea așa cum a fost solicitată de către creditor prin toate formele de executare se putea realiza numai prin emiterea unei somații.
Împrejurarea că, în timpul executării datorită faptului că debitorul nu a avut bunuri mobile sau imobile supuse urmăririi silite, s-a procedat la înființarea de popriri asupra posibilelor conturi pe care debitorul le-ar fi avut deschise la unitățile bancare, nu interesează în speță, întrucât la această formă alternativă a executării s-a procedat ulterior.
De altfel, executarea prin poprire nu a fost materializată și această stare de fapt o reține instanța analizând înscrisurile depuse de executorul judecătoresc în condițiile în care nu există date din care să rezulte că a fost poprită vreo sumă de bani .Ca o concluzie, nu a existat nici un act concret de executare silită.
În mod corect instanța de fond a considerat perimată executarea silită și pe cale de consecință potrivit art. 389 alin. 1 C.pr.civ. a procedat la desființarea executării silite, întrucât în speță creditorul a lăsat să treacă un termen de 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare, fără să fi urmat alte acte de urmărire ( 12.12.2013-8.08.2014). După actele de executare silită adrese de înființare a popririi nu s-a mai efectuat niciun act de executare silită care să întreruptă cursul termenului de 6 luni.
Totodată, se constată că în motivele de recurs se arată de către recurentă că înaintea actelor de executare comunicate în luna august 2014 și contestate au mai existat o . acte întocmite în dosarul de executare începând din anul 2012 și până în prezent, nefiind în măsură recurenta să indice ce act de executare a fost efectuat și neobservat de către instanță,care să întrerupă cursul termenului de perimare.
Celelalte critici din recursul formulat vizează fondul cauzei, astfel încât tribunalul nu le va mai analiza, având în vedere că primul motiv de recurs ce vizează perimarea executării silite a fost găsit de către instanță neîntemeiat potrivit considerentelor de mai sus.
În raport de aceste considerente, tribunalul constatând că nu există niciun motiv de nelegalitate sau netemeinicie prevăzut de art. 304 punctele 1-9 C.pr.civ și ținând seama de disp.art. 3041 c.pr.civ., în baza art. 312 alin. 1 C.pr.civ. tribunalul va respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul intimat . SRL împotriva sentinței civile nr.5662 din 29.09.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ , în contradictoriu cu intimata contestatoare T. E. și cu intimatul B. Ș. S..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi,10.12.2014, la Tribunalul Gorj.
Președinte, A. E. S. | Judecător, C. P. | Judecător, N. B. |
Grefier, L. P. |
red jud C.P.
Decembrie 22 2014Thn. SL/Jud fond L. M. P.
| ← Fond funciar. Hotărâre din 22-05-2014, Tribunalul GORJ | Partaj judiciar. Decizia nr. 1423/2014. Tribunalul GORJ → |
|---|
