Fond funciar. Decizia nr. 443/2014. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 443/2014 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 13-03-2014 în dosarul nr. 3265/263/2011*
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 443/2014
Ședința publică de la 13 Martie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. G.
Judecător N. U.
Judecător M. A. C.
Grefier Firuța Ș.
Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de recurenta reclamantă I. V., recurenții pârâți G. M., G. D. și C. locală de fond funciar Samarinești împotriva sentinței civile nr. 2525 din 20.12.2013 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata pârâtă C. județeană de fond funciar Gorj.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit recurenta reclamantă I. V. reprezentată de procurator I. P. și avocat B. N., recurenta pârâtă G. M. reprezentată de procurator A. G., lipsă fiind și recurenții pârâți G. D. și C. locală de fond funciar Samarinești și intimata pârâtă C. județeană de fond funciar Gorj.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, constatându-se recursurile în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Avocat B. N. pentru recurenta reclamantă I. V. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei pentru rejudecare la aceeași instanță sau admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul constatării nulității titlului de proprietate pentru cele trei suprafețe individualizate de experți B. R. și P. V., precum și a actelor premergătoare emiterii acestuia. Precizează că toți recurenții au fost de acord că nimeni nu a cerut să se modifice titlul de proprietate cu privire la autor, astfel încât nu s-a evocat fondul cauzei, respectiv nu s-a pronunțat instanța în limitele învestirii. Solicită a fi analizată cauza și sub aspectul art. 3041 C. pr.civ.
În fapt, arată că s-a formulat cerere de reconstituire de către T. A. în anul 1991, cerere ce a fost soluționată prin HCJ nr. 64/1992 pentru suprafața de 4,15 ha, iar titlul de proprietate a fost emis pentru suprafața de 2,5125 ha, că în anul 1991 și soțul petentei a formulat cerere de reconstituire pentru terenurile înscrise la registrul agricol plus un hectar teren forestier, că petenta reia cererea de reconstituire a soțului și solicită terenurile potrivit aceluiași registru agricol și împotriva HCJ a formulat plângere, iar cu ocazia soluționării acesteia a fost efectuată o expertiză de către expert B. R. care a identificat toate terenurile, între care și trei terenuri forestiere, dispunându-se reconstituirea pe vechiul amplasament; că ulterior, printr-o nouă acțiune s-a procedat la identificarea topo a terenurilor reconstituite efectuându-se în cauză un raport de către expert G. L.; că și această sentință a îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate pe reclamantă.
A precizat că nu s-a reușit emiterea titlului de proprietate deoarece există suprapuneri de terenuri cu cele din titlul de proprietate contestat, iar punctul 3 al raportului de expertiză face referire la cele trei terenuri pentru care există suprapunere și care nu au făcut obiectul cererii de reconstituire formulată de T. A., impunându-se menținerea titlului de proprietate pentru diferența de teren.
Solicită cheltuieli de judecată.
Cât privește recursul declarat de C. locală de fond funciar Samarinești, pune concluzii de admitere având în vedere că și aceasta invocă nepronunțarea instanței pe ceea ce s-a cerut.
Solicită respingerea recursului declarat de pârâte, care, deși, vizează și nepronunțarea pe ceea ce s-a cerut, solicită respingerea acțiunii.
TRIBUNALUL
Asupra recursurilor de față,
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Motru la data de 23.08.2011, sub nr._, reclamanta I. V. a chemat în judecată pe pârâtele G. A., G. M., C. L. de Fond Funciar Samarinești și C. Județeană de Fond Funciar Gorj, solicitând instanței, ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se constate nulitatea absolută a titlului de proprietate nr._ din19.02.2007 emis pe numele moștenitorilor defunctului T. I., precum și a actelor premergătoare acestui titlu.
În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că autoarea acestuia și a pârâtelor, defuncta T. A. a solicitat în temeiul Legii nr. 18/1991 reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri agricole în suprafață de 4,5 ha, iar cererea i-a fost validată prin H.C.J. nr. 64/1992.
A mai arătat reclamanta că împreună cu soțul său la rândul acestora au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor cu care s-au înscris în fostul C.A.P. pe care le primiseră de la autorii lor și că terenurile solicitate de autoarea reclamantei spre reconstituire sunt cu totul alte terenuri decât cele solicitate de reclamantă.
Că i-a fost reconstituit dreptul de proprietate prin sentința civilă nr. 1237 din 26.04.2007 a Judecătoriei Motru pronunțată în dosarul nr._, asupra unor terenuri agricole și forestiere în suprafață totală de 75.995 m.p., suprafață ce se compune din 30.246 m.p. teren arabil, 34.400 m.p. pășune, 1.800 m.p. teren PDT, 5.329 m.p. pădure, 1.700 m.p. vie și 2.520 m.p. livadă pomi, în aceste suprafețe regăsindu-se și terenurile în suprafață de 2,5125 ha menționate în cuprinsul titlului contestat.
De asemenea, reclamanta a mai arătat că nu cunoaște prin ce împrejurări cu ocazia întocmirii documentației premergătoare titlului contestat s-au menționat în cuprinsul acestui titlu terenurile agricole solicitate doar de către aceasta prin cererea de reconstituire și asupra cărora i s-a reconstituit doar acesteia dreptul de proprietate prin hotărâre judecătorească irevocabilă și nu s-au înscris terenurile solicitate și validate în favoarea autoarei reclamantei.
Reclamanta a mai precizat că mama sa, defuncta T. A., nu a solicitat aceste terenuri spre reconstituire, iar surorile sale, pârâtele din prezenta cauză, nu au formulat cerere de reconstituire asupra acestor terenuri, în nume propriu sau ca moștenitoare, astfel că acestea nu sunt îndreptățite să primească în proprietate terenurile din litigiu.
În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea pe dispozițiile Legii nr. 18/1991.
Prin sentința civilă nr. 2783 din 7.11.2013 a fost admisă în parte acțiunea și s-a constatat nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr._/19.02.2007 emis în favoarea moștenitorilor defunctului T. I. și a actelor premergătoare acestuia pentru următoarele suprafețe de teren, astfel cum se regăsesc în cuprinsul acestuia: teren în suprafață de 7.000 m.p. situat în tarlaua 14, . suprafață de 3.500 mp. situat în tarlaua 14, . în suprafață de 1.700 m.p. situat în tarlaua 43, . în suprafață de 1.178 m.p. situat în . 13, teren în suprafață de 5.116 m.p. situat în . 13, teren în suprafață de 756 m.p. situat în . 13, aceste din urmă trei suprafețe de teren însumând 7050 m.p. și regăsindu-se în titlul de proprietate în . 13, identificate conform raportului de expertiză efectuat în cauză de expert P. V. și anexelor la acest raport.
Împotriva acestei sentințe civile au formulat recurs reclamanta, pârâtele G. A. și G. M., și C. locală de fond funciar, iar prin decizia 230 din 30.01.2013 a Tribunalului Gorj, au fost admise toate recursurile, casată sentința și trimisă cauza la rejudecare.
S-a reținut în cuprinsul deciziei de casare că nu au fost identificate terenurile cuprinse în raportul de expertiză ce a stat la baza emiterii sentinței civile 1237/2007, că nu a fost avut în vedere faptul că titlul de proprietate a cărei anulare se cere a fost emis anterior sentinței civile din anul 2007 și că, pârâtele din prezenta cauză nu au fost parte în dosarul civil în care s-a pronunțat sentința civilă 1237/2007.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei Motru sub nr. _ .
La termenul de judecată din 13.05.2013 s-a constatat că a decedat pârâta G. A., apărătorul solicitând introducerea în cauză în calitate de pârât a numitului G. D..
Prin sentința civilă nr. 2525 din 20.12.2013 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr._ a fost admisă în parte acțiunea civilă în fond funciar formulată de reclamanta I. V. cu domiciliul în comuna Samarinești, . în contradictoriu cu pârâții G. D. cu domiciliul în București, ., sector 6, G. M. cu domiciliul în București, .. 1, ., C. L. de Fond Funciar Samarinești și C. Județeană de Fond Funciar Gorj.
S-a constatat nulitatea absolută a titlului de proprietate în privința persoanelor menționate la rubricile „Cetățeanul/Cetățeana” respectiv „(moștenitorii defunctului/defunctei)” urmând ca pârâtele comisii să emită un nou titlu de proprietate după autor T. I. și pentru T. A., persoană ce va fi menționată la rubrica „Cetățeanul/Cetățeana”, fără a se modifica celelalte mențiuni ale titlului de proprietate, adică suprafețele și amplasarea terenurilor.
A fost respinsă în rest cererea.
Au fost obligate pârâtele C. L. de Fond Funciar Samarinești și C. Județeană de Fond Funciar Gorj la plata către reclamantă a sumei de 1000 lei reprezentând parte din cheltuielile de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că reclamanta I. V. a solicitat anularea parțială a titlului de proprietate nr._ din19.02.2007 eliberat de C. județeană de fond Funciar moștenitorilor defunctului T. I., respectiv I. V., G. I. M. și G. I. A..
Instanța a reținut că prin titlul de proprietate nr._ din19.02.2007, s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței totale de 2,5125 ha teren, în favoarea tuturor moștenitorilor defunctului T. I..
Din petitul cererii de chemare în judecată, concluziile scrise depuse la dosar, actele și lucrările dosarului și ținând cont de dispozițiile art. 129 alin. 5 și art. 84 din C.proc.civ. din 1865, rezultă că reclamanta a solicitat anularea parțială a titlului de proprietate sub două aspecte: mai întâi reclamanta susține că nu trebuia menționat în titlu numele G. M. și G. A. pentru că aceste persoane nu au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, al doilea motiv invocat fiind acela să o parte din terenurile menționate în titlul de proprietate se regăsesc și în sentința civilă 1237 din 26.04.2007, stată în dosarul_, nulitatea privind în acest al doilea caz înlăturarea din titlul de proprietate a terenurilor indicate de reclamantă ca fiind cuprinse în sentința civilă arătată.
Așadar, dezlegarea pricinii de față presupune analiza celor două cauze de nulitate invocate de reclamantă.
Asupra primului motiv de nulitate invocat de reclamantă instanța a reținut mai întâi că, titlul de proprietate atacat (fila 2 din dosarul primului ciclu procesual) a fost emis după autor T. I. pentru I. V., G. I. M. și G. I. A. ca urmare a unei cereri de reconstituire înregistrată sub nr. 821 din 19.03.1991, fila 45 din dosar, cerere formulată de A. T., autoarea celor trei persoane menționate anterior.
Ca urmare a acestei cereri de reconstituire a fost emisă HCJ Gorj 64 din 20.01.1992, (fila 47 din dosarul_ ), unde a fost validată T. A. cu 4,15 ha. teren arabil în anexa la această hotărâre (fila 49 din dosarul_ ).
Reclamanta din prezenta cauză a formulat o cerere de reconstituire pentru teren cu vegetație forestieră la data de 29.11.2005, cerere înregistrată sub nr. 273 din 29.11.2005 la comisia locală de fond funciar. Urmare a acestei cereri a fost emisă HCJ Gorj 4356 din 13.10.2006 unde s-a propus invalidarea solicitărilor reclamantei (filele 66-70). Din anexa la HCJ Gorj 4356/2006 (fila 69 verso) rezultă că reclamanta din prezenta cauză a formulat în realitate două cereri de reconstituire 273 și 274, ambele din 29.11.2005, după autor M. D. și nu după T. I..
Din probele administrate în cauză și din cele existente în dosarele atașate a rezultat că G. I. M. și G. I. A. nu au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate.
Altfel spus, pentru terenul menționat în titlul de proprietate atacat a formulat cerere de reconstituire și a fost validată autoarea T. A..
Potrivit dispozițiile art. 13 din Legea 18/1991 în cadrul procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor calitatea de moștenitor se stabilește pe baza certificatului de moștenitor ori a hotărârii judecătorești definitive, iar în lipsa acestora prin orice probe din care rezultă acceptarea moștenirii.
În același timp, dispoziția imperativă de la art. 13 alin. 2 din același act normativ, potrivit căreia, în cazul terenurilor ce nu s-au găsit în circuitul civil, moștenitorii sunt repuși de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparținut autorului lor, ei fiind considerați că au acceptat succesiunea prin cererea pe care o fac comisiei, prevedere legală care nu este infirmată de nici un alt text din legislația în vigoare, impune concluzia că toți succesibili autorului îndreptățit ce solicită reconstituirea dreptului sunt, la rândul lor repuși de drept în termenul de acceptare al moștenirii cu privire la dreptul de proprietate al autorului lor asupra terenurilor.
În această privință s-a observat că pot beneficia de repunerea în termenul de acceptare a succesiunii doar moștenitorii care nu au acceptat-o, în termenul și condițiile prevăzute de art. 700 C.civ., iar nu și cei care au renunțat la succesiune în condițiile art. 696 C.civ.
De altfel, prin dispozițiile art. 13 din Legea nr. 18/1991 se prevede că repunerea în termen vizează numai „moștenitorii”, deci persoanele care au calitatea de moștenitor.
În interpretarea art. 13 din Legea 18/1991 prin noțiunea de „moștenitori” se înțelege atât categoria moștenitorilor legali cât și cea a moștenitorilor testamentari, indiferent dacă ei vin la moștenire în nume propriu, prin reprezentare legală sau prin retransmitere.
Potrivit art. 13 alin. 3 din Legea 18/1991 titlurile de proprietate se emit cu privire la suprafața de teren determinată pe numele tuturor moștenitorilor, dispoziție legală care se interpretează în sensul că titlul de proprietate se emite pe numele tuturor moștenitorilor care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate. Interpretarea anterioară se întemeiază și pe interpretarea sistematică a textelor Legii 18/1991, astfel art. 13 alin. 3 succede dispoziției de principiu cuprinse în art. 8 alin. 3 potrivit căreia stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere.
De altfel, art. 13 alin. 3 din Legea 18/1991 dispune în final ca moștenitorii pe numele cărora s-a emis titlul de proprietate să procedeze ulterior potrivit dreptului comun așa încât în mod evident rațiunea emiterii titlului pe numele tuturor moștenitorilor nu este aceea de a-i cuprinde în titlu pe toți succesorii, indiferent dacă au cerut sau nu reconstituirea, ci numai pe cei care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate și nu sunt renunțători la succesiune.
În sprijinul celor menționate mai sus sunt și dispozițiile din actele normative secundare, hotărârile de guvern de punere în aplicare a Legii 18/1991.
Astfel, în HG 131/1991, art. 35, face vorbire despre „solicitanți îndreptățiți”, iar art. 15 alin. 2 din același act normativ despre cererile depuse de moștenitori. Art. 34 din HG 1172/2001 face la rândul său vorbire despre „solicitanți îndreptățiți”, formula fiind preluată și de HG 890/2005.
Altfel spus, legiuitorul a avut în vedere reconstituirea dreptului de proprietate pentru persoane care au urmat procedura instituită de legislația funciară, adică au formulat cereri de reconstituire. Persoanele care nu au formulat cerere de reconstituirea dreptului de proprietate și care nici nu au fost validate nu pot fi menționate în cuprinsul titlului de proprietate, chiar dacă sunt moștenitoare ale persoanei ce a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate întrucât comisia locală și comisia județeană de fond funciar nu stabilesc calități de moștenitor, cote în privința patrimoniilor și nici dacă o persoană are sau nu vocație la moștenire, atribuțiile acestora fiind stabilite clar de art. 5 și art. 6 din HG 890/2005.
Cele arătate mai sus sunt valabile și în cazul în care persoana ce a formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate și a fost validată, a decedat între timp.
În ceea ce privește al doilea motiv invocat de reclamantă, instanța a reținut mai întâi că, așa cum s-a arătat deja, reclamanta nu a solicitat la reconstituire terenul din titlul de proprietate atacat, fapt reținut și în cuprinsul raportului de expertiză tehnică întocmit în prezenta cauză, raport care menționează expres și faptul că terenurile din titlul de proprietate atacat nu se regăsesc în HCJ Gorj 4356/2006.
Concluziile raportului de expertiză au fost întărite și de mențiunile din cererea de reconstituire formulată de reclamantă (fila 66 din dosarul primului ciclu procesual), cerere care menționează expres faptul că este vorba despre teren cu vegetație forestieră, în timp ce titlul atacat conține terenuri agricole, arabil, vii și pășune.
În același sens instanța a reținut că reclamanta a fost invalidată pentru două suprafețe de teren, de 0,68ha și 1,26 ha, ambele cu vegetație forestieră și că cererea de reconstituire respectiv invalidarea au avut în vedere autorul M. D. și nu T. I..
A mai arătat instanța că, titlul de proprietate atacat a fost emis anterior pronunțării sentinței civile din dosarul_ și că, în raportul de expertiză întocmit în acest dosar, anexele de la filele 47-49, s-a menționat expres faptul că o parte din terenul identificat de acest expert - prin prezența doar a reclamantei care a indicat punctele de hotar,- este cuprins în titlul de proprietate a cărei nulitate se solicită în prezenta cauză.
De asemenea, s-a reținut și faptul că, în cauza ce a făcut obiectul dosarului_ a figurat ca parte doar reclamanta din prezenta cauză, celelalte două persoane menționate în titlul de proprietate nefiind conceptate, situație în care nu le este opozabilă sentința civilă 1237 din 26.04.2007.
În același sens instanța a mai arătat și faptul că, prin această sentință civilă s-a dispus obligarea comisiei locale să întocmească documentația potrivit identificării realizate de expert, iar comisia județeană să emită titlu de proprietate potrivit acestei documentații, documentație care nu poate ignora faptul că raportul de expertiză întocmit a constatat existența titlului de proprietate atacat în prezenta cauză, iar sentință civilă 1237 din 26.04.2007 face referire la acest raport de expertiză.
Așa fiind, instanța a considerat că al doilea motiv de nulitate invocat de reclamantă nu este întemeiat.
Față de cele arătate mai sus instanța a apreciat că, atât reclamanta cât și G. I. M. și G. I. A. nu sunt persoane îndreptățite la reconstituire așa încât cererea a fost admisă în parte, s-a constatat nulitatea absolută a titlului de proprietate în privința persoanelor menționate la rubricile „Cetățeanul/Cetățeana” respectiv „(moștenitorii defunctului/defunctei)” urmând ca pârâtele comisii să emită un nou titlu de proprietate după autor T. I. și pentru T. A., persoană ce va fi menționată la rubrica „Cetățeanul/Cetățeana”, fără a se modifica celelalte mențiuni ale titlului de proprietate, adică suprafețele și amplasarea terenurilor.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată solicitate de reclamantă, instanța a apreciat mai întâi că, acestea sunt întemeiate în parte întrucât cererea sa a fost admisă în parte.
Referitor la părțile care urmează să cadă în pretenții, instanța a arătat mai întâi că pârâții G. D. și G. M. nu au culpă în ceea ce privește modalitate de întocmire a titlului de proprietate atacat, așa încât aceștia nu cad în pretenții.
În ceea ce privește pârâtele comisiile de fond funciar, instanța a apreciat că, atât comisia locală cât și comisia județeană nu au respectat conținutul HCJ Gorj 64/1992, hotărâre care menționa expres ca persoană îndreptățită la reconstituire pe numita T. A..
Nerespectând dispozițiile art. 5 respectiv art. 6 din HG 890/2005, și ignorând mențiunile din hotărârea comisiei județene, cele două pârâte comisii au generat, în parte, prezentul litigiu prin emiterea unui titlu de proprietate neconform cu actele premergătoare.
În aceste condiții, instanța a apreciat că cele două pârâte comisii sunt părți care cad în pretenții și au fost obligate, în solidar, la plata către reclamantă a sumei de 1000 lei, parțial din cheltuielile de judecată efectuate de reclamantă.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs recurenta reclamantă I. V. și recurenții pârâți G. M., G. D. și C. locală de fond funciar Samarinești, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
C. locală de fond funciar, prin primarul comunei Samarinești, a invocat ca motiv de recurs acordarea de către instanța de judecată a ceea ce nu s-a cerut prin cererea de chemare în judecată.
Recurenții pârâți G. D. și G. M. au invocat, de asemenea, că soluția instanței de fond este contradictorie, că raportat la probatoriul administrat în cauză se impunea respingerea acțiunii și nu admiterea în parte.
Au susținut recurenții pârâți că expertiza efectuată în cauză a lămurit toate aspectele cauzei conform îndrumărilor deciziei de casare, reținându-se că terenul identificat la obiectivul nr. 1, fiind teren agricol, nu se regăsește în cererea 273/2005, respectiv petenta nu a formulat cerere de reconstituire pentru terenul cu vegetație forestieră, iar pe de altă parte fusese solicitat și validat pentru A. I. T., mama petentei și a pârâtelor.
Recurenta petentă I. V. a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul admiterii acțiunii în limitele învestirii, constatând nulitatea absolută a titlului de proprietate nr._ din 19.02.2007 și a tuturor actelor premergătoare, în sensul înlăturării lui G. M. și G. I. A. din toate aceste acte funciare pentru suprafețele de teren identificate prin raportul de expertiză B. R..
O altă teză a vizat admiterea recursului, casarea sentinței și reținerea spre rejudecare a cauzei de către instanța de recurs pentru completarea probelor.
Recurenta petentă a invocat ca prim motiv de recurs faptul că, la rejudecare după casare, s-a pronunțat pe cu totul altceva decât s-a solicitat și nu s-a pronunțat pe ceea ce s-a solicitat, fiind incident motivul de nelegalitate prev. de art. 304 pct. 6 C.pr.civ.
S-a arătat astfel că nu s-a solicitat prin acțiune constatarea nulității absolute a titlului de proprietate cu privire la autorul menționat în acesta, ci s-a solicitat constatarea nulității absolute a titlului de proprietate și a celorlalte acte premergătoare, cauzele de nulitate și obiectul litigiului fiind total diferite de ceea ce s-a dispus prin sentință.
S-a mai criticat sentința pentru existența unei motivări străine de natura pricinii (motiv de nelegalitate prev. de art. 304 pct. 8 C.pr.civ.) și faptul că sentința este dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii (motiv de nelegalitate prev. de art. 304 pct. 9 C.pr.civ.)
În fapt, arată că s-a formulat cerere de reconstituire de către T. A. în anul 1991, cerere ce a fost validată parțial prin HCJ nr. 64/1992 doar pentru suprafața de 4,15 ha, că în anul 1991 și soțul petentei a formulat cerere de reconstituire pentru mai mult de 10 ha terenuri agricole înscrise la registrul agricol plus un hectar teren forestier, că A. I. T. prin cererea 1264/1991 a solicitat reconstituirea proprietății pentru un singur teren situat în punctul „În L. – La P.”, iar prin cererea 1891/1991 a solicitat alte două terenuri, validarea fiind dispusă doar pentru 4,15 ha, iar titlul de proprietate emis doar pentru 2, 5125 ha; că petenta a formulat cererea nr. 273/2005 fiind invalidată prin HCJ Gorj 4356/2006, hotărâre împotriva căreia a formulat plângere, iar cu ocazia soluționării acesteia a fost efectuată o expertiză de către expert B. R. care a identificat toate terenurile, printre care și trei terenuri forestiere, dispunându-se reconstituirea pe vechiul amplasament; fiind înaintată la C. județeană de fond funciar Gorj în baza sentinței civile nr. 1237/2007 a Judecătoriei Motru și în baza raportului de expertiză B. R., a fost restituită întrucât se suprapune cu titlul de proprietate contestat.
Tribunalul, analizând ansamblu actelor și lucrărilor dosarului prin prisma criticilor formulate, apreciază ca fiind întemeiate în parte criticile aduse sentinței atât de către Comisa locală de fond funciar cât și de către petenta I. V. privind pronunțarea instanței de fond asupra unui lucru care nu s-a cerut, fiind incident motivul de nelegalitate prev. de art. 304 pct. 6 C.pr.civ.
Astfel, analizând conținutul cererii de chemare în judecată, rezultă că nu s-a solicitat de către reclamantă constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr._ din 19.02.2007, cu privire la numele autorului menționat în titlu, instanța de judecată fiind învestită cu cererea reclamantei I. V. pentru constatarea nulității absolute a acestui titlu de proprietate cu motivarea că în mod greșit s-a emis acest titlu și acte premergătoare pe numele moșt. defunct T. I., incluzându-se terenurile ce au fost reconstituite petentei prin sentința civilă nr. 1237 din 26.04.2007 a Judecătoriei Motru pronunțată în dosar nr._ .
Cât privește soluționarea cererii privind constatarea nulității titlului de proprietate și a actelor premergătoare pe considerentele invocate de petentă, raportat la probatoriul cauzei, se apreciază că se impunea admiterea în parte a acțiunii.
Autoarea T. I. A. a formulat cererea de reconstituire nr. 821/19.03.1991 și cererea nr. 1264/1991, fiind validată prin HCJ nr. 64 din 20.01.1992 pentru suprafața de 4,15 ha.
Soțul petentei I. N. a formulat cererea nr. 822 din 19.03.1991 prin care a solicitat reconstituirea proprietății pentru terenuri agricole și un hectar pădure.
Petenta a formulat cererea nr. 273/2005 fiind invalidată prin HCJ Gorj 4356/2006, hotărâre împotriva căreia a formulat plângere ce a făcut obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei Motru, iar prin sentința civilă nr. 1237/2007 a fost anulată parțial HCJ nr. 4356/2006 referitoare la petentă și obligată intimata C. locală de fond funciar Samarinești să întocmească documentația necesară eliberării titlului de proprietate pentru suprafețele agricole și cu vegetație forestieră așa cum au fost identificate prin raportul de expertiză pe vechiul amplasament și să o înainteze intimatei C. județeană Gorj de aplicare a Legii 18/1991; a fost obligată intimata C. județeană Gorj de aplicare a Legii 18/1991 să elibereze petiționarei titlul de proprietate pentru terenurile cu vegetație forestieră și agricole astfel cum au fost identificate prin raportul de expertiză (respectiv este vorba de raportul de expertiză întocmit de expert B. R.).
Ulterior, prin sentința civilă nr. 2080/27.09.2010 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr._ a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta I. V. prin care s-a solicitat stabilirea categoriei de folosință pentru suprafețele de teren pentru care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate și eliberarea titlului de proprietate prin sentința civilă nr. 1237/26.04.2007.
În rejudecarea cauzei deduse judecății, avându-se în vedere și îndrumările din decizia de casare, a fost efectuată expertiză tipografică ce a avut ca obiective: să se identifice terenurile din titlul de proprietate_ din 19.02.2007 aflat la fila 2 din dosar; să se stabilească dacă terenurile identificate la obiectul nr. 1 se regăsesc în sentința civilă 1237 din 26.04.2007 stată în dosarul_ respectiv în raportul de expertiză întocmit de doamna expert B. R. în acest dosar (filele 42-49 din dosarul_ ); să se stabilească dacă terenurile identificate la obiectivul nr. 1 au fost solicitate la reconstituire prin cererea de reconstituire formulată de A. I. T. și înregistrată sub nr. 821 din 19.03.1991 respectiv 1264/1991, filele 32-33 din dosarul_ ; să se stabilească dacă terenul identificat la obiectivul nr. 1 a fost validat la reconstituire prin HCJ Gorj 64 din 20.01.1998 (filele 47-51 din dosarul_ ; să se stabilească dacă terenul identificat la obiectivul nr. 1 se regăsește în cererea de reconstituire formulată de reclamantă și aflată la fila 66 din dosar; să se stabilească dacă terenul identificat la obiectivul nr. 1 se regăsește în HCJ Gorj 4356 din 13.10.2006, poziția 17 din tabelul anexă (filele 68-70) și să se stabilească dacă terenurile cuprinse în sentința civilă 1237 din 26.03.2007 stată în dosarul_ respectiv în raportul de expertiză întocmit de doamna expert B. R. (filele 42-49 din dosarul_ ) se regăsesc în cuprinsul cererii de reconstituire formulată de reclamantă (fila 66 din dosar) respectiv în cuprinsul HCJ Gorj 4356 din 13.10.2006, tabel nominal poziția 17 (filele 68-70).
Prin raportul de expertiză întocmit de expert V. N. conform obiectivelor mai sus arătate, au fost identificate terenurile cuprinse în titlul de proprietate contestat, respectiv terenurile aflate în T13, P 396/1 cu suprafața de 7050 mp, T14-A26 și F26/1 cu suprafața de 7200 mp, respectiv 3200 mp, T43/1333 cu suprafața de 1700 mp și T17, A42 și T 18 P 555/1 cu suprafața de 4025 mp, respectiv 1550 mp.
S-a statuat că terenurile identificate conform titlului de proprietate nr._ din 19.02.2007 se regăsesc în sentința civilă nr. 1237, respectiv în raportul de expertiză întocmit de expert B. R., cu excepția terenurilor din tarlaua 17, A 42 și tarlaua 18, P 555/1 cu suprafața de 4025 mp, respectiv 1550 mp.
De asemenea, s-a menționat că doar parcelele din T 14, A 26 și F 26/1 cu suprafața de 7200 mp, respectiv 3600 mp se regăsesc în cererea de reconstituire nr. 1264/1991 formulată de A. I. T., terenul identificat la obiectivul nr. 1 fiind validat la reconstituire prin HCJ 64/1992.
A mai apreciat expertul că cele trei terenuri cu vegetație forestieră se regăsesc în cererea nr. 273/1995, punctele 1, 2 și 3 cu mențiunea că există unele diferențe între suprafețele înscrise în raportul de expertiză și cele solicitate de petentă prin cerere.
S-a mai făcut mențiunea că terenul identificat la obiectivul nr. 1, fiind teren agricol, nu se regăsește în cererea de reconstituire nr. 273/2005.
Concluzionând cu privire la cele susținute de expert, se impune a se sublinia împrejurarea că din terenurile identificate de expert nu intră în discuție terenul situat în T 17 A 42 și T 18 P 555, întrucât acestea nu se regăsesc în sentința civilă nr. 1237/2007.
Cât privește celelalte terenuri identificate, urmează a se avea în vedere că prin sentința civilă nr. 1237/2007 a fost obligată C. locală de fond funciar Samarinești să elibereze petentei titlul de proprietate pentru terenurile cu vegetație forestieră și agricolă așa cum au fost identificate prin raportul de expertiză.
Prin cererea formulată de I. V., s-a solicitat constatarea nulității titlului de proprietate și a actelor premergătoare emis pe numele moșt. defunctului T. I., pe considerentul că în acest titlu au fost cuprinse terenuri agricole asupra cărora i s-a reconstituit doar ei dreptul de proprietate prin hotărâre judecătorească irevocabilă.
A relevat petenta că atât ea cât și soțul ei a solicitat reconstituirea drepturilor de proprietate cu care s-au înscris în CAP și pe care le primise ca zestre de la autori.
În contextul în care prin hotărâre judecătorească intrată în puterea lucrului judecat s-a stabilit îndreptățirea petentei la reconstituirea terenurilor atât cu vegetație forestieră cât și agricolă, așa cum au fost identificate prin raportul de expertiză întocmit de expert B. R. și pentru o parte din aceste terenuri ce se regăsesc în titlul de proprietate contestat nu a fost formulată cerere de reconstituire de către autoarea petentei, este întemeiată cererea în nulitatea titlului de proprietate cu privire la aceste terenuri, respectiv pentru terenurile situate în T 13, P 396/1 în suprafață de 7050 mp și cel din T 43, P 1333 în suprafață de 1700 mp așa cum au fost individualizate prin expertiza V. N.. Nu are astfel relevanță faptul că cele două terenuri agricole nu se regăsesc în cererea nr. 273/2005 care vizează numai terenuri forestiere, câtă vreme aceste terenuri se regăsesc în hotărârea judecătorească de care s-a prevalat reclamanta și nu se regăsesc în cererea de reconstituire formulată de autoare.
Cât privește terenul situat în T 14, A 26 și F 26/1, acesta se regăsește în cererea de reconstituire formulată de autoare sub nr. 1264/1991, dar și în sentința civilă nr. 1237/2007 ori, în această situație, devine relevant aspectul că hotărârea judecătorească, deși intrată în puterea lucrului judecat, nu este opozabilă pârâților, iar în formularea acțiunii în nulitatea titlului de proprietate, petenta s-a prevalat doar de faptul că deține hotărâre judecătorească de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenuri ce au fost incluse în titlul de proprietate contestat, dar nu a invocat și neîndreptățirea autoarei la reconstituirea acestor terenuri în măsura în care au fost solicitate prin cererile de reconstituire formulate de aceasta.
Or, cererea de reconstituire prin care s-a solicitat terenul din T 14, A 26 și F 26/1 a fost formulată de autoare anterior pronunțării hotărârii judecătorești, iar petenta s-a prevalat în ceea ce privește reconstituirea dreptului de proprietate de proveniența de la autorul său, respectiv T. I., autor după care a fost formulată cerere de reconstituire și de către T. A. ca și moștenitoare și, ca atare, nu intră în discuție neîndreptățirea acesteia la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul mai sus arătat cuprins în titlul de proprietate contestat, deci, nu există vreun motiv de nulitate absolută prev. de art. III din Legea 169/1997 pentru anularea titlului de proprietate și a actelor premergătoare referitoare și la suprafața de 7200 mp, respectiv 3600 mp.
În considerarea celor arătate, vor fi admise recursurile declarate de reclamantă și C. L. de fond funciar Samarinești și va fi modificată sentința în sensul admiterii în parte a acțiunii.
Se va constata nulitatea absolută parțială a T.P. nr._/19.02.2007 și a actelor premergătoare pentru terenurile situate în T.13, P 396/1 în suprafață de 7050 m.p. și cel din T 43, P 1333 în suprafață de 1700 m.p. așa cum au fost individualizate prin expertiza V. N., menținându-se astfel titlul de proprietate pentru restul suprafețelor și cu privire la moștenitori menționați în acesta.
În raport de aceleași considerente, va fi respins recursul declarat de pârâții G. D. și G. M., având în vedere că prin concluziile recursului declarat au susținut netemeinicia acțiunii. De altfel, recurentul G. D. și-a reconsiderat poziția din recurs în sensul că nu are nici un fel de pretenție asupra terenurilor în discuție, așa cum învederează prin declarația trimisă pentru termenul din 13.03.2014.
Vor fi menținute dispozițiile sentinței privind obligarea la cheltuieli de judecată.
În baza art. 274 C.pr.civ., vor fi obligați pârâții G. D. și G. M. la 1000 lei cheltuieli de judecată față de recurenta reclamantă, în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de reclamantă și C. L. de fond funciar Samarinești.
Modifică sentința în sensul că admite în parte acțiunea.
Constată nulitatea absolută parțială a T.P. nr._/19.02.2007 și a actelor premergătoare pentru terenurile situate în T.13, P 396/1 în suprafață de 7050 m.p. și cel din T 43, P 1333 în suprafață de 1700 m.p. așa cum au fost individualizate prin expertiza V. N..
Respinge recursul declarat de pârâți G. D. și G. M..
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Obligă pârâții G. D. și G. M. la 1000 lei cheltuieli de judecată față de recurenta reclamantă, în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 13.03.2014 la Tribunalul Gorj.
Președinte, M. G. | Judecător, N. U. | Judecător, M. A. C. |
Grefier, Firuța Ș. |
Red.M.G./Tehnored. M.O./J.f. Ș.A./2 ex./18 Martie 2014
| ← Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art.... | Fond funciar. Decizia nr. 576/2014. Tribunalul GORJ → |
|---|
