Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art. 300,319^1,325 CPC. Sentința nr. 6450/2014. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6450/2014 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 17-12-2014 în dosarul nr. 14056/318/2014
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
Decizia nr. 1476
Ședința publică de la 17 Decembrie 2014
Completul constituit din:
Președinte N. B.
Judecător G. R.
Grefier L. P.
Pe rol se află judecarea apelului civil declarat de apelantul reclamant T. A. împotriva sentinței civile nr.6450/28.10.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ și în contradictoriu cu intimatul pârât S. C. M., având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelantul reclamant personal și avocat M. I. pentru intimatul pârât, în baza împuternicirii avocațiale nr.121/17.12.2014 pe care o depune la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că apelantul nu a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru.
Apelantul depune la dosar chitanța nr._/16.12.2014 privind plata taxei de timbru în cuantum de 20 lei.
Constatând că apelul este legal timbrat, instanța invocă din oficiu excepția tardivității apelului și o pune în discuție.
Apelantul apreciază că apelul a fost declarat în termen și solicită admiterea acestuia.
Avocat M. I. pentru intimatul pârât solicită respingerea apelului ca tardiv formulat, cu cheltuieli de judecată, depunând la dosar copia chitanței nr.121/2014, precum și copie după procesele verbale din 08.10.2014 și 27.11.2014, întocmite în dosarul de executare nr.450/E/2014.
Tribunalul rămâne în pronunțare cu privire la excepția invocată.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg.-J. la data de 07.10.2014 sub nr._, reclamantul T. A. a chemat în judecată pe pârâtul S. C. M. și a solicitat instanței de judecată ca pe calea ordonanței președințiale să dispună suspendarea executării silite prin care este obligat să părăsească locuința, până la judecarea cererii de revendicare pe care a promovat-o pe rolul instanței.
În motivarea cererii, reclamantul a susținut că locuința pentru care pârâtul a pornit executarea este proprietatea reclamantului, motiv pentru care acesta a solicitat printr-o acțiune în revendicare să îi fie lăsat liber terenul și locuința de către pârât. Mai mult decât atât, reclamantul a precizat că nu are o altă locuință unde să stea, iar pârâtul nu și-a îndeplinit obligația de a-i plăti suma fixată de către instanță cu titlu de despăgubiri.
Cererea nu a fost motivată în drept.
Cererea a fost legal timbrată.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâtul a solicitat respingerea cererii reclamantului, având în vedere faptul că deține un titlu executoriu valabil, reprezentat de sentința civilă nr. 7929/2013 pronunțată de Judecătoria Tg.-J. în dosarul nr._/318/2013, definitivă prin decizia civilă nr. 405/2014 a Tribunalului Gorj, iar prin Încheierea nr. 4768/2014 a fost încuviințată executarea silită a sentinței civile ce reprezintă titlul executoriu.
Executarea silită, a precizat pârâtul, a fost începută în dosarul de executare nr. 450/E/2014 de către B. C. și Asociații, la data de 8.10.2014 reclamantului fiindu-i comunicată somația în sensul de a părăsi imobilul.
Mai mult decât atât, a susținut pârâtul prin întâmpinarea sa, potrivit art. 708 C.pr.civ. până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părții interesate și numai pentru motive temeinice, instanța competentă poate suspenda executarea, condiții care nu sunt întrunite în cauza de față, astfel încât se impune respingerea cererii de față.
Prin sentința civilă nr. 6450/28.10.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ a fost respinsă cererea formulată de reclamantul T. A. în contradictoriu cu pârâtul S. M. C. și a fost obligat reclamantul la cheltuieli de judecată către pârât în sumă de 1000 lei.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, din actele aflate la dispoziția instanței, prin cererea de față reclamantul solicită ca, printr-o ordonanță președințială, instanța să dispună suspendarea executării silite începută împotriva sa la cererea pârâtului, având în vedere că nu are altă locuință, că a promovat o acțiune în revendicare în legătură cu imobilul din care trebuie să plece, astfel încât s-ar impune suspendarea executării până la soluționarea cererii în revendicare.
În acest context, instanța a subliniat că ordonanța președințială și suspendarea executării silite sunt două instituții juridice distincte, fiecare având un regim juridic propriu și condiții legale specifice pentru a-și găsi aplicabilitatea. Instanța le-a analizat pe fiecare dintre ele, prin prisma celor învederate de către reclamant, pentru a verifica dacă sunt îndeplinite condițiile legale de admisibilitate pentru una sau alta dintre acestea, de natură a se circumscrie interesului reclamantului.
Astfel, pe de o parte, ordonanța președințială se pronunță de către instanță la cererea părții interesate atunci când, potrivit art. 996 C.pr.civ. sunt necesare măsuri vremelnice și provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. Reclamantul trebuie să dovedească o aparență a dreptului invocat și existența unui litigiu pe fondul cauzei.
Pe de altă parte, suspendarea executării silite este o altă instituție, reglementată de art. 718 C.pr.civ. Astfel, acest text de lege prevede posibilitatea ca instanța să dispună suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri care privește executarea silită, la solicitarea părții interesate și numai pentru motive temeinice, cu plata anticipată a unei cauțiuni care se calculează la valoarea obiectului contestației.
S-a reținut, prin urmare, că suspendarea executării silite nu se poate dispune pe calea unei ordonanțe președințiale, condițiile de promovare și de admisibilitate fiind specifice acestei instituții.
Cererea de ordonanță președințială nu poate avea ca obiect suspendarea executării silite. De altfel, condițiile prev. de art. 996 C.pr.civ nu sunt îndeplinite în cauză, sub aspectul nici uneia dintre condițiile legale menționate.
Având în vedere că scopul urmărit de către reclamant la promovarea cererii de față este suspendarea executării silite, instanța a analizat cererea prin prisma condițiilor reținute anterior cu privire la această măsură.
S-a apreciat, astfel, că suspendarea executării silite se poate dispune numai atunci când pe rolul instanței se află pentru soluționare o cerere având ca obiect contestația la executare silită sau o altă cerere vizând executarea, reclamantul nefăcând în cauza de față dovada existenței unei astfel de cereri pe rolul instanței, acțiunea în revendicare la care face referire reclamantul în cererea sa neîncadrându-se în categoria menționată expres și limitativ de textul legal.
De asemenea, s-a mai reținut că reclamantul nu a achitat anticipat, în condițiile art. 718 alin. 2 C.pr.civ., o cauțiune, potrivit valorii obiectului, pe care, de altfel, nici nu a indicat-o.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul T. A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În susținerea apelului, a arătat că este proprietarul imobilului din ., în baza testamentului din anul 2005, arătând totodată că a avut grijă de bătrână, achitând și cheltuielile de înmormântare. A mai arătat că la primul termen de judecată va depune și alte motive de apel, solicitând admiterea apelului, modificarea sentinței ordonanței și a contestației la executare.
La data de 20.11.2014, intimatul pârât S. C. M. a depus la dosar întâmpinare, apreciind că sentința apelată este legală și temeinică, în mod corect instanța de fond reținând că suspendarea executării silite nu se poate dispune pe calea ordonanței președințiale.
La data de 19.11.2014, apelantul reclamant T. A. a depus la dosar motive de apel prin care reiterează cele susținute în cererea de apel inițială, arătând în plus că nu are unde să locuiască și solicită a se analiza înscrisurile depuse la dosar de către acesta.
Examinând apelul formulat prin prisma excepției tardivității, tribunalul reține că prin cererea introductivă de instanță, reclamantul T. A. a chemat în judecată pe pârâtul S. C. M. și a solicitat instanței de judecată ca, pe calea ordonanței președințiale, să dispună suspendarea executării silite prin care este obligat să părăsească locuința, până la judecarea cererii de revendicare pe care a promovat-o pe rolul instanței.
Sentința civilă nr. 6450/2014 a fost pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ la data de 28.10.2014 aflându-se la filele 34 – 35 în dosarul de fond.
Apelul a fost formulat la data de 04.11.2014 de către apelantul reclamant, potrivit rezoluției de primire, fila 2, dosar instanță de apel.
Potrivit art. 999 alin. 1 Cpr.civ., termenul de apel este de 5 zile de la pronunțare, dacă s-a dat cu citarea părților și de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor, dacă prin legi speciale nu se prevede altfel, în speță constatându-se că sentința apelată a fost pronunțată cu citarea părților, așa cum rezultă din citativul aflat la fila 19, dosar fond, astfel că termenul de declarare a căii de atac trebuie calculat de la data pronunțării acesteia.
Potrivit art. 181 alin. 1 și 2 C.pr.civ., termenele, în afară de cazul în care legea dispune altfel, se calculează după cum urmează: când termenul se socotește pe zile nu intră în calcul ziua de la care începe să curge termenul, nici ziua când acesta se împlinește.
Întrucât pronunțarea sentinței civile apelate s-a realizat la data de 28.10.2014, ultima zi de formulare a apelului împotriva acesteia, raportat la dispozițiile menționate anterior, era la data de 03.11.2014. Declararea apelului la 04.11.2014 s-a făcut peste termenul legal.
Pentru considerentele mai sus expuse, tribunalul apreciază întemeiată excepția tardivității și, raportat la dispozițiile art.480 C.pr.civ., va respinge apelul ca fiind tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca tardiv formulat apelul declarat de apelantul reclamant T. A., cu domiciliul în Tg-J., ., jud. Gorj, împotriva sentinței civile nr.6450/28.10.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ și în contradictoriu cu intimatul pârât S. C. M., cu domiciliul în Timișoara, ., ., ., având ca obiect ordonanță președințială.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 17.12.2014, la Tribunalul Gorj.
Președinte, N. B. | Judecător, G. R. | |
Grefier, L. P. |
Red.R.G./Tehnored.M.O.
J.f.A.D.J.
4 ex./18 Decembrie 2014
| ← Grăniţuire. Decizia nr. 897/2014. Tribunalul GORJ | Fond funciar. Decizia nr. 443/2014. Tribunalul GORJ → |
|---|
