Fond funciar. Sentința nr. 1155/2014. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1155/2014 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 06-11-2014 în dosarul nr. 814/263/2014
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1194/2014
Ședința publică de la 06 Noiembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. G.
Judecător N. U.
Grefier Firuța Ș.
Pe rol judecarea apelului declarat de apelantul reclamant P. N. împotriva sentinței civile nr.1155/30.06.2014 pronunțată de Judecătoria Motru în dosar nr._ și în contradictoriu cu intimatele C. L. de Fond Funciar Glogova și C. Județeană de Fond Funciar Gorj.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul reclamant P. N., lipsă fiind intimații pârâți C. Județeană de Fond Funciar Gorj și C. L. de Fond Funciar Glogova.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care constatând apelul în stare de judecată, s-a acordat cuvântul .
Apelantul reclamant P. N. a solicitat admiterea apelului conform motivelor de apel scrise, desființarea sentinței și pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, respectiv să i se restituie cei 0,50 ha teren cu vegetație forestieră.
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față.
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Motru sub nr._ reclamantul P. N. a chemat în judecată pârâtele C. L. de Fond Funciar Cătunele și C. Județeană de Fond Funciar Gorj solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligată pârâta comisia locală să-i reconstituire dreptul de proprietate și să-l pună în posesie pentru suprafața de 2,90 ha. validată prin HCJ Gorj 80/1992.
În motivarea cererii a arătat reclamantul că suprafața de 2,90 ha. este validată pe numele mamei sale P. M. prin HCJ Gorj 80/1992, terenul fiind situat în punctele toponimice „La mormânt”, „Ogașul cel rău” și „Sudoame”. Că, suprafața de 50 ari din punctul toponimic „Gărâna”, având categoria de folosință pădure, a fost validată pe numele său și provine de la autorul său P. V..
În drept cererea a fost motivată pe dispozițiile art. 8 – 34 din Legea 18/1991 și art. 1516 Cod civil.
Pârâta comisia locală a formulat întâmpinare (fila 18) solicitând respingerea cererii. A arătat în apărare pârâta că reclamantul a fost invitat la Primăria Glogova pentru a i se întocmi o documentație de reconstituire potrivit unei hotărâri judecătorești. A mai arătat pârâta că, în urma verificării validărilor existente s-a constatat că, pentru autorii reclamantului, a fost validată o suprafață totală de 2,50 ha. din care l ha. pentru reclamant și 1,5 ha. pentru alți moștenitori.
Pârâta comisia județeană a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii arătând că obligația de a întocmi și transmite documentația aparține comisiei locale.
Prin sentința civilă nr.1155/30.06.2014 pronunțată de Judecătoria Motru în dosar nr._, s-a respins cererea în fond funciar formulată de reclamantul P. N. cu domiciliul în comuna Glogova, . în contradictoriu cu pârâtele C. L. de Fond Funciar Glogova și C. Județeană de Fond Funciar Gorj.
Pentru a pronunța această sentință s-a reținut că reclamantul a solicitat obligarea comisiilor de fond funciar la emiterea titlurilor de proprietate pentru o suprafață de 2,90 ha. și 0,50 ha., cea din urmă suprafață având categoria de folosință pădure. Din actele și lucrările dosarului rezultă că reclamantul a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate (fila 45). De asemenea, cerere de reconstituire a formulat și P. M., mama reclamantului. Ambii au fost validați prin aceiași hotărâre a comisiei județene și au fost emise titluri de proprietate, respectiv acte premergătoare (filele 48-52).
S-a reținut că potrivit disp.art.249 C.proc. civ. cel care face o susținere în cadrul procesului trebuie să o dovedească și în cauza de față, reclamantul trebuie să probeze îndeplinirea cerințelor legislației funciare. Numai după ce reclamantul face dovada faptelor pe care își întemeiază cererea, instanța poate analiza conformitatea cererilor acestuia cu dreptul aplicabil.
Având în vedere îndatoririle părții în a proba susținerile instanța a reținut că potrivit art.22 C.proc. civ. judecătorul are rol activ, rol subsumat unui principiu fundamental al procesului civil, dar judecătorul caută probe alături de părți însă nu se substituie lor. Obligația judecătorului de a colabora la aflarea adevărului este independentă de sarcina probei.
S-a reținut că în cauza de față, solicitările reclamantului puteau fi verificate doar prin administrarea probei cu expertiză tehnică topografică, singura probă care putea să identifice terenurile și să stabilească dacă terenurile solicitate în cererea de reconstituire a reclamantului sunt aceleași cu cele solicitate de mama sa ori dacă terenurile indicate în petitul cererii de chemare în judecată au făcut obiectul sentinței civile 1215 din 11.04.2008, stată în dosarul_ respectiv sentinței civile 2929 din 18.11.2008, stată în dosarul_ .
Reclamantul solicită, prin cererea sa și reconstituirea suprafeței de 0,50 ha. în punctul toponimic „Gărâna”.Prin sentința civilă 1215 din 11.04.2008, stată în dosarul_ a fost admisă plângerea reclamantului și obligată pârâta comisia locală să reconstituie suprafața de 0,50 ha., teren cu vegetație forestieră.Prin sentința civilă 2929 din 18.11.2008 a fost admisă cererea aceluiași reclamant și obligate comisiile să reconstituie dreptul de proprietate reclamantului pentru terenul situate în punctele „Valea bisericii”, „La sudoame” și „Gărâna”.
S-a reținut că prin cererea de față sunt solicitate terenuri din punctele toponimice „La mormânt”, „Ogașul cel rău”, „Sodoame” și „Gărâna”.
Dacă în manifestarea sa de excepție procesuală ce corespunde unui efect negativ, extinctiv, de natură să oprească a doua judecată, autoritatea de lucru judecat presupune tripla identitate de elemente prevăzută de art. 431 alin. 1 C.proc.civ. (obiect, părți, cauză), nu tot astfel se întâmplă atunci când acest efect important al hotărârii se manifestă pozitiv, respectiv demonstrând modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părți fără posibilitatea dea statua diferit. În alte cuvinte, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune într-un al doilea proces care are legătură cu chestiunea litigioasă dezlegată anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis. Această reglementare a autorității de lucru judecat în forma prezumției vine să asigure, din nevoia de ordine și stabilitate juridică evitarea contrazicerilor dintre considerentele hotărârilor judecătorești.
Cum, potrivit art.431 alin.2 C.proc.civ., prezumția are caracter absolut înseamnă că atât părțile cât și instanța de judecată nu pot folosi cererea de chemare în judecată pentru a pretinde stabilirea contrariului față de sentința civilă anterioară.Această prezumție a autorității de lucru judecat acționează în mod egal atât față de reclamant cât și față de pârâte, situație în care instanța apreciază că pentru o parte din terenuri au fost deja pronunțate sentințe civile, sentințe mai sus arătate. Atâta vreme cât aspectul litigios a fost consemnat și rezolvat în cadrul jurisdicțional anterior înseamnă că el nu mai poate constitui obiect al analizei ulterioare proprii din partea instanței, prima rezolvare impunându-se în cauza de față, fără posibilitatea de a fi ignorată. Altfel spus, funcția pozitivă a autorității de lucru judecat aduce în cadrul cauzei de față elemente ce nu pot fi ignorate și pe care instanța trebuie să-și fundamenteze soluția, fără posibilitatea de a mai face propria verificare jurisdicțională, întrucât vocația și întinderea dreptului la reconstituire a reclamantelor au fost deja supuse analizei și tranșate cu putere de lucru judecat.
În aceste condiții instanța a reținut că stabilindu-se vocația și întinderea dreptului la reconstituire prin mai multe hotărâri judecătorești, este de prisos a se analiza, în prezent, dacă a fost respectată hotărârea de validare.
Împotriva sentinței a declarat apel reclamantul P. N.,criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie în sensul că instanța de fond nu a exercitat rolul activ în raport de disp. art. 22 c.pr.civ. și nu a apreciat corect probele administrate, fiindu-i încălcat dreptul său de proprietate .
Totodată a apreciat că în mod greșit a fost decăzut din dreptul de a propune probe, respectiv proba cu expertiză, întrucât a solicitat termen pentru a achita onorariul, în raport de dispozițiile art. 262 alin. 4 C.pr.civ.
În dezvoltarea motivelor de apel s-a mai susținut că cererea de reconstituire a fost formulată atât de el, cât și de mama sa, iar prin HCJ 80/1992 a fost validată mama sa P. M. cu suprafața de 2,90 ha pentru terenurile situate în punctele toponimice ,,La mormânt”, ,,Ogașul cel R.” și ,,Sudoame”, iar el a fost validat cu suprafața de un hectar teren forestier în punctul toponimic ,,Gărâna” și provine de la autorul său P. V. .
S-a concluzionat că nu există autoritate de lucru judecat și a făcut dovada dreptului de proprietate cu acte și a fost prejudiciat în dreptul său de proprietate prin pronunțarea sentinței.
S-a depus de către intimata C. locală de fond funciar Glogova întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, susținând că instanța de fond a pronunțat o sentință legală.
Tribunalul, analizând motivele de apel invocate de apelantul reclamant, constată că apelul este nefondat, având în vedere următoarele considerente:
Potrivit art. 431 C.pr.civ., ,,nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect. Oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestei din urmă.”
Art. 431 alin. 1 c.pr.civ. dă expresia funcției negative a lucrului judecat, potrivit căreia o acțiune nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată, fiind interzisă reluarea aceleiași judecăți, în condițiile identității de părți, obiect și cauză.
Prin sentința civilă nr. 1215/11.08.2008 pronunțată în dosarul_ de către Judecătoria Motru a fost admisă plângerea reclamantului și obligată pârâta C. locală de fond funciar Glogova să reconstituie suprafața de 0,50 ha teren cu vegetație forestieră, iar prin sentința civilă 2929/18.11.2008 a fost admisă cererea aceluiași reclamant și obligate comisiile să reconstituie dreptul de proprietate reclamantului pentru terenurile situate în punctele Valea Bisericii, La sudoame și Gărâna.
Prezumția autorității de lucru judecat acționează în mod egal atât față de reclamant, cât și față de pârât și aspectul litigios a fost consemnat și rezolvat în cadrul jurisdicțional anterior, astfel că vocația și întinderea dreptului de reconstituire a reclamantului au fost deja analizate și tranșate cu putere de lucru judecat .
Astfel, nu se mai impunea analizarea faptului dacă a fost respectată hotărârea de validare, întrucât prin mai multe hotărâri judecătorești s-a stabilit vocația și întinderea dreptului la reconstituire a reclamantului.
Nu se pune în discuție faptul că instanța de fond nu a exercitat rol activ în soluționarea cauzei în raport de disp. art. 22 c.pr.civ., având în vedere că solicitările reclamantului puteau fi verificate doar prin administrarea probei cu expertiza topografică, singura probă care putea să identifice terenurile și să stabilească dacă terenurile solicitate în cererea de reconstituire a reclamantului sunt aceleași cu cele solicitate de mama sa, sau dacă terenurile precizate în cererea de chemare în judecată au fost solicitate și în celelalte dosare față de care s-a reținut autoritatea de lucru judecat, însă acesta nu a fost de acord cu această probă.
Deci, în mod corect s-a apreciat de instanța de fond că obligația judecătorului de a colabora la aflarea adevărului este independentă de sarcina probei și s-a apreciat că pentru o parte din terenuri au fost deja pronunțate sentințe civile .
În considerarea celor expuse, tribunalul constată că instanța de fond în raport de obiectul cauzei și probele administrate a pronunțat o sentință legală și temeinică, motivată în drept și în fapt, motiv pentru care urmează a respinge apelul ca nefondat .
Văzând și dispozițiile art. 480 c.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul reclamant P. N., cu domiciliul în comuna Glogova, ., împotriva sentinței civile nr.1155/30.06.2014 pronunțată de Judecătoria Motru în dosar nr._ și în contradictoriu cu intimatele C. L. de Fond Funciar Glogova și C. Județeană de Fond Funciar Gorj.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 06 Noiembrie 2014 la Tribunalul Gorj .
Președinte, M. G. | Judecător, N. U. | |
Grefier, Firuța Ș. |
Red. NU
j.f. A. Șt.
Ex. 5
SL 14 Noiembrie 2014
| ← Fond funciar. Decizia nr. 969/2014. Tribunalul GORJ | Contestaţie la executare. Decizia nr. 13/2014. Tribunalul GORJ → |
|---|
