Fond funciar. Sentința nr. 309/2014. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 309/2014 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 01-07-2014 în dosarul nr. 1632/267/2013
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA nr. 717/2014
Ședința publică din data de 01 Iulie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE G. R.
Judecător V. N.
Grefier O.-D. M.
Pe rol se află judecarea apelului declarat de apelantul reclamant P. I., împotriva sentinței civile nr. 309 din 24.03.2014 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți P. Gh. G., P. V., C. L. de Fond Funciar Bumbești Pițic și C. Județeană Gorj de Fond Funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata pârâtă P. V. asistată de avocat C. E. C., lipsă fiind apelantul reclamant P. I. reprezentat de avocat R. R. L., intimatul pârât P. Gh. G. reprezentat de avocat C. E. C. și intimatele pârâte C. L. de Fond Funciar Bumbești Pițic,C. Județeană Gorj de Fond Funciar.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care avocat R. R. L. pentru apelantul reclamant P. I. a depus la dosar împuternicirea avocațială nr._ din 01.07.2014 și chitanța nr. 317 din 01.07.2014 în sumă de 1000 lei privind onorariu avocat.
Avocat C. E. C. pentru intimații pârâți P. Gh. G. și P. V. a depus la dosar împuternicirea avocațială nr._ din 01.07.2014, chitanțele nr. 36 din 01.07.2014 în sumă de 500 lei, nr. 35 din 01.07.2014 în sumă de 1000 lei privind onorariu avocat și a învederat instanței că în mod greșit a fost consemnat prenumele intimatei pârâte P. V. în loc P. V., depunând în acest sens copia B.I. . nr._ al acesteia, prezentând totodată și originalul actului de identitate și solicită consemnarea corectă a prenumelui intimatei pârâte menționate anterior și anume acela de V. în loc de V..
Tribunalul ia act de prezentarea originalului actului de identitate al intimatei pârâte P. V., acesta corespunzând în totalitate cu copia xerox depusă la dosar, restituindu-i-se originalul și urmând a se proceda la efectuarea mențiunilor corespunzătoare.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, s-a constatat apelul în stare de judecată și s-a acordat cuvântul.
Avocat R. R. L. pentru apelantul reclamant P. I., a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței și trimiterea cauzei la instanța de fond pentru rejudecare, cu cheltuieli de judecată, susținând că prima instanță nu a analizat fondul cauzei, nu a interpretat corect probele și a respins acțiunea admițând cele două excepții invocate de pârâți, respectiv excepția lipsei calității procesuale active și excepția inadmisibilității acțiunii, excepții pe care le consideră netemeinice. A arătat că reclamantul a solicitat nulitatea actelor de proprietate eliberate în baza unei sentințe civile a Judecătoriei Novaci pronunțată în anul 2013 prin care a fost obligată comisia locală să reconstituie dreptul de proprietate după defunctul său tată, conform cererii de reconstituire, validată prin HCJ nr. 2 din 02.09.1991, întocmindu-se un proces verbal aflat la fila 6 din dosar, rezultând că nu i s-a putut reconstitui dreptul de proprietate întrucât au fost emise acte de proprietate altor persoane, respectiv pârâților.
A mai arătat că din înscrisurile aflate la dosar rezultă foarte clar interesul și calitatea apelantului reclamant și anume acela de a beneficia de sentința civilă definitivă și irevocabilă, precizând totodată că nu a contestat niciodată actul de proprietate în calitate de nepot de fiu al defunctei P. I., ci în calitate de fiu al defunctului P. I. care, așa cum reiese din înscrisurile depuse la dosar și din raportul de expertiză topografică, terenul în litigiu figura în registrul agricol al tatălui său, s-a formulat cerere de reconstituire pentru acest teren, cerere validată prin HCJ nr. 2/1991.
A menționat că în mod greșit instanța de fond și-a motivat hotărârea pe declarația din anul 2002 prin care apelantul reclamant ar fi renunțat la terenul în litigiu, însă din conținutul acesteia rezultă că apelantul reclamant a renunțat la anumite terenuri individualizate prin puncte toponimice și vecinătăți, nu și la celelalte terenuri care provin de la tatăl său și consideră că acțiunea reclamantului este admisibilă, apreciind că prima instanță ar fi trebuit să unească excepția cu fondul și pe baza probelor administrate să cerceteze fondul cauzei.
A mai precizat că din concluziile raportului de expertiză rezultă că defuncta P. I. nu figura la registrul agricol în anul 1991 cu acest teren, nu a formulat cerere de reconstituire, iar instanța de fond a afirmat că apelantul pârât nu a contestat HCJ nr. 2/1991, însă nu există nicio adresă a comisiei locale din care să rezulte că a fost înștiințat de existența acestei hotărâri, menționând totodată că validările au fost făcute scriptic și nu faptic, iar prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat nulitatea actelor de proprietate, dar și a actelor premergătoare, acte premergătoare care includ și acea hotărâre de validare a dreptului de proprietate al defunctei despre care nu a avut cunoștință, nefiindu-i comunicată niciodată.
Avocat C. E. C. pentru intimații pârâți P. Gh. G. și P. V. a solicitat respingerea apelului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței instanței de fond, arătând că titlul de proprietate a fost eliberat pe numele tuturor moștenitorilor defunctei P. I., la fila 3 a dosarului de fond arătându-se toți acești moștenitori, însăși apelantul reclamant făcând dovada că părțile din litigiu sunt frați și au moștenit suprafețele de teren în mod egal.
A arătat că obiectul prezentei acțiuni îl constituie o împărțire a bunurilor, în titlul de proprietate fiind menționate trei suprafețe de teren, fiind eliberat pe numele tuturor moștenitorilor, inclusiv pe numele pârâților și dacă s-ar admite o astfel de acțiune, instanța ar fi pusă în situația de a anula titlul de proprietate emis pe numele tuturor moștenitorilor defunctei P. I. și a obliga comisia locală să elibereze un alt titlu de proprietate, ceea ce i-ar prejudicia pe pârâți. A precizat că, potrivit art. 27 pct. 22 din Legea 18/1991, o astfel de acțiune în nulitate absolută ar fi admisibilă dacă la momentul când cel care o solicită ar avea adeverință de proprietate și proces verbal de punere în posesie, însă reclamantul P. I., care vine prin reprezentare al tatălui său, nu avea aceste două documente și trebuia să se țină seama de numita P. I. care era în viață la momentul acela, fiul neputând să moștenească înaintea mamei.
A menționat că au fost îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile Legii 18/1991, în sensul că există o cerere de reconstituire, s-au respectat toți moștenitorii, există proces verbal de punere în posesie, adeverință de proprietate și un titlu de proprietate pe care îl folosesc în comun toți moștenitorii, iar dacă apelantului reclamant nu-i convine situația juridică din titlul de proprietate, acesta are posibilitatea formulării unor alte acțiuni pe care le poate promova în instanță.
În replică, avocat R. R. L. pentru apelantul reclamant P. I. a arătat că defuncta P. I. și defunctul P. I. aveau poziții de rol separate, iar din concluziile raportului de expertiză pentru care pârâții nu au formulat obiecțiuni rezultă că defuncta P. I. nu a formulat cerere de reconstituire pentru terenul în litigiu, iar potrivit Legii 18/1991 reconstituirea se face numai la cerere, reclamantul solicitând nulitatea titlului de proprietate în calitate de fiu al defunctului P. I. și nu în calitate de nepot al defunctei P. I., nu a contestat niciodată calitatea de moștenitori a pârâților ai defunctei P. I., motiv pentru care a solicitat nulitatea titlului de proprietate numai cu privire la o suprafață de teren înscrisă în titlu de proprietate și nu a tuturor suprafețelor menționate în acesta.
Avocat C. E. C. pentru intimații pârâți P. Gh. G. și P. V. a învederat instanței că la dosarul cauzei nu există dovada registrelor agricole despre care face vorbire apărătorul apelantului reclamant.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Novaci la data de 03.10.2013, reclamantul P. I., a chemat în judecată și personal la interogatoriu pe pârâții P. Gh. G. și P. V., solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța, în contradictoriu cu intimatele C. locală de fond funciar de pe lângă Primăria comunei Bumbești-Pițic, Județul Gorj și C. județeană Gorj de fond funciar, să se constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr._/17.06.2005 și a tuturor actelor premergătoare emiterii titlului contestat, pentru terenul în suprafață de 2173 mp., situat în tarlaua 79, .> În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că în fapt cu ocazia măsurătorilor efectuate de către C. locală de fond funciar de pe lângă Primăria comunei Bumbești-Pițic, Județul Gorj, în vederea punerii în aplicare a unei sentințe civile definitivă și irevocabilă, s-a constatat că terenul solicitat de el, este cuprins în titlul de proprietate contestat, așa cum reiese din procesul-verbal.
Membrii Comisiei locale i-au comunicat că nu pot să facă nici un demers pentru a i se elibera acte de proprietate pe teren, până când nu anulează în instanță titlul de proprietate contestat în acțiunea de față, motiv ce i-a impus promovarea prezentei acțiuni.
Că pentru acest teren, tatăl său a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, cerere care a fost validată, acest teren nefiind solicitat de defuncta P. I. prin cererea de reconstituire și nici nu figurează în registrul agricol al acesteia.
Mai mult decât atât, a arătat reclamantul că atât el, cât și tatăl său care este decedat, au folosit acest teren și înainte de revoluție și până în prezent.
Față de aspectele expuse, reclamantul a solicitat admiterea acțiunii și să se constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate și a actelor premergătoare pentru terenul în litigiu și obligarea celor două comisii la emiterea titlului de proprietate pentru teren, numai pe numele său.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. III, lit. a, din Legea nr. 247/2005, privind completarea și modificarea Legii nr. 169/1997 și Legii nr. 18/1991.
În dovedirea acțiunii formulate, reclamantul a înțeles să se folosească de proba cu înscrisuri, expertiză de specialitate și orice alte probe pertinente și utile cauzei.
Acesta a depus la dosar în copie conformă cu originalul, titlul de proprietate nr._/2005, o schiță, procesul-verbal încheiat la data de_, de către C. locală de fond funciar de pe lângă Primăria comunei Bumbești-Pițic, Județul Gorj, cererea înregistrată sub nr. 366/18.03.1991, cererea înregistrată sub nr. 460/19.03.1991, HCJ nr. 2/1991 și anexa la aceasta.
În cauză a fost formulată întâmpinare de către pârâta P. V., prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului și respingerea acțiunii ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală, precum și excepția inadmisibilității acțiunii.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului s-a arătat că temeiul de drept incert și generic, exprimat, invocă un drept al unui terț de a promova o astfel de acțiune, reclamantul neavând această calitate rămâne un comoștenitor în coindiviziune fiind de drept moștenitor al dreptului de proprietate conform titlului de proprietate.
Reclamantul în calitatea sa de comoștenitor și coproprietate avea doar posibilitatea de a solicita ieșire din indiviziune.
Că titlul de proprietate nu este nul deoarece nu poate fi criticat în ceea ce privește identitatea moștenitorilor, numărul acestora, mai ales că terenul în discuție a fost pus deja în posesie, calitatea de moștenitor stabilindu-se pe baza certificatului de moștenitor sau a hotărârii judecătorești definitive ori în lipsa acestora prin orice probe din care rezultă acceptarea moștenirii. Moștenitorii care nu-și pot dovedi această calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sunt socotiți repuși de drept, în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparținut autorului lor. Ei sunt considerați că au acceptat moștenirea prin cererea pe care o fac comisiei.
Titlul de proprietate se emite cu privire cu privire la suprafața de teren determinată pe numele tuturor moștenitorilor, urmând ca ei să procedeze potrivit dreptului comun. A mai arătat pârâta că în atare situație, în lipsa unui alt temei juridic de drept al prezentei acțiuni, reclamantului îi rămâne doar posibilitatea ulterioară a intentării unei alte acțiuni în justiție.
S-a mai arătat că cererea de reconstituire a dreptului de proprietate privind titlul de proprietate contestat, a fost formulată de către defuncta P. I., bunica reclamantului, prin care a reconstituit dreptul de proprietate pentru toți moștenitorii inclusiv pentru reclamant, deoarece este moștenitorul lui Puichița I..
În consecință, a solicitat respingerea ca inadmisibilă, nefondată și neîntemeiată a acțiunii.
La întâmpinarea formulată s-a răspuns de către reclamant, acesta solicitând respingerea excepțiilor invocate are calitate procesuală activă, întrucât pentru terenul în litigiu, tatăl său a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, cerere ce a fost validată, iar valorificarea dreptului său de proprietate pentru acest teren nu poate fi realizată decât prin înscrierea doar a sa pe titlul de proprietate.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunii motivată pe aspecte care vizează în mod direct o apărare pe fondul pricinii, consideră că nu este o excepție propriu-zisă, mai ales raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, că a criticat titlul de proprietate în ceea ce privește identitatea moștenitorilor și numărul lor, așa cum se arată în întâmpinare și a solicitat nulitatea acestor acte motivat de faptul că au fost emise pe numele moștenitorilor defunctei P. I., când aceasta nu era persoana îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate atâta timp cât nu a formulat cerere de reconstituire pentru teren.
Prin sentința civilă nr. 309 din 24.03.2014 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr._ au fost admise excepțiile invocate de către pârâți.
A fost respinsă acțiunea civilă pentru nulitate absolută parțială titlu de proprietate, formulată de reclamantul P. I., împotriva pârâților P. Gh. G. și P. V., în contradictoriu cu intimatele C. locală de fond funciar de pe lângă Primăria comunei Bumbești-Pițic, Județul Gorj și C. județeană Gorj de fond funciar.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că prin prezenta acțiune, reclamantul P. I., a chemat în judecată și personal la interogatoriu pe pârâții P. Gh. G. și P. V., solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța, în contradictoriu cu intimatele C. locală de fond funciar de pe lângă Primăria comunei Bumbești-Pițic, Județul Gorj și C. județeană Gorj de fond funciar, să se constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr._/17.06.2005 și a tuturor actelor premergătoare emiterii titlului contestat, pentru terenul în suprafață de 2173 mp., situat în tarlaua 79, .> Conform art. III din Legea nr. 169/1997, pe calea acțiunii în constatarea nulității absolute se poate obține desființarea actelor de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate, fiind avute în vedere în principiu, titlurile de proprietate și procesele-verbale de punere în posesie, care au menirea de a stabili faptic amplasamentul terenurilor cuprinse în titlul de proprietate.
În acest sens, în practica judiciară s-a decis că obiectul cererii în constatarea nulității absolute a unui titlu de proprietate, privește în sine titlul de proprietate și procesul-verbal de punere în posesie, care stabilește amplasamentul efectiv al terenurilor asupra cărora s-a reconstituit dreptul de proprietate.
A rezultat din cuprinsul actelor existente la dosar, referitor la terenul în litigiu, că a fost formulată cerere de reconstituire a dreptului de proprietate de către numiții P. I. și P. T., prin cererea înregistrată sub nr. 366/18.03.1991 și care se află atașată la dosar la fila nr. 53, aspect ce rezultă din cuprinsul adresei nr. 5272/11.12.2013, ce se află atașată la dosar la fila nr. 50, emisă de C. L. de fond funciar de pe lângă Primăria comunei Bumbești-Pițic, Județul Gorj.
Tot din cuprinsul adresei respective mai rezultă că și reclamantului ca moștenitor al lui P. I., în baza declarației pe propria răspundere, în care terenul în litigiu nu a mai fost declarat, i s-a eliberat titlu de proprietate în anul 2002.
Cu atât mai mult, din cuprinsul adresei nr. 5514/07.01.2014, emisă de C. L. de fond funciar de pe lângă Primăria comunei Bumbești-Pițic, Județul Gorj, care se atașată la dosar la fila nr. 59, rezultă faptul că P. I., este moștenitor al autoarei P. I., fără a fi făcută însă vreo dovadă în acest sens, de către reclamant.
În cauza dedusă judecății, rezultă faptul că la baza emiterii titlului de proprietate a cărui nulitate absolută se solicită de către reclamant, au stat hotărârea Comisiei județene Gorj de fond funciar, nr. 2/1991 și care se află atașată la dosar la fila nr. 9 și procesul-verbal de punere în posesie, acte ce nu au fost contestate de către reclamant, până la data introducerii prezentei acțiuni.
Așadar, este evident faptul că titlul de proprietate emis pârâților, a avut la bază derularea procedurii speciale de reconstituire a dreptului de proprietate prevăzută de legea fondului funciar,procedură care confirmă existența în patrimoniul autorului acestora anterior înființării C.A.P.- ului, a terenului în litigiu, astfel că motivul de nulitate prevăzut de art. III lit. a, din Legea nr. 169/1997, nu subzistă.
Potrivit art. III din Legea nr. 169/1997, cu modificările intervenite prin Legea nr. 247/2005, „sunt lovite de nulitate absolută potrivit legislației civile aplicabile la data încheierii actului juridic civil, actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii,la astfel de reconstituiri sau constituiri”.
Ca atare, în speța dedusă judecății, pentru a fi aplicabile dispozițiile art. III, din Legea nr. 169/1997, ar trebui ca actele de reconstituire realizate în favoarea reclamanților să se fi făcut cu încălcarea dispozițiilor legii civile aplicabilă la data încheierii actului juridic, în cazul de față, a Legii nr. 18/1991.
În consecință, persoana îndreptățită la reconstituire s-a stabilit prin hotărârea de validare, respectiv nr. 2/1991.
Reclamantul, în calitate de moștenitor al autorului său, avea la dispoziție procedura plângerii împotriva hotărârii comisiei județene și nu acțiunea în constatarea nulității absolute a titlului de proprietate și actelor premergătoare emiterii acestuia.
Pe de altă parte, nu rezultă din actele dosarului, că reclamantul ar fi solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul în litigiu, acesta, așa cum s-a mai arătat și mai sus și așa cum rezultă din cuprinsul adresei nr. 5272/11.12.2013, ce se află atașată la dosar la fila nr. 50, emisă de C. locală de fond funciar de pe lângă Primăria comunei Bumbești-Pițic, Județul Gorj, în baza declarației pe propria răspundere, în care terenul în litigiu nu a mai fost declarat, i s-a eliberat titlu de proprietate în anul 2002.
În concluzie, față de considerentele expuse și actele existente la dosar, s-a apreciat că reclamantul nu justifică calitatea procesuală activă, calitate ce presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul P. I., solicitând trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de fond pentru a se analiza fondul cauzei. Într-o a doua teză, a solicitat schimbarea sentinței, respingerea excepțiilor formulate și admiterea acțiunii.
Consideră că probele au fost greșit interpretate de instanță. Evocă prevederile art. III alin.2 din Legea nr. 169/1997 relative la invocarea nulității absolute a actelor de reconstituire, arătând că are interes în promovarea acțiunii în condițiile în care tatăl său este cel care a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenului cu care figura în registrul agricol, fiind validat în procedura Legii nr. 18/1991.
Pe de altă parte, conform procesului – verbal depus la dosar, arată că nu i s-a emis titlu de proprietate deoarece terenul este înscris în titlul contestat. Mai mult, deși autorul său este fiul lui P. I., avea rol agricol separat, iar cea din urmă nu avea înscris în registru terenul în litigiu, după cum rezultă și din raportul de expertiză întocmit în cauză și, totodată, nici nu a formulat cerere de reconstituire pentru această suprafață de teren. Ca atare, hotărârea de validare nu privește și terenul pe care îl revendică reclamantul.
Precizează reclamantul apelant că prin cererea de chemare în judecată a solicitat atât anularea titlului de proprietate, cât și anularea actelor premergătoare – hotărârea de validare și procesul verbal de punere în posesie.
Arată și că a formulat plângere în temeiul legii nr. 18/1991, însă legea nu condiționează acțiunea în constatarea nulității absolute de exercitarea menționatei plângeri împotriva HCJ.
Invocă art. 8 alin.3, art. 9 alin.3 din Legea nr. 18/1991 și art. 11 din HG nr. 890/2005, în sensul că reconstituirea se face numai la cererea persoanei interesate, dispozițiile legale având caractere imperativ. În speță, arată că autoarea P. I. nu a solicitat spre reconstituire terenul în litigiu.
În drept, a invocat art. 466 și urm. C.p.civ.
A atașat copii ale certificatului de naștere al apelantului și certificatul de deces al tatălui său, P. I..
Intimații P. G. și P. V. au depus întâmpinare în cadrul procedurii scrise, solicitând respingerea apelului ca nefondat.
Arată că reclamantul apelant are la rândul său recunoscut dreptul de proprietate prin titlul contestat în calitate de nepot al autoarei P. I.. Apreciază că titlul de proprietate nu a fost emis abuziv, nu au fost efectuate înstrăinări ulterioare, iar prin acțiunea promovată consideră că se urmărește o împărțeală a bunului, prejudiciind astfel pârâții intimați coproprietari.
Apelantul a depus răspuns la întâmpinare, reiterând susținerile din apelul declarat.
Apelul este fondat pentru considerentele care succed.
Din examinarea cererii de chemare în judecată rezultă că reclamantul apelant a solicitat să se constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr._/2005 și a tuturor actelor premergătoare cu privire la suprafața de 2173 mp.
Deși instanța de fond a admis cele două excepții invocate – a inadmisibilității acțiunii și lipsei calității procesuale active –, a motivat doar excepția lipsei calității procesuale active.
Pe de altă parte, deși a administrat probele cu înscrisuri și expertiză topografică, nu a dat eficiență acestora pentru analizarea cauzei inclusiv sub aspectul excepțiilor în discuție.
Astfel, deși din înscrisurile de la dosarul cauzei, inclusiv întâmpinarea formulată în apel, se recunoaște legătura de rudenie a reclamantului apelant cu autoarea P. I., fiind nepot al acesteia, tatăl său fiind fiul autoarei, fiu predecedat, reclamantul beneficiind de regulile dreptului comun în materie de moștenire legală, anume de instituția reprezentării succesorale, categorie juridică valorificată și de art. 8 alin.2 din Legea nr. 18/1991.
Or, în condițiile în care reclamantul a invocat un drept exclusiv de proprietate în raport de ceilalți moștenitori legali cu vocație succesorală concretă(raportat la principiul proximității gradului de rudenie în cadrul aceleiași clase de moștenitori legali), în mod greșit instanța de fond a apreciat că partea nu are calitate procesuală activă în cauză.
Totodată, dacă se valorifica proba cu expertiză topografică dispusă, instanța de fond trebuia să dea eficiență concluziilor raportului întocmit de expert în sensul că terenul în litigiu nu se regăsește în cererea de reconstituire a autoarei P. I., iar în registrul agricol invocat acesta apare la rubrica ieșiri, ceea ce poate justifica, coroborat cu alte probe susținerea reclamantului în sensul că tatăl său a avut rol separat. Așadar, era necesar ca prima instanță să analizeze probele administrate, eventual să administreze și alte probe pentru a verifica susținerile reclamantului, unind excepția cu fondul cauzei, pentru a stabili dacă are sau nu calitate de proprietar al terenului revendicat în procedura specială a reconstituirii prevăzută de Legea nr. 18/1991.
Pe cale de consecință, invocând un drept propriu la reconstituire, în calitate de moștenitor al autorilor menționați, instanța de fond greșit a apreciat că reclamantul nu are calitate procesuală activă, acesta făcând dovada solicitării reconstituirii dreptului de proprietate pentru terenul în cauză, teren care apare și în titlul pârâților. Or, este necesar ca prima instanță să analizeze susținerile pe fond ale reclamantului raportat la probele dosarului, aplicând regulile procedurii speciale de reconstituire, și anume de a verifica existența cererii de reconstituire cu privire la terenul în speță pentru fiecare dintre părți, validarea dreptului de proprietate referitor la acest imobil.
D. urmare, raportat la înscrisurile constând în cerere de reconstituire, acte de filiație, întâmpinarea intimaților prin care se recunoaște calitatea de moștenitor a reclamantului, s-a făcut dovada că reclamantul are calitate procesuală activă, identificându-se cu titularul unui drept moștenit de la autorul său asupra unui bun ce face obiectul litigiului, instanța de fond urmând a se pronunța asupra îndreptățirii uneia sau alteia dintre părțile procesului să obțină în proprietate acest bun.
În raport de art. 480 alin.3 teza a doua C.p.civ., se va admite apelul declarat, se va anula sentința atacată și se va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond spre a fi analizat fondul cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de apelantul reclamant P. I., domiciliat în Tg-J., ., ., ., împotriva sentinței civile nr. 309 din 24.03.2014 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți P. Gh. G., domiciliat în ., ., județul Gorj, P. V., domiciliată în A., ., județul A., C. L. de Fond Funciar Bumbești Pițic, cu sediul în Bumbești-Pițic, județul Gorj și C. Județeană Gorj de Fond Funciar, cu sediul în Tg-J., județul Gorj.
Anulează sentința și trimite cauza spre rejudecare în fond la aceeași instanță.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 01 Iulie 2014, la Tribunalul Gorj.
Președinte, G. R. | Judecător, V. N. | |
Grefier, O.-D. M. |
Red. G.R./Tehn. C.I.L
Jud. Fond E. D.
8ex/03 Iulie 2014
| ← Fond funciar. Decizia nr. 360/2014. Tribunalul GORJ | Fond funciar. Sentința nr. 1198/2014. Tribunalul GORJ → |
|---|
