Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art. 300,319^1,325 CPC. Decizia nr. 1451/2014. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1451/2014 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 12-12-2014 în dosarul nr. 7053/318/2014
Dosar nr._ Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
Decizia civilă nr. 1451
Ședința publică de la 12 Decembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: N. B.
Judecător: O. C. P.
Grefier: O.-D. M.
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de apelanta contestatoare P. Nicolița împotriva s.c. nr.5760/2.10.2014, pronunțată de judecătoria Tg-J. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații A. M. și B. Asociați O. C. și O. D..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelanta contestatoare P. Nicolița și intimata A. M., lipsă fiind reprezentanții intimatului B. Asociați O. C. și O. D..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța, constatând că părțile au poziții diferite cu privire la posesia terenurilor atribuite prin hotărârea de partaj, din oficiu, a administrat proba cu interogatoriul apelantei P. Nicolița și al intimatei A. M.,în temeiul art.478 alin.2c.p.c. teza finală.
Nemaifiind alte cereri de formulat, s-a constatat apelul în stare de judecată și s-a acordat cuvântul pe fondul cererii de apel.
Apelanta P. Nicolița a solicitat admiterea apelului, arătând că există o hotărâre judecătorească prin care a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată,iar cu privire la predarea terenurilor a arătat că acestea nu au fost ocupate de ea. Că, în faza executării silite s-au stabilit cheltuieli de executare care depășesc cu mult debitul datorat intimatei, acestea fiind nelegale.
Intimata A. M. a solicitat respingerea apelului, apelanta urmând să-și îndeplinească obligația de a-i plăti suma de 1650lei.
TRIBUNALUL
Prin contestația la executare înregistrată la data de 26.05.2014 pe rolul Judecătoriei Târgu-J. sub nr._, contestatoarea P. Nicolița, în contradictoriu cu intimații A. M. și B. Asociați O. C. și O. D., a solicitat anularea încheierii din data de 29.04.2014 de stabilire a cheltuielilor de executare, dată de executorul judecătoresc în dosarul de executare nr. 19/E/2014 al B. O. C. și O. D., anularea somației nr. 19/E/2014 din data de 19.05.2014 emisa de B. O. C. și O. D. și suspendarea executării silite în dosarul de executare arătat anterior, până la soluționarea prezentei contestații la executare.
În motivarea cererii,contestatoarea a arătat că în dosarul de executare nr. 19/E/2014 este debitoare, alături de numitele T. E. și Strehaianu A., suma totală a debitului pentru care au fost somate fiind de 8590 lei, care se compune din debit conform titlului executoriu, la care s-a adăugat suma de 2565 lei cheltuieli de executare,contestatoarea fiind somată să plătească suma de 1655 lei, numita Strehaianu A. suma de 1227 lei, iar numita Toanca E. suma de 8275 lei.
Că, prin titlul executoriu reprezentat de sentința civila nr. 3677/2013, debitoarea Toanca E. a fost obligată la plata sumei de 6818,89 lei sultă și 599 lei cheltuieli de judecată, iar Strehaianu A. la plata sumei de 372 lei cheltuieli de judecată.
Că, la data de 21.05.2014 a fost somată să plătească suma de 1655 lei, din care: 800 lei debit principal, diferența fiind reprezentată de cheltuielile de executare, astfel cum a u fost stabilite prin încheierea executorului judecătoresc, însă calculul acestora nu a fost efectuat cu respectarea prevederilor legale.
Astfel, calculul cheltuielilor de executare în dosarul de executare nr.19/E/2014 s-a făcut pentru debitul total, deși debitoarele nu au fost obligate în solidar la plată, fiind stabilite pentru fiecare din acestea sumele de plată, conform titlurilor executorii, care, mai mult, în cauza de față sunt și diferite .Că, executorul judecătoresc a stabilit în mod nelegal un onorariu de 2200 lei, ce depășește baremul maximal prevăzut de art. 39 lit a din Legea 188/2000, coroborat cu Ord. MJ nr. 2550/2006, modificat prin Ord. MJ 2561/2012, privind onorariile minimale și maximale ale executorilor judecătorești, dispoziții ce se raportează la creanțe în valoare de până la 50.00 lei inclusiv.
S-a mai susținut că, în ceea ce privește onorariu minimal ,ordinul arătat anterior arată că, indiferent de modalitatea de executare, onorariul minimal pentru o creanță cuprinsă între 500 și 1000 lei este de 50 lei, la care se adaugă un procent de 5% din suma ce depășește 500 lei, ce face obiectul creanței de executare.
Că, în cuantumul cheltuielilor de executare, astfel cum au fost stabilite prin încheierea contestată, au fost incluse cheltuieli ca " proces verbal de sechestru - 30 lei" și " emitere adresa poprire - 30 lei", deși in dosarul de executare nu au fost îndeplinite acte procedurale în acest sens.
Că, față de activitatea depusă de executorul judecătoresc în dosarul de executare nr.19/E/2014, pentru recuperarea creanței pe care o datorează,cheltuielile de executare prezentate în tabelul atașat încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare nu sunt justificate,iar onorariul acestuia trebuie stabilit proporțional cu activitatea depusă până la acest moment,respectiv emiterea unei somații și a unui proces verbal de cheltuieli.
De asemenea, față de creanța la care era îndreptățită creditoarea, în raport cu contestatoarea, respectiv de 800 lei, în baza art. 39 din Lg. 188/2000 și Ord. M.J 2550/2006, modificat prin ord. MJ 2561/2012, onorariul executorului judecătoresc trebuia să fie stabilit între limita minimă de 65 lei și maximă de 80 lei, la care se puteau adăuga celelalte cheltuieli efectuate de acesta până la momentul prezent al executării, practic suma ce a fost comunicată contestatoarei, stabilită de executorul judecătoresc în sarcina sa, ca fiind datorată în procedura de executare, depășește creanța propriu-zisă.
În motivarea cererii de suspendare a executării silite contestatoarea a arătat că executarea silită o prejudiciază, în condițiile în care cheltuielile în această fază a procesului civil au fost stabilite în mod nelegal, depășind cuantumul creanței.
In drept, contestația a fost întemeiată pe prevederile art. 711, 713, 714 alin 2 C.pr.civ, 669 alin 4 C. pr. Civ, art. 39 lit a din Legea 188/2000, prevederile ORD. MJ nr. 2550/2006 modificat prin ORD. MJ 2561 .
Cererea a fost legal timbrată cu taxă de timbru de 221 lei.
În dovedirea cererii, au fost depuse la dosar, în copie, CI,sentința civilă nr. 3677/09.05.2013,pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ ,încheierea nr. 19/E/2014 din data de 29.04.2014 de stabilire a cheltuielilor de executare, somația nr. 19/E/2014 din 16.05.2014, încheierea nr. 2086/18.04.2014 de încuviințare a executării silite, extras portal just.ro privind soluția deciziei nr. 1917/2013, dovada comunicării înscrisurilor de către executor.
La data de 26.06.2014 intimata A. M. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației la executare ca neîntemeiata și, pe cale de consecința, menținerea actelor de executare efectuate de către B.E.J. Asociați O. C. si O. D. în dosarul de executare nr. 19/E/201, precum și respingerea cererii de suspendare a executării silite. A solicitat acordarea de cheltuieli de judecată.
A susținut intimata că executarea silita are ca obiect punerea în posesie a terenurilor care au fost atribuite prin sentința civila nr.3677/2013, urmare a partajului judiciar ce a făcut obiectul dosarului nr._, așa cum sunt descrise și în somația din data de 16.05.2014 emisă de B.E.J. Asociați O. C. si O. D., recuperarea cheltuielilor de judecată și de executare de la cele trei debitoare și a sultei, așa cum sunt descrise în sentința civila nr.3677/09.05.2013,decizia nr.1917/2013 pronunțata de Tribunalul Gorj și somația nr.19 din 16.05.2014, emisa de B.E.J O. C. si O. D., astfel că activitatea executorului judecătoresc are ca obiect punerea în posesie, pentru care onorariul maximal este de 2200 lei pentru persoane fizice și înființare poprire pentru care onorariul maximal este de 10% din creanța ce face obiectul executării silite, conform Ord. MJ nr. 2550/2006, modificat prin Ord. M.L. nr. 2561/2012 ..
Că, onorariul stabilit de executor și actele de executare efectuate de către B.E.J. Asociați O. C. si O. D. în dosarul execuțional nr.19/E/2014 sunt conform dispozițiilor legale în vigoare.
In drept,întâmpinarea a fost întemeiată pe disp. art.205, art.453 cod proc. civ, Ordinul ministrului justiției nr.2550/C din 14.11.2006.
Intimata a depus la dosar, în copie, Ordinul ministrului justiției nr.2550/C din 14.11.2006, sentința civilă nr. 3677/09.05.2013, pronunțată de Judecătoria Tg-jiu în dosarul nr._ ,cartea sa de identitate .
La data de 14.07.2014 contestatoarea a formulat răspuns la întâmpinare, prin care, în esență, a arătat aceleași aspecte ca cele din cererea de chemare în judecată, însă, în plus, a arătat că niciunul din terenurile care reveneau intimatei A. M. nu s-au aflat și nici nu se află în posesia contestatoarei, astfel că nu era îndreptățită la executarea silită sub acest aspect, respectiv la punerea în posesie a terenurilor în ceea ce o privește pe contestatoare, între aceasta din urmă și intimata A. M. singura creanță de recuperat era reprezentată de cheltuielile de judecată acordate prin decizia nr. 1917/2013 ,pronunțată de instanța de recurs.
A atașat alăturat un set de înscrisuri, în copie( filele 40 – 46).
Instanța, din oficiu, a solicitat dosarul de executare nr. 19/E/2014 instrumentat de B.E.J. Asociați O. C. si O. D., care a fost remis în copii certificate(filele 59-88).
La termenul de judecată din data de 18.09.2014 instanța a respins cererea de suspendare a executării silite, pentru considerentele ce apar în practicaua încheierii.
În cauză, s-a administrat proba cu înscrisuri.
Prin s.c nr.5760/2.10.2014 instanța a respins contestația la executare .
A reținut instanța de fond că, în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 3677/09.05.2013, pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ , rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 1917/03.10.2013, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, intimata A. M., la data de 14.03.2014, a formulat cerere de executare silită prin care a solicitat recuperarea sumei de 7991 lei, precum și lăsarea în liniștită posesie și liniștită proprietate a bunurilor imobile descrise în lotul ce i-a fost repartizat conform dispozitivului sentinței civile nr. 3677/09.05.2013, de la debitoarele S. A., T. E. și P. Nicolița.
Că, prin sentința civilă nr. 3677/09.05.2013, pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._, s-a dispus admiterea în parte a acțiunii formulată de reclamanta P. Nicolița, în contradictoriu cu pârâtele S. A., T. E.,admiterea în parte a cererii reconvenționale formulată de pârâta reclamanta reconvențional A. M., a fost omologat raportul de expertiză întocmit de expert P. N. și S. M., în varianta a II - a și au fost atribuite părților bunurile conform acestei variante:
Astfel, intimatei A. M. i-au fost repartizate în lot mai multe terenuri, primind sulta de la pârâta T. E. suma de 6.818,89 lei, față de intimata A. M. numita S. A. fiind obligată la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 372lei, iar numita T. E. la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 599 lei.
Ulterior, prin decizia civilă nr. 1917/03.10.2013, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, s-a dispus respingerea ca nefondat a recursului declarat de recurenta reclamantă P. Nicolița împotriva încheieri de admitere în principiu din 26.04.2012 și a sentinței civile nr. 3677/09.05.2013, pronunțată de Judecătoria Tg-jiu în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele pârâte S. A., T. E. și A. M., fiind obligată recurenta P. Nicolița la 800 lei către intimata A. M., reprezentând cheltuielile de judecată în recurs.
Că, un prim motiv al contestației la executare îl reprezintă acela că, în dosarul de executare cheltuielile de executare nu au fost calculate separat, pe fiecare creanță, în raport cu fiecare debitoare, respectiv față de creanța la care era îndreptățită creditoarea intimată A. M. de la contestatoarea P. Nicolița, în cuantum de 800 lei, executorul stabilind un cuantum al cheltuielilor de executare în sarcina contestatoarei într-un cuantum ce depășește creanța.
Că, potrivit art. 669 alin.2 C.pr.civ cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, în afară de cazul când creditorul a renunțat la executare, situație în care vor fi suportate de acesta, sau dacă prin lege se prevede altfel. De asemenea debitorul va fi ținut să suporte cheltuielile de executare stabilite sau după caz efectuate după înregistrarea cererii de executare și până la data realizării obligației stabilite în titlul executoriu, chiar dacă el a făcut plata în mod voluntar. Cu toate acestea în cazul în care debitorul somat potrivit art. 667 C. pr. Civ. a executat obligația de îndată sau în termenul acordat de lege, el nu va fi ținut să suporte decât cheltuielile pentru actele de executare, efectiv îndeplinite, precum și onorariul executorului judecătoresc și dacă este cazul, al avocatului creditorului proporțional cu activitatea depusă de aceștia .
Că, în conformitate cu art. 669 alin. 4 C.Pr civ. ,, sumele datorate ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin încheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condițiile legii. Aceste sume pot fi cenzurate de instanța de executare, pe calea contestației la executare formulate de partea interesată și ținând seama de probele administrate de aceasta. Dispozițiile art. 451 alin. (2) și (3) se aplică în mod corespunzător” .
Astfel, reținându-se pe de o parte că intimata A. M., la data de 14.03.2014, a formulat cerere de executare silită prin care a solicitat recuperarea atât a sumei de 7991 lei precum și lăsarea în liniștită posesie și liniștită proprietate a bunurilor imobile descrise în lotul ce i-a fost repartizat conform dispozitivului sentinței civile nr. 3677/09.05.2013, de la trei debitoare respectiv, P. Nicolița, T. E. și Strehaianu A., arătând că titlurile executorii sunt sent. civ. nr.3677/09.05.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ și decizia nr. 1917/03.10.2013, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, iar pe de altă parte că până la momentul solicitării executării silite,prin care s-a solicitat punerea în posesie pe terenuri repartizate în lotul intimatei, ca urmare a dezbaterii partajului succesoral de pe urma autorilor M. G. și M. A., terenurile ce au aparținut acestor autori fiind în indiviziunea tuturor moștenitorilor, în cauza de față contestatoarea, intimata A. M. și numitele S. A. și T. E., în mod corect executarea silită privește pe debitoarele P. Nicolița, S. A. și T. E..
A mai reținut instanța de fond că, față de natura litigiului soluționat prin hotărârile judecătorești, ce constituie titluri executorii în executarea silită ale cărei acte se contestă prin prezenta, respectiv deschiderea succesiunii unor autori comuni, instanța reține că toate părțile litigiului au avut același interes în promovarea acțiunii, a cererii reconvenționale și în formularea apărărilor în cauză, astfel că în mod egal fiecare dintre părți trebuia să suporte obligațiile celeilalte părți cu privire la bunurile imobile atribuite, astfel cum au fost stabilite în dispozitivul sent. civ. nr.3677/09.05.2013, pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ .
De asemenea, reținând și că dispozițiile art.669 alin.2 C.pr. civ impun o interpretare restrictivă, nefiind permisă interpretarea dincolo de textul de lege, față de calitatea numitelor P. Nicolița, S. A. și T. E., în mod corect executorul judecătoresc a împărțit cheltuielile de executare stabilite prin încheierea nr.19/E/2014 din data de 29.04.2014, în mod egal, astfel cum rezultă din răspunsul executorului înaintat la data de 30.09.2014 la dosar, textul art.669 alin.2 C.pr. civ nedistingând între debit diferit datorat de debitori diferiți .
Că, un alt motiv al contestației la executare îl reprezintă acela că executorul judecătoresc, cu încălcarea dispozițiilor legale, a stabilit în dosarul de executare nr.19/E/2014 al B. O. Constntin și O. D., onorariu în cuantum de 2200 lei, ce depășește baremul maximal prev. de art.39 lit.a din Legea nr.188/2000,acesta trebuind a fi stabilit în raport cu creanța datorată de fiecare dintre debitori, în cazul său onorariul trebuia să fie de minim 65 lei și maxim 80 lei și că nu s-au efectuat anumite servicii de către executor deși le-a inclus la servicii efectuate.
A reținut instanța că, prin procesul-verbal din data de 29.04.2014 executorii judecătorești O. C. și O. D. au stabilit, în conformitate cu dispozițiile art. 669 alin.3 C.pr.civ. și art.39 din Legea nr.188/2000, cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite, în sumă de 2563 lei, fiind compusă din: 63 lei taxe de timbru, 2200 lei onorariu executor, 100 lei onorariu consultații, 1 leu înregistrare, 10 lei formare dosar, 10 lei redactare adresă, 20 lei proces verbal de îndeplinire a procedurii, 20 lei cheltuieli de transport, 39 lei cheltuieli de transmitere prin poștă, 10 lei emitere somație, 30 lei proces verbal de sechestru, 30 lei emitere adresă poprire pe fiecare terț poprit și 30 lei arhivare dosar.
Că, potrivit art. 712 alin. 2 C.pr.civ., în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede, în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui. Prin urmare, instanța este competentă să cenzureze sumele conținute de titlul executoriu.
În privința onorariului de executare în cuantum de 2200 lei, instanța constată că acesta a fost calculat în conformitate cu pct.2 din anexa Ordinul Ministrului Justiției nr. 2.550/C/14 noiembrie 2006 privind aprobarea onorariilor minimale și maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătorești ,care prevede că, în cazul punerilor în posesie, (cum s-a cerut în cauza de față ) onorariul minimal este de 60 lei persoană fizică, iar onorariul maximal este de 2.200 lei pentru debitor persoană fizică.
Astfel, onorariul executorului judecătoresc este în limita maximală prevăzută de Ordinul Ministerului Justiției nr.2550/2006, nefiind inclus vreun onorariu ce privește recuperarea și a creanței reprezentate de sulta de 6818,89 datorată de numita T. E., intimatei A. M. și cheltuielile de judecată- 599 lei datorați de numita T. E., 372 lei datorați de Strehaianu A. intimatei A. M. și 800 lei datorați de contestatoarea P. Nicolița, creanțe nerecuperate, astfel cum rezultă din actele dosarului de executare nr.19/E/2014 al B. O. C. și O. D., la dosarul de executare existând doar o cerere datată 02.06.2014, prin care numita T. E. arată că a achitat 1054 lei reprezentând cheltuieli de judecată și cheltuieli de executare .
De asemenea, s-a mai reținut că nu sunt întemeiate nici criticile contestatoarei privind cuantumul cheltuielilor de executare reprezentând cheltuieli pentru întocmire proces verbal de sechestru -30 lei și pentru emitere adresă de poprire - 30 lei, acestea fiind stabilite în conformitate cu dispoz.art.669 alin.3 pct.7 C.pr. civ, ca fiind cheltuieli necesare desfășurării executării silite, nu neapărat și efectuate până la momentul formulării contestației la executare, moment la care nu se reține ca încetată prin îndeplinirea de bună voie de către debitoare a obligațiilor din titlurile executorii reprezentate de sent. civ. nr.3677/09.05.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._, rămasă definitivă prin decizia nr. 1917/03.10.2013, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ .În aceeași situație se află și cheltuielile de arhivare dosar, stabilite conform dispoz.art.669 alin.3 pct.7 C.pr. civ.
Că, tot față de dispoz.art.669 alin.3 pct.7 C.pr. civ, nu au suport criticile petentei ce vizează și faptul că onorariul executorului judecătoresc trebuie stabilit proporțional cu activitatea depusa până la acest moment, respectiv emiterea unei somații și a unui proces verbal de cheltuieli.
Cu privire la anularea somației nr.19/E/2014 din 19.05.2014, emisă de B. O. C. și O. D., instanța a reținut că aceasta a fost întocmită cu respectarea dispoz.art.666 și art.667 C.pr. civ.
Împotriva sentinței civile nr.5760/2014 a declarat apel contestatoarea P. Nicolița, solicitând schimbarea sentinței în sensul admiterii contestației la executare.
S-a susținut că suma de 1655lei, menționată în somația de executare, este nejustificată, față de debitul pe care îl recunoaște, în cuantum de 800lei.
Că, nu au fost calculate cheltuieli de executare pentru fiecare debitoare, în raport cu creanța datorată intimatei A. M., pentru ea fiind stabilite cheltuieli de executare în cuantum de 865lei, cuantum ce depășește creanța propriu zisă.
Că, onorariul în cuantum de 2200lei este nelegal față de prevederile Ordinului 2550/2006 și față de prevederile art. 39 lit.a din Legea 188/2000, întrucât s-a calculat pentru debitul total, deși obligația de plată nu este solidară.
Că, instanța de fond a reținut că onorariul în cuantum de 2200lei a fost calculat corect pentru executarea obligației de a lăsa în deplină posesie terenurile ce au revenit în lot intimatei A. M., acesta fiind împărțit în mod egal la cele trei debitoare, însă din încheierea de încuviințare a executării silite nu rezultă că s-a încuviințat executarea acestei obligații de predare a bunurilor și, mai mult, nu are nicio legătură cu terenurile ce au revenit în lot intimatei A. M., acestea fiind în posesia altor persoane, vândute de părinți în timpul vieții, așa cum rezultă din cuprinsul cererii formulată de intimata A. M. în dosarul de executare, unde se arată că terenul din pct.,,Paltinu” este în posesia numitului P. I..
Că, la fila 29 din dosarul de executare, se află depus un contract de vânzare cumpărare pentru terenul din pct. ,, Valea Racilor”, iar la fila 87, din același dosar, se află depus un alt contract de vânzare cumpărare pentru terenul din pct.,, Valea Racilor”.
Că, intimata A. M. a fost împiedicată de alte persoane să folosească terenurile, dar nu și de ea.
Că, față de aceste împrejurări, onorariul stabilit pentru punerea în posesie este nelegal.
În cele din urmă apelanta a arătat că executarea silită se poate desfășura pentru recuperarea creanței în sumă de 800lei, la care se pot adăuga cheltuieli de executare legal calculate.
În drept, apelanta a invocat prevederile art.466-482 c.p.c, art.887,896,897,899, c.pc., art.39 lit.a din Legea 188/2000, prevederile Ordinului 2550/2006.
Apelul a fost legal timbrat, potrivit dovezii depuse la fila 9 din dosar.
Intimații nu au formulat întâmpinare.
La termenul din data de 12.12.2014 instanța, față de poziția părților cu privire la posesia bunurilor repartizate în lotul intimatei A. M., a procedat la administrarea probei cu interogatoriul apelantei și al intimatei, răspunsul fiind depus la filele 21 și 22 din dosar .
Instanța, analizând motivele de apel, prin prisma dispozițiilor art.477-478 c.pc., reține următoarea stare de fapt:
Prin s.c. nr.3677/2013 s-a dispus partajarea averii ce a aparținut autorilor M. G. și M. A., între moștenitoarele P. Nicolița, A. M., S. A. și T. E. fiindu-le repartizate în lot terenuri și, totodată,intimata A. M. primind sulta de la pâ,râta T. E. suma de 6.818,89 lei, numita S. A. fiind obligată la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 372lei către A. M., iar numita T. E. la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 599 lei, către aceeași moștenitoare A. M.. Ulterior, prin decizia civilă nr.1917/2013, pronunțată de Tribunalul Gorj, contestatoarea P. Nicolița a fost obligată să plătească intimatei A. M. suma de 800lei, cheltuieli de judecată.
Hotărârea de partaj, rămasă definitivă, constituie titlu executoriu și este susceptibilă de executare silită, indiferent dacă în cererea de partaj s-a solicitat sau nu predarea bunurilor și chiar dacă instanța nu a dispus în acest sens.
În speță, prin s.c. nr. 3677/2013, definitivă prin decizia civilă nr.1917/2013, s-a stabilit în sarcina moștenitoarelor obligația de plată a unor creanțe, pentru contestatoare suma de 800lei, hotărârea constituind titlu executoriu împotriva acelor moștenitori care refuză predarea bunurilor către ceilalți.
În baza acestei sentințe, la data de 14.3.2014( fila 60), moștenitoarea A. M. s-a adresat B. O. C. și O. D., solicitând obligarea debitoarelor P. Nicolița, S. A. și T. E. la plata sumei de 7991lei și lăsarea în posesie a terenurilor ce i-ai revenit în lot.
Prin încheierea nr.2086/18.4.2014, pronunțată de judecătoria Tg-J., s-a încuviințat executarea silită a titlului executoriu reprezentat de s.c. nr. 3677/2013, fără să se arate modalitatea de executare și obligația de executat, astfel că executarea privește toate dispozițiile titlului executoriu, de vreme ce așa s-a solicitat prin cererea de executare silită.
Prin încheierea din data de 29.4.2014 s-a stabilit un onorariu cuvenit executorului judecătoresc în cuantum de 2200lei și cheltuieli de executare în cuantum de 363lei, reprezentând: taxe timbru-63lei, onorariu consultații-100lei și alte cheltuieli necesare desfășurării executării silite-200lei.
La data de 16.5.2014 s-a emis somația de executare, contestatoarea fiind obligată să achite suma de 1655lei și să lase în posesia creditoarei A. M. terenurile ce i-ai revenit în lot.
La data de 2.6.2014 creditoarea încunoștințează executorul judecătoresc cu privire la faptul că terenul din pct.,, Paltinu” se află în posesia numitului P. I..
La data de 2.7.2014 se încheie procesul verbal cu privire la punerea în posesie, declarându-se pusă în posesie creditoarea și, totodată, făcându-se mențiunea că aceasta nu mai stăruie în punerea în posesie asupra terenurilor din pct.,, Valea Racilor”.
Din cuprinsul adresei depusă al fila 92 din dosar rezultă că suma de 2563lei, stabilită cu titlu de cheltuieli de executare, a fost împărțită în mod egal la cele trei debitoare, contestatoarei revenindu-i suma de 855lei.
Contestatoarea susține că onorariul în cuantum de 2200lei este stabilit în mod nelegal, întrucât nu s-a opus predării bunurilor către intimata A. M., aceste bunuri nefiind în posesia sa.
Față de cele reținute, instanța constată că susținerile apelantei sunt întemeiate, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 622 c.pc. obligația stabilită prin hotărârea unei instanțe sau printr-un alt titlu executoriu se aduce la îndeplinire de bunăvoie.
Potrivit art.669 alin.2 c.p.c ,,cheltuielile ocazionate cu efectuarea unei executări silite sunt în sarcina debitorului urmărit”, iar potrivit alin.3,, sunt cheltuieli de executare: taxele de timbru, onorariul executorului judecătoresc, onorariul avocatului în faza executării silite, onorariul expertului, cheltuieli cu publicația procedurii de executare silită, cheltuieli de transport alte cheltuieli prevăzute sau necesare desfășurării executării silite”.
Potrivit Ordinului 2550/2006, pentru puneri în posesie sau predare de bunuri onorariul maxim este de 2200lei pentru debitor persoană fizică.
În speță, este de necontestat existența obligației stabilită în sarcina apelantei de a plăti creditoarei A. M. suma de 800lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
În privința obligației de predare a terenurilor, instanța reține, din probatoriul administrat la prima instanță( declarația creditoarei cu privire la terenul din pct. ,, Paltinu „ și terenurile din pct., Valea Racilor”), dar și din răspunsurile la interogatoriul debitoarei și al creditoarei în apel, că autorii, în timpul vieții, au efectuat schimburi de terenuri, iar terenurile ce i-ai revenit în lot creditoarei erau ocupate ,la data efectuării executării, de persoanele cu care se făcuseră schimburile.
Astfel, tribunalul constată că apelanta contestatoare nu este debitoare în privința obligației de predare a terenurilor, cât timp acestea nu se aflau în posesia apelantei.
În consecință, creditoarea A. M. a formulat în mod nejustificat cererea de executare silită a sentinței de partaj, sub aspectul obligației de predare și, drept urmare, onorariul executorului judecătoresc stabilit în sarcina contestatoarei pentru executarea acestei obligații este nelegal.
Se constată că, prin încheierea din data de 29.4.2014 cheltuielile de executare nu au fost stabilite pentru fiecare debitoare în parte, astfel că instanța nu poate anula încheierea în privința sumelor stabilite în mod nejustificat în sarcina contestatoarei, impunându-se anularea în totalitate a încheierii, urmând ca la stabilirea cheltuielilor de executare datorate de contestatoare să se aibă în vedere obligația de executat, respectiv plata creanței, obligație pe care a recunoscut-o debitoarea.
Prin somația din data de 16.5.2014 a fost somată apelanta să plătească intimatei A. M. suma de 1655lei, fără să se arate modalitatea de calcul și, cum s-a reținut că onorariul este nelegal, stabilit pentru o obligația pe care nu o are de executat,iar încheierea prin care s-au stabilit cheltuielile de executare a fost anulată, se impune a fi anulată și somația de executare, urmând ca la emiterea acesteia să se aibă în vedere debitul în cuantum de 800lei, onorariul stabilit pentru această activitate și cheltuielile de executare necesare desfășurării executării silite, așa cum prevede art, 669 alin.3 c.pc.
Cum, criticile apelantei s-au reținut a fi întemeiate, tribunalul va admite apelul și va schimba sentința apelată, în sensul că va admite contestația și va anula încheierea din data de 29.4.2014 și somația din data de 16.5.2014.
În temeiul art.453 c.pc. va fi obligată intimata să plătească apelantei suma de 121 lei, cheltuieli de judecată la fond și 60,5 lei, cheltuieli de judecată în apel, culpa procesuală aparținând acesteia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelanta contestatoare P. Nicolița, CNP_, domiciliată în Tg-J. ,., ., jud. Gorj ,împotriva s.c. nr.5760/2.10.2014, pronunțată de judecătoria Tg-J. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații A. M., domiciliată în comuna Negomir, . și Biroul Executorilor Judecătorești Asociați O. C. și O. D., cu sediul în Tg-J. ,..2, parter, jud. Gorj .
Schimbă s.c. nr. 5760/2.10.2014, în sensul că admite contestația la executare și anulează încheierea din data de 29.4.2014 și somația din data de 16.5.2014 și obligă intimata A. M. la plata sumei de 121lei, cu titlu de cheltuieli de judecată la fond, către apelanta contestatoare.
Obligă intimata A. M. să plătească apelantei contestatoare suma de 60,5 lei, cheltuieli de judecată în apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 12 Decembrie 2014.
Președinte, N. B. | Judecător, O. C. P. | |
Grefier, O.-D. M. |
O.P. 16 Decembrie 2014/5ex
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 862/2014. Tribunalul GORJ | Fond funciar. Decizia nr. 882/2014. Tribunalul GORJ → |
|---|
