Contestaţie la executare. Decizia nr. 838/2013. Tribunalul HARGHITA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 838/2013 pronunțată de Tribunalul HARGHITA la data de 09-10-2013 în dosarul nr. 2641/268/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL HARGHITA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 838/R
Ședința publică din 09 Octombrie 2013
Completul compus din:
Judecător: Steluța E. U. - Președinte
Judecător: Banyai E.
Judecător: B. R. J.
Grefier: M. E.
Pe rol judecarea recursurilor formulate de recurenții DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE JUDEȚUL HARGHITA și C. JUDEȚEANĂ DE PENSII HARGHITA împotriva sentinței civile nr. 286 din data de 05 februarie 2013 a Judecătoriei O. S., în contradictoriu cu intimatul B. A., având ca obiect contestație la executare.
Se constată că dezbaterea cauzei în fond a avut loc în ședința publică din data de 02 octombrie 2013, mersul dezbaterilor fiind consemnate în încheierea din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta decizie.
INSTANȚA
Deliberând, constată următoarele:
I. Sub nr.376/268 din 07.02.2012 s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei O.-S. contestația la executare formulată de contestatorul B. A. în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE PENSII PUBLICE-C. JUDEȚEANĂ DE PENSII HARGHITA, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună anularea Titlului executoriu nr.1673/16.01.2012 emis de intimată, în baza căruia se efectuează demersurile de executare împotriva contestatorului și în consecință solicită și încetarea executării silite însăși pornite împotriva contestatorului. De asemenea a solicitat și suspendarea executării silite până la soluționarea prezentei cauze, fără cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr.784 din 13.03.2012, Judecătoria O.-S. a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Harghita. Pe rolul Tribunalului Harghita cauza a fost înregistrată la data de 21.03.2012, iar prin sentința civilă nr.2001 din 31.05.2012 Tribunalul și-a declinat competența în favoarea Judecătoriei O.-S..
Prin sentința civilă nr.24/C din 21.08.2012, Curtea de Apel Târgu M. a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei O.-S., pe rolul căreia a fost înregistrată cauza sub nr._ din 04.10.2012.
Prin sentința civilă nr.286 din 05.02.2013, pronunțată de Judecătoria O.-S., s-a admis contestația la executare, formulată de contestatorul B. A., în contradictoriu cu intimații C. NAȚIONALĂ DE PENSII PUBLICE PRIN C. JUDEȚEANĂ DE PENSII HARGHITA, și DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE JUDEȚUL HARGHITA, și în consecință:
S-a dispus anularea titlului executoriu nr.1673/16.01.2012 emis de intimata CNPP prin CJP Harghita și s-a dispus încetarea executării silite pornite împotriva contestatorului.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, C. Județeană de Pensii Harghita, în dosarul de executare nr.1673, sub nr.2840 din 16.01.2012 a emis titlul executoriu pe numele contestatorului stabilind că acesta datorează „contribuție de asigurări sociale datorate în baza art.5 din Legea nr.19/2000, art.6 din Legea nr.263/2010 în sumă de 5652 lei și pe perioada 01.01.2007 – 31.10.2011 mai datorează suma de 2577 lei, accesorii.
Somația de plată a datoriilor a fost emisă cu adresa nr.2839/16.01.2012, deci cu aceeași dată ca și titlul executoriu (f.4 și 4 verso, dosar nr._ ).
De menționat că în titlul executoriu se mai precizează, în ultimul aliniat „Prezentul titlu modificat conform art.141 alin.3 din OG nr.92/2003 titlu executoriu emis anterior”.
Prin întâmpinarea depusă de intimata C. Județeană de Pensii Harghita susține că „în conformitate cu prev.art.42, 43 și 44 din Legea nr.263/2010, în temeiul Deciziei nr.375/2007 precum și în baza prevederilor Codului de procedură fiscală privind executarea silită a creanțelor bugetare, acțiunea de executare silită declanșată încă în anul 2008 a fost continuată prin actualizarea debitului, sens în care s-a emis titlul executoriu atacat”.
Cu toate aceste susțineri, intimata nu a făcut dovada existenței vreunei executări silite pornite încă din anul 2008 care să fi fost continuată prin titlul executoriu emis în 2012.
În schimb, contestatorul a depus la dosarul cauzei extrasele de cont bancar eliberate de BCR – Sucursala O. S., defalcate pe 01.01.2007 – 31.12.2007; 01.01.2008 – 31.12.2008; 01.01.2009 – 31.12.2009; 01.01.2010 – 31.12.2010 și 01.01.2011 – 31.12.2011 din care rezultă plățile lunare către C. de asigurări de pensii, cu specificarea contului bancar deschis la Trezorerie, cont bancar identic cu cel indicat și în somația trimisă cu data de 16.01.2012.
Din aceste extrase rezultă de asemenea și împrejurarea, contrară celor afirmate prin întâmpinare, că, inclusiv în cursul anilor 2010 și 2011, contestatorul a efectuat plățile în contul intimatei cu titlu de contribuție de asigurări sociale, cu valori peste nivelul minim prevăzut de lege.
Instanța de fond a mai sesizat lipsa oricărui act din care rezultă calculul sumei afirmativ datorate de contestator și înscrise în somația, respectiv titlul executoriu nr.1673/16.01.2012.
II. Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâtele. Acestea au fost înregistrate în termen la Judecătoria O.-S. la data de 28.03.2013, respectiv 04.04.2013.
Recurenta Direcția G. Regională a Finanțelor Publice B. (continuatoare a Direcției Generale a finanțelor Publice Harghita) solicită admiterea recursului și respingerea contestației la executare, cu cheltuieli de judecată.
În cadrul motivelor, recurenta arată că pentru clarificarea situației privind veniturile aferente perioadei fiscale anterioare datei de 01.01.2012 se impune a se adresa Casei Teritoriale de Pensii Harghita cu actele doveditoare, invocând în acest sens dispozițiile art. V din O.U.G. nr.125/2011.
Recurenta C. Județeană de Pensii Harghita solicită respingerea contestației la executare.
Recurenta susține că nu mai are calitate procesuală în prezenta cauză. Și asta deoarece prevederile art.V. alin.10 din O.U.G. nr.125/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, prevede expres că pentru litigiile având ca obiect contestațiile la executare silită aferente creanțelor stabilite până la 30 iunie 2012, începând cu 01.07.2012 A.N.A.F. se subrogă în toate drepturile și obligațiile procesuale caselor de asigurări sociale în toate procesele aflate pe rolul instanțelor de judecată, indiferent de faza de judecată.
Consideră că această prevedere practic obligă pe Direcția G. a Finanțelor Publice (în reprezentarea A.N.A.F.) de a formula apărările cu privire la procesele aflate pe rolul instanțelor de judecată, indiferent de faza de judecată și pentru perioadele anterioare 01.07.2012, alin.4, al art.1 la care face trimitere alin.10 revăzând expres „creanțe reprezentând contribuții sociale datorate de persoanele fizice … stabilite și neachitate până la data de 30 iunie 2012”.
Recurenta susține că potrivit actelor normative menționate, declarația de asigurare socială constituie titlu de creanță și devine titlu executoriu la data la care creanța bugetară este scadentă.
Întrucât în decursul anilor contestatorul nu a achitat contribuțiile lunare în cuantumul stabilit prin legile anuale ale bugetului asigurărilor sociale și nici nu a făcut dovada realizării venitului sub nivelul prevăzut de lege, debitul acumulat până la 31.10.2011 a ajuns la 5652 lei contribuție de asigurări sociale și 2577 lei accesorii. (total 8229 lei). Din fișa financiară se poate vedea atât cuantumul sumelor datorate cât și cuantumul sumelor încasate precum și data efectuării plăților.
În conformitate cu prevederile art.42, 43 și 44 din Legea nr.263/2010, în temeiul Deciziei nr.375/2007, precum și în baza prevederilor Codului de procedură fiscală privind executarea silită, acțiunea de executare silită declanșată încă din 2008 a fost continuată prin actualizarea debitului, sens în care s-a emis titlul executoriu atacat.
Se susține de către recurentă că contestatorul susține că a efectuat plățile „regulat, fără excepție”, însă au existat perioade în care lipsesc plățile sau au fost efectuate cu întârziere, iar după 26.04.2020 nu există nici o plată efectuată. Aceste neplăți și întârzieri au generat calcularea dobânzilor, majorărilor și penalităților conform prevederilor O.G. nr.11/1996 privind executarea creanțelor bugetare, O.U.G. nr.61/2002 privind colectarea creanțelor bugetare precum și potrivit Codului de procedură fiscală.
Deoarece prin actele normative menționate mai înainte a fost/este reglementat și ordinul de stingere a debitelor, sumele achitate au stins datoriile acumulate în anii anteriori efectuării plăților. Este demn de menționat că atât calcularea dobânzilor cât și a penalităților (majorărilor de întârziere) s-a efectuat/se efectuează cu ajutorul unui program informatic centralizat, cu luarea în considerare a modificărilor legislative intervenite atât în ceea ce privește nivelul accesoriilor cât și cu privire la ordinea de stingere, astfel posibilitatea erorilor în aceste calcule sunt excluse.
Recurenta arată că instanța de fond, fără să verifice „dovada” prezentată de contestator, a admis contestația așa cum a fost formulată, însă numai la o simplă confruntare a datelor din extrasele de cont cu cele din actele de executare, rezultă că CNP-ul pentru care s-a achitat sumele cu titlu de contribuție de asigurări sociale după 26.04.2010, nu este identic cu cel din actele de executare. În aceste condiții sumele respective au fost atribuite persoanei cu CNP-ul indicat prin intermediul operațiunilor bancare. Consideră demn de menționat că potrivit prevederilor art.9 din Legea nr.19/2000 și conform reglementărilor art.15 din Legea nr.263/2010, evidența drepturilor și obligațiilor de asigurări sociale în sistemul public se realizează pe baza codului numeric personal al asiguratului, astfel identificarea asiguraților se efectuează numai după CNP-ul persoanei asigurate.
Intimatul nu a depus întâmpinare, însă a depus la dosar concluzii scrise, prin care a solicitat respingerea recursurilor, fără cheltuieli de judecată.
III. Analizând recursurile declarate și hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, precum și sub toate aspectele legalității și temeiniciei în sensul prevăzut de art.304/1 Cod procedură civilă, constată că recursurile nu sunt întemeiate.
În ce privește recursul declarat de Direcția G. Regională a Finanțelor Publice B., prin care se invocă faptul că, pentru clarificarea situației privind veniturile aferente perioadei fiscale anterioare datei de 01.01.2012, se impune ca contestatorul să se adresa Casei Teritoriale de Pensii Harghita cu actele doveditoare, Tribunalul constată că, în cauză, figurează ca parte și C. Județeană de Pensii Harghita, cea care a emis titlul executoriu a cărui anulare s-a dispus și care a avut posibilitatea de a formula apărări și de a clarifica situația, hotărârea fiind pronunțată în contradictoriu și cu această parte.
Referitor la recursul declarat de C. Județeană de Pensii Harghita: Tribunalul constată că această parte are calitate procesuală pasivă în cauză, fiind entitatea care a emis actul de executare a căruia anulare s-a dispus și în lipsa căreia nu s-ar putea dispune această anulare. Faptul că alin.10 al art. V din O.U.G. nr.125/2011 prevede că A.N.A.F. se subrogă în toate drepturile și obligațiile procesuale ale caselor de asigurări sociale nu înlătură calitatea procesuală a Casei Județene de Pensii Harghita, aceasta fiind cea care a emis actul și în măsură să asigure apărările necesare.
În ce privește titlul executoriu nr.1673 din 16.01.2012, emis de C. Județeană de Pensii Harghita, Tribunalul constată că acesta se referă la suma de 5652 lei contribuție de asigurări sociale și suma de 2577 lei accesorii, calculate pentru perioada 01.01._11. Contestatorul a depus la dosarul de fond extrase de cont (f.18-34 dosar_ ) din care rezultă că a achitat, pentru perioada 01.01._11, contribuțiile la asigurările sociale.
Faptul că din extrasele de cont arătate rezultă că ultimele trei cifre ale codului numeric personal al plătitorului nu sunt identice cu cele ale CNP-ului contestatorului nu înseamnă că acesta nu a plătit, din moment ce extrasele i-au fost eliberate de bancă tocmai pentru a dovedi ce plăți s-au efectuat din contul său și către cine. Această neconcordanță nu poate constitui decât o eroare materială, care însă nu afectează fondul problemei. Extrasele de cont i-au fost eliberate contestatorului și poartă numele lui, ceea ce înseamnă că revenea recurentei sarcina de a dovedi contrariul, și anume că plățile nu au fost efectuate de contestator.
Recurenta susține că au existat perioade în care lipsesc plățile sau au fost efectuate cu întârziere de către contestator, dar nu arată care sunt aceste perioade și care sunt sumele, pentru a putea fi supuse aceste aspecte controlului juridic. Recurenta mai susține că după 26.04.2010 nu există nicio plată efectuată, însă Tribunalul a reținut că s-a făcut dovada contrarie de către contestator.
Având în vedere aceste considerente, Tribunalul constată că recursul este neîntemeiat, urmând a fi respins, hotărârea primei instanțe fiind menținută.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de recurentele DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B. și C. NAȚIONALĂ DE PENSII PUBLICE –C. JUDEȚEANĂ DE PENSII HARGHITA împotriva sentinței civile nr.286 din 05.02.2013, pronunțată de Judecătoria O.-S., în contradictoriu cu intimatul B. A..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 09.10.2013.
Președinte Judecător Judecător
Steluța E. U. Banyai E. B. R. J.
Grefier
M. E.
Red.S.E.U.
Primit:25.10.2013
Tehnored./id/28.10.2013
Ex.2/SD.-
Jud.fond: Szallasy M.M.
| ← Anulare act. Hotărâre din 12-11-2013, Tribunalul HARGHITA | Rectificare carte funciară. Decizia nr. 924/2013. Tribunalul... → |
|---|
