Pretenţii. Decizia nr. 936/2013. Tribunalul HARGHITA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 936/2013 pronunțată de Tribunalul HARGHITA la data de 13-11-2013 în dosarul nr. 412/258/2007
Dosarul nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL HARGHITA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 936/R
Ședința publică din 13 noiembrie 2013
Completul compus din:
Judecător: B.-R. J. - Președinte
Judecător: Steluța-E. U.
Judecător: B. E.
Grefier: M. E.
Pe rol judecarea recursului declarat de recurenta Compania Națională a Cuprului, Aurului și Fierului Minvest S.A. – F. B. – în faliment, cu sediul în orașul B., ., județul Harghita, reprezentată de lichidatorul judiciar Management Reorganizare Lichidare Iași S.P.R.L., cu sediul în municipiul Iași, ., județul Iași, în contradictoriu cu intimata S.C. U. Mecanică Sadu S.A. – Filială a C.N. Romarm S.A., cu sediul în orașul Bumbești-J., ., județul Gorj, împotriva Sentinței civile nr. 1048 din 25 iunie 2007, pronunțată de Judecătoria Miercurea C. în Dosarul nr._, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată depusă la dosar de către recurentă o cerere prin care aceasta declară că recursul a rămas fără obiect.
Se constată depusă la dosar de către intimată concluzii scrise prin care aceasta arată că este de acord cu concluziile depuse de recurentă și prin care se solicită respingerea recursului ca rămasă fără obiect.
Instanța, având în vedere poziția părților, dispune repunerea cauzei pe rol și o reține spre soluționare.
TRIBUNALUL,
Deliberând, constată următoarele:
I. Prin sentința civilă nr. 1048 din 25 iunie 2007, pronunțată de Judecătoria Miercurea C., s-a admis acțiunea formulată de reclamanta S.C. „U. M. SADU„ F. C.N. „ROMARM „ S.A. în contradictoriu cu pârâta S.C.” B. „ S.A.
Pârâta a fost obligată la plata sumei de 26.247 lei/Ron, reprezentând penalități de întârziere privind achitarea contravalorii prestațiilor efectuate și la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 2137,92 RON.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 7/2005 reclamant a livrat părătei produsele specificate în anexa 1 din contract, asupra acestora emițănd facturile fiscale nr._/ 12.07.2005 nr._/22.08.2005, nr._/19.09.2005, nr._/03.10.2005, nr._/24.11.2005 și nr._/08.12.2005 precum avizele de însoțire a mărfii nr._/12.07.2005, nr._/22.08.2005, nr._/19.09.2005, nr._/03.10.2005, nr._/24.11.2005, și nr._/09.12.2005.
Potrivit Ordinului de compensare . nr._/19.08.2006 încheiat între părți, instanța a constatat că facturile asupra cărora se solicită penalitățile de întârziere au fost achitate prin compensare la data de 19.08.2006, ca atare cu nerespectarea art. 5.1 din contractul de vânzare-cumpărare dintre părți și anume cu mult peste termenul de 30 zile de la data emiterii facturilor.
Cu privire la compensarea datoriilor invocată de părătă, instanța a constatat că sechestrarea în temeiul Ordonanței nr. 837/2004 al Tribunalului Harghita a capselor electrice, nu are legătură cu prezenta acțiune. Reclamanta nu poate fi obligată de a prelua capsele sechestrate proprietatea pârâtei, capse ale căror termen de garanție de altfel a și a expirat.
D. urmare în cauză nu sunt incidente prevederile art. 1143 și nici ale art.1144, neputând fi vorba de compensarea datoriei din moment ce reclamanta nu este datoare față de pârâtă.
Pentru considerentele de mai sus instanța a admis acțiunea formulată și a obligat pârâta la plata sumei de 26.247 lei/Ron, reprezentând penalități de întărziere privind achitarea contravalorii prestațiilor efectuate.
Fiind în culpă procesuală, în baza art.274 alin.1 Cod procedură civilă pârâta a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 2137,92 RON reprezentând: 1521,28 lei Ron taxă judiciară de timbru, 5 Ron timbru judiciar, 391,84 Ron cheltuieli deplasare și 220 Ron cheltuieli de cazare cu două ocazii.
II. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, F. „B." S.A., solicitând admiterea recursului.
Recurenta consideră că sentința civilă nr. 1048/25.06.2007 atacată, este pronunțată fără ca instanța de fond să aprecieze în mod corect poziția abordată de societatea lor cu ocazia formulării apărării în cauză. Acest aspect încadrându-se în prevederile art.304 alin 8,9 Cod pr.civilă. Astfel, a arătat faptul că intimata-reclamantă le-a cauzat un prejudiciu în valoare de 33.219 lei prin faptul că a refuzat preluarea celor 16.325 de capse electrice pentru pușcare, capse care au fost sechestrate de executorul judecătoresc, în baza procesului verbal de sechestru nr. 4028/08.08.2006. Motivele pentru care consideră că intimata este răspunzătoare de acest prejudiciu sunt următoarele:
- producătorul acestor capse electrice pentru pușcare este chiar intimata, de fapt singurul producător din țară.
- la data aplicării sechestrului acestea erau în termenul de valabilitate al garanției.
Aceste aspecte nu au fost înțelese de instanța de fond, care în cuprinsul sentinței arată că aceste capse nu puteau fi preluate de vreme ce erau ieșite din termenul legal de garanție.
Adevărul este că expirarea termenului de garanție a survenit pe parcursul menținerii acestora în starea de sechestru, împrejurare care în mod evident că a produs societății un prejudiciu echivalent cu valoarea acestora, respectiv 33.219 lei, cu mult mai mare decât suma de 26.247 lei solicitată de reclamantă, în cazul în care nu se aplica sechestrul asigurător, societatea avea posibilitatea de-a valorifica aceste capse prin vânzare către altă societate minieră.
D. în aceste condiții a solicitat aplicarea procedurii de compensare, deoarece este clar că prejudiciul de 33.219 lei există și că acest prejudiciu se datorează exclusiv conduitei intimatei, care fiind într-o poziție de monopol față de producția acestor capse de pușcare, fiind producătorul, a refuzat să le preia, deși în acest fel putea să-și satisfacă pretențiile față de societatea lor. Menținând în continuare sechestrul asupra acestor capse, a fost anulată și posibilitatea de valorificare pentru obținerea de lichidități, până în momentul expirării termenului de garanție.
În acest moment, datorită conduitei sale intimata le este datoare cu suma de 33.219 lei, sumă pe care solicită să dispuneți a o compensa cu datoria către intimată, care este de 26.247 lei, și care se datorează conduitei culpabile a societății vizavi de termenele de decontare stipulate în contract.
În drept, se invocă prevederile art.304 alin.8, 9, 1143,1144,1145 Cod pr.civilă.
III. Situându-se pe o poziție procesuală contradictorie S.C "U. Mecanică Sadu,,S.A. F. a C.N. "Romarm „S.A, solicită în principal:
punerea în discuție a suspendării soluționării cererii de recurs formulate de recurenta, întrucât împotriva recurentei S.C. B. S.A. s-a deschis procedura insolvenței prin Sentința civila nr.2184/25.06.2007 pronunțată de TRIBUNALUL HARGHITA în dosarul nr.2139/96./2007,conform notificării pe care le-a transmis-o administratorului judiciar LEX FORI IPURL.
Potrivit dispozițiilor art.36 din Legea 85/2005 (Legea insolvenței), acțiunile judiciare și extrajudiciare ce au legătura cu realizarea creanțelor asupra debitorului sau a bunurilor sale se suspendă de la data deschiderii procedurii prevăzută de Legea insolvenței.
Prin urmare, solicită suspendarea soluționării cauzei pe motiv că recurenta S.C.B. S.A se află sub incidența Legii insolvenței, așa cum rezultă din actele anexate.
În subsidiar, solicită respingerea recursului ca fiind nefondat și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii.
Așa cum a arătat prin concluziile susținute la instanța de fond ,precum și din actul depus la aceeași instanță intitulat "Punct de vedere cu privire la compensarea solicitată de pârâtă" consideră că recurenta face o confuzie majoră între sechestrul asigurător solicitat în temeiul art.591 C.pr.,civ și sechestrarea-bunurilor mobile de către un executor judecătoresc în temeiul art. 411 C.pr.civ. pentru executarea unui titlu. Sechestrul asigurător reglementat de art.591.C.pr.civ., este cerut de creditorul care nu are titlu executor, dovedește că a intentat o acțiune împotriva debitorului și are o creanță certă, lichidă și exigibilă împotriva aceluiași debitor. Ori, unitatea nu a solicitat în timpul soluționării pe fond a dosarului nr. 1152/2004 un astfel de sechestru asigurator.
Motivarea recurentei prin cererea de recurs, citează "În cazul în care nu se aplică sechestrul asigurator, societatea sa avea posibilitatea de a valorifica aceste capse prin vânzarea către o altă societate minieră "o consideră total eronată,pe motiv că, așa cum a precizat nu a fost un sechestru asigurător solicitat de unitatea sa, ci un sechestru pus de executorul judecătoresc în temeiul art.411 C.pr.civ.în vederea executării Ordonanței nr.837/2004 definitivă și irevocabile. Recurenta pârâtă și debitoare în dosarul nr.1152/2004 avea posibilitatea, fie să achite suma din titlu executoriu pentru care s-a pus sechestru (Ord.837/2004) urmând scoaterea de sub sechestru a celor_ capse electrice și menținerea acestora în garanție pentru valorificare, fie vânzarea către o altă unitate minieră (așa cum susține) prin intermediul executorului judecătoresc parcurgând procedura de licitație și executarea ordonanței 837/2004 pusă în executare silită. Pierderea capselor electrice sechestrate, datorită expirării termenului de garanție, este o neglijență a conducerii recurentei întrucât avea obligația achitării sumei datorate din Ordonanța 837/2004 și solicitarea ridicării sechestrului de către executor în termen util,dar recurenta a stat în pasivitate și acum încearcă să transfere responsabilitatea neglijentei sale pe seama S.C "U.M.SADU„SA.
Mai susține că S.C"U .M.SADU,,SA nu se face vinovată de expirarea termenului de garanție a celor_ capse electricei întrucât nu are nici o obligație ca în condițiile în care . calitate de cumpărător, nu-și poate valorifica marfa cumpărată trebuie să-și ia marfa înapoi. De valorificarea mărfii răspunde proprietarul, in speță recurenta S.C. B. SA. A se face compensare între pierderea suferită de recurenta ca urmare a ieșirii din garanție a celor_ capse electrice și suma ce le-o datorează în cuantum de_ lei, plus cheltuielile de judecată rezultată din alte facturi neachitate la termenele scadente, conform sentinței recurate ,(suma ce este însușită indirect prin cererea de recurs pentru ca solicitarea compensării echivalează cu o recunoaștere așa cum a arătat S.C. " U. M. SADU" S.A nu poate fi culpabilă pentru ieșirea capselor electrice din garanție datorită sechestrului pus de executorul judecătoresc și revalorificarea acestora în termen util pentru executarea titlului executor Ordonanța 837/2004.
Conform art. 448 alin (3) Cod. pr. civ. în condițiile în care bunurile mobile sechestrate nu au putut fi valorificate prin vânzare la licitație se restituie debitorului și nicidecum nu se face vinovat creditorul de faptul că nu s-au vândut. În ceea ce privește preluarea în contul creanței, reglementată de art. 448 Cod. pr. civ, aceasta, rămâne la aprecierea creditorului, nicio dispoziție legală nu-l obligă pe creditor să preia în contul creanței anumite bunuri ale debitorului, cu atât mai mult nu poate fi culpabil pentru faptul că bunurile debitorului nu se pot vinde la licitație în vederea achitării datoriilor.
În drept, se invocă prevederile art. 115-118 Cod pr. civ.
IV. Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul constată că judecata recursului a fost suspendată prin Încheierea civilă din 24 octombrie 2007, în temeiul art. 36 din Legea nr. 85/2006.
V. La 30 octombrie 2013, lichidatorul judiciar al recurentei, Management Reorganizare Lichidare Iași S.P.R.L., a depus o cerere, prin care declară că recursul a rămas fără obiect, deoarece creanța intimatei a fost admisă și, pe cale de consecință, este înscrisă în Tabelul definitiv consolidat al creanțelor, publicat în Buletinul procedurilor de insolvență.
La 12 noiembrie 2013, intimata a depus concluzii scrise, în care arată că este de acord cu poziția recurentei.
VI. Având în vedere situația prezentă a creanței intimatei, precum și poziția părților, Tribunalul constată că recursul a rămas fără obiect.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta Compania Națională a Cuprului, Aurului și Fierului Minvest S.A. – F. B. – în faliment, cu sediul în orașul B., ., județul Harghita, reprezentată de lichidatorul judiciar Management Reorganizare Lichidare Iași S.P.R.L., cu sediul în municipiul Iași, ., județul Iași, în contradictoriu cu intimata S.C. U. Mecanică Sadu S.A. – Filială a C.N. Romarm S.A., cu sediul în orașul Bumbești-J., ., județul Gorj, împotriva Sentinței civile nr. 1048 din 25 iunie 2007, pronunțată de Judecătoria Miercurea C. în Dosarul nr._, ca rămas fără obiect.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13 noiembrie 2013.
Președinte Judecător Judecător
B.-R. J. Steluța-E. U. B. E.
Grefier
M. E.
Red.B.R.J.
Primit:03.12.2013
Tehnored./id/03.12.2013
Ex.2/SD.-
Jud.fond: F. F.Cs.
| ← Contestaţie la executare. Hotărâre din 28-06-2013, Tribunalul... | Pretenţii. Decizia nr. 1008/2013. Tribunalul HARGHITA → |
|---|
