Actiune in raspundere delictuala. Decizia nr. 556/2013. Tribunalul HUNEDOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 556/2013 pronunțată de Tribunalul HUNEDOARA la data de 10-06-2013 în dosarul nr. 1769/195/2011
SECȚIA I-a CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR.556/R/2013
Ședința publică din data de 10 iunie 2013
PREȘEDINTE I. I. E.-judecător
B. M. S. - judecător
C. C. V. - judecător
O. L. S. - grefier
Pe rol fiind judecarea recursului civil introdus de către reclamanta G. S. împotriva sentinței civile nr.1564/2012 a Judecătoriei B., pronunțată în dosarul nr._ (judecător R. M.)
La apelul nominal făcut în ședință publică nu s-a prezentat niciuna din părți.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință după care:
Instanța revine asupra timbrajului dispus prin citativ (fila 4 ) în sarcina recurentei-reclamante în valoare de 355,5 lei taxă judiciară de timbru și 0, 3 lei timbru judiciar, potrivit art. 15 lit.f din L.146/1997. Văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat și că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, instanța a constatat recursul în stare de judecată și l-a reținut în pronunțare.
TR I B U N A LU L,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin sentința civilă nr. 1564/2012, pronunțată de Judecătoria B. în dosar nr._, s-a respins acțiunea formulată de reclamanta G. S. în contradictoriu cu pârâtul I. P..
Nu s-au acordat cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamanta, prin prezenta acțiune, a susținut că, pârâtul în repetate rânduri i-ar fi adresat cuvinte și expresii jignitoare și injurii, punându-i la îndoială credibilitatea în fața locuitorilor comunei Buceș și a instituțiilor cu care colaborează.
Reclamanta si-a întemeiat în drept acțiunea pe dispozițiile art.998, 999 cod civil care reglementează răspunderea civila delictuala pentru fapta proprie si care constituie temeiul pentru stabilirea condițiilor generale ale răspunderii, texte legale aplicabile în speță, raportat la data la care a avut loc fapta și la dispozițiile art. 6 din Noul Cod civil.
Prin rezoluția de neîncepere a urmăririi penale din 30.06._ dată în dosarul nr. 216/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria B., s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de numitul I. P., cercetat pentru săvârșirea a patru infracțiuni de amenințare și patru infracțiuni de insultă, prevăzute de art.193 și art.205 Cod penal, întrucât se mențin aspectele cuprinse în referatul cu propunere de neîncepere a urmăririi penale întocmit de organele de cercetare penală. Soluția de achitare în ce privește infracțiunea de insultă a fost dată în temeiul art. 10 lit. b din Codul de procedură penală, iar în ce privește infracțiunea de amenințare a fost dată în temeiul art. 10 ,lit. f Cod procedură penală ( cu referire la faptele săvârșite față de reclamanta din prezenta cauză) .
Din referatul cu propunere de neîncepere a urmăririi penale întocmit în dosarul sus menționat, rezultă că pârâtul din prezenta cauză, I. P., a fost cercetat și pentru infracțiunile de insultă și amenințare ,față de G. S. .S-a reținut că prin plângerile formulate de mai mulți salariați ai Primăriei comunei Buceș, și ai Scolii Generale Buceș s-a reclamat faptul că numitul I. P. ,în repetate rânduri, în cursul lunilor ianuarie –martie 2011 ,a tulburat funcționarea programului de la primăria și școala din localitate, unde a adresat cuvinte și expresii jignitoare la adresa diferitor salariați, dar i-a și amenințat pe unii dintre aceștia.
S-a reținut că G. S. – secretar al Primăriei comunei Buceș a declarat că pentru amenințările și injuriile pe care i le-a adresat I. P., nu are pretenții față de acesta,nu depune plângere, dorind să fie sancționat contravențional( conform declarației aflate la fila 15 a dosarului nr. 218/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria B..
S-a reținut că, pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer întrunite cumulativ, următoarele condiții: existenta unui prejudiciu, existenta unei fapte ilicite, existenta unui raport de cauzalitate între fapta ilicita si prejudiciu si existenta vinovăției celui care a cauzat prejudiciul, constând în intenția, neglijenta sau imprudenta cu care a acționat.
S-a constatat că, încă din declarația dată de reclamantă la data de 04.05.2011 ,aflată la fila 15 a dosarului nr. 218/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria B., acesta a arătat că nu are nici un fel de pretenție față de pârâtul I. P..
S-a mai reținut ,în cauză, nu s-a dovedit săvârșirea de către pârât a unei fapte ilicite ; apoi, chiar acceptând, prin ipoteză, că s-ar fi dovedit aspectul că pârâtul ar fi adresat vreun cuvânt sau expresie la adresa reclamantei, după cum s-a susținut, o astfel de manifestare nu ar fi fost de natură a produce un prejudiciu, o suferință psihică, suferință ce să constituie un important prejudiciu moral ce s-ar fi impus a fi reparat, prin acordarea unor despăgubiri bănești.
Instanța a constatat că, nu sunt întrunite cerințele art.998, art.999 cod civil privind răspunderea civila delictuala, astfel ca, nu se poate retine o acțiune ilicita a pârâtului, o vinovăție a acestuia, pârâtul nu a săvârșit nici o fapta de natura delictuala, iar reclamantul nu a făcut dovada unui prejudiciu moral, că i-a fost adusa atingere onoarei si reputației sale prin adresarea de cuvinte jignitoare la adresa lui, din partea pârâtului.
Având în vedere ca reclamantul nu a probat săvârșirea faptei de natura delictuala, de către pârât, s-a apreciat pe cale de consecința,că nu exista nici prejudiciu si implicit nu exista un raport de cauzalitate între cele doua componente ale răspunderii civile delictuale întrucât nu exista ele însele.
F. de considerentele expuse mai sus, instanța a constatat că cererea reclamantului nu este întemeiată si, pe cale de consecința, a respins-o ca atare.
Raportat la dispozițiile art. 274 cod procedura civila, cheltuielile de judecată solicitate de reclamantă nu au fost acordate.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta G. S., prin care a solicitat casarea hotărârii cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
În motivare, s-a arătat că în mod greșit prima instanță a reținut că pârâtul nu a săvârșit o faptă de natură delictuală, atâta timp cât acesta i-a adresat cuvinte și expresii jignitoare, care i-au produs un prejudiciu moral, punându-i se la îndoială credibilitatea sa în fața locuitorilor comunei și a instituțiilor cu acre lucrează, fiind secretară la Primăria Buceș.
Că, deși instanța i-a încuviințat martorii propuși pentru dovedirea prejudiciului, în cele din urmă a dispus să nu mai fie audiați, îngrădindu-i dreptul la apărare.
Recursul este scutit de la plata taxelor judiciare de timbru, în baza art. 15 lit.f din Lg.146/1997.
Intimatul-pârât nu a depus întâmpinare.
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs invocate, Tribunalul reține următoarele:
În mod nelegal și netemeinic prima instanță a reținut că reclamanta nu a dovedit întrunirea condițiilor art. 998-999 Cod civil, respectiv săvârșirea de către pârât a faptelor imputate, vinovăția, prejudiciul produs și legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu, câtă vreme nu i-a dat posibilitate părții să dovedească aceste elemente ale răspunderii civile delictuale, încălcându-i dreptul la apărare.
Astfel, după ce a încuviințat proba testimonială propusă de ambele părți, fără nici un temei a revenit asupra acesteia în ședința publică din data de 12.12.2012, reținând cauza în pronunțare, deși martorii propuși de reclamantă erau prezenți.
În consecință, apreciind că în mod greșit cauza a fost soluționată fără cercetarea fondului, pe baza unor probe concludente, se va admite ca fondat recursul de față și, în baza art. 312 alin.1-3 și 5 Cod proc. civilă, sentința atacată va fi casată în tot, iar cauza trimisă spre rejudecare la aceeași instanță de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite ca fondat recursul introdus de reclamanta G. S. împotriva sentinței civile nr.1564/2012 pronunțată de Judecătoria B. județul Hunedoara, pe care o casează în tot și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de fond.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 10 iunie 2013
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
I. I. E. B. M. S. C. C. V.
GREFIER
O. L. S.
CCV/OLS-2 ex.02.07.2013
Jud. fond-R. M.
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr.... | Pretenţii. Hotărâre din 22-11-2013, Tribunalul HUNEDOARA → |
|---|
