Succesiune. Decizia nr. 822/2013. Tribunalul HUNEDOARA

Tribunalul HUNEDOARA - Sentințe și decizii civile / 2013

Decizia nr. 822/2013 pronunțată de Tribunalul HUNEDOARA la data de 17-10-2013 în dosarul nr. 3631/221/2009

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 822/R/2013 DOSAR NR._

Ședința publică din data de 17.10.2013

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: C. M. A. - Președinte secția I civilă

V. A. E. - Judecător

N. C. A. - Judecător

V. E. A. - Grefier

Pe rol se află judecarea recursurilor civile introduse de către reclamanta I. M. și de către pârâta V. C., împotriva sentinței civile nr 372/.2013, pronunțată de Judecătoria D. (judecător fond - A. L. S. )

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru recurenta pârâtă av D. M., pentru recurenta reclamantă a răspuns av A. O., lipsă fiind părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care.

Reprezentanta recurentei reclamante a depus la dosarul cauzei chitanța în sumă de 185 lei reprezentând taxa judiciară de timbru, 2 chitanțe privind onorariul avocațial, concluzii scrise, arborele genealogic și a arătat că nu mai are de formulat alte cereri.

Reprezentanta recurentei pârâte a solicitat amânarea pronunțării cauzei și a arătat că nu mai are de formulat alte cereri.

Instanța nemaifiind alte cereri de formulat ,constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul față de recursurile declarate.

Reprezentanta recurentei reclamante, av A. O. a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței conform motivelor din petitul cererii de recurs, cu cheltuieli de judecată constând în taxa judiciară de timbru și onorariul avocațial în sumă de 700 lei. . Totodată a învederat faptul că doresc construcțiile în totalitate, obligarea recurentei reclamante la sultă de 5500 lei . Totodată a mai arătat că doresc conform folosinței, iar instanța a dat conform cotei.

Reprezentanta recurentei pârâte, av D. M. a solicitat respingerea recursului formulat de reclamantă, admiterea recursului formulat de pârâtă, casarea hotărârii și în rejudecare a se dispune a se schimba în sensul ieșirii din indiviziune, varianta anexă 1 la expertiză așa cum a indicat în motivele de recurs la punctele respective. ,cu cheltuieli de judecată taxa de timbru și onorariu avocațial ,600 lei.

TRIBUNALUL

Asupra recursului de față

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1Circumstanțele cauzei.

Prin sentința civilă nr 372/23.01.2013 pronunțată de Judecătoria D. în dosarul civil nr._ s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta I. M., în contradictoriu cu pârâta V. C., și, în consecință:

A constatat că în masa succesorală a defunctului H. A. decedat la data de 06 septembrie 1994 intră și: cota de 4/24 parte din imobilul teren înscris în CF_ Șoimuș (provenită din conversia de pe hârtie a CF 253 Fornadia) evidențiat sub nr. ord. A1, nr. top 1797/1 în suprafață tabulară de 1275 mp. și cota de 1/6 parte din imobilul teren intravilan înscris în CF_ Șoimuș (provenită din conversia de pe hârtie a CF 253 Fornadia) evidențiat sub nr. ord. A1, nr. top 646, 647, 648, 649 în suprafață tabulară de 7672 mp..

A constatat că, potrivit certificatului de moștenitor și suplimentar nr. 92/27 noiembrie 2008 eliberat de către BNP H. I., au calitatea de moștenitori ai defunctului H. A.: reclamanta I. M. în cotă de ½ parte și pârâta V. C. în cotă de ½ parte.

A dispus înscrierea dreptului de proprietate dobândit de părți, cu titlu de succesiune, în cartea funciară.

A respins în rest cererea.

A admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâta reclamantă reconvențional V. C., în contradictoriu cu reclamanta pârâtă reconvențional I. M., și pârâții A. A., H. D., în calitate de succesibil al proprietarilor tabulari H. V. (B2, B6.1) și H. Saveta (B3, B6.2), B. I., R. M., M. V., C. V., R. P., în calitate de proprietar tabular (B20.1) și în calitate de succesibil al proprietarului tabular R. V. născută Vinti (B 10, 18, 20.2) și . – ca parte posibil interesată pentru proprietarii tabulari: T. I. (B8), T. S. (B1, 4, 11), P. M. (B5), T. Serfin lui P. (B7), Vincz (Vint) P. (B9, 16), F. Tavie (B13), S. S. (B14.1), V. Galenica (B 14.2), P. C. (B 14.3), P. R. (B 14.4), P. R. (B 15), Vincz (Vinti) V. (B17, 20.2), D. C. (B 19) și P. A. (B 12) și, în consecință:

A dispus sistarea stării de indiviziune asupra imobilelor înscrise în CF_ Soimuș (provenită din conversia de pe hârtie a CF 359 Fornadia), nr. ord. A1, nr. cadastral 2166, nr. top 640/1, 641/1, 642/1, 643/1, 644/1, 655/1, 1132/1, 1133/1, 1134/1 în suprafață tabulară de_ mp. și construcții evidențiate la nr. ord. A1.1, nr. cadastral 2166-C1 casa de la nr. 44, A1.2, nr. cadastral 2166-C2 anexă gospodărească, A1.3, nr. cadastral 2166-C3 anexă gospodărească și A1.4, nr. cadastral 2166-C4 anexă, conform rapoartelor de expertiză în construcții și

topografică efectuate în cauză, după cum urmează:

A atribuit reclamantei pârâtă reconvențional I. M., Lotul nr. 1, compus din construcțiile evidențiate la nr. ord. A1.1, nr. cadastral 2166-C1 casa de la nr. 44, A1.2, nr. cadastral 2166-C2 anexă gospodărească, A1.3, nr. cadastral 2166-C3 anexă gospodărească și A1.4, nr. cadastral 2166-C4 anexă și . nou (640/1, 641/1, 642/1, 643/1, 644/1, 655/1, 1132/1, 1133/1, 1134/1)/2 teren cu profilul curți construcții în suprafață de 391 mp. evidențiată pe planul de situație prin contur de culoare roz pe care se află edificate construcțiile.

A atribuit pârâtei reclamantă reconvențional V. C., Lotul nr. 2, compus din . nou (640/1, 641/1, 642/1, 643/1, 644/1, 655/1, 1132/1, 1133/1, 1134/1)/3 teren cu profilul arabil intravilan în suprafață de 131 mp. evidențiată pe planul de situație prin contur de culoare albastru.

A dispus ca . nou (640/1, 641/1, 642/1, 643/1, 644/1, 655/1, 1132/1, 1133/1, 1134/1)/1 teren în suprafață de 9914 mp. cu profilul pășune și fânaț intravilan să se renoteze în aceeași carte funciară pe numele celorlalți proprietari tabulari, cu excepția reclamantei și pârâtei, și cu menținerea titlurilor originale de dobândire.

A dispus efectuarea cuvenitelor mențiuni în evidențele de carte funciară.

Pentru egalizarea valorică a loturilor, în temeiul art. 673⁵ alin. 2 teza finală Cod procedură civilă, a obligat reclamanta pârâtă reconvențional la plata sumei de 17.590,00 lei către pârâta reclamantă reconvențional, cu titlu de sultă.

A respins în rest cererea reconvențională.

În temeiul art. 276 Cod procedură civilă, a compensat în totalitate cheltuielile judiciare făcute de părți.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut în esență că:

La data de 27 noiembrie 2008 s-a eliberat de către BNP H. I. certificatul de moștenitor și suplimentar nr. 92 la certificatul de moștenitor nr. 73 privind dezbaterea succesiunilor rămase după defuncții: H. T., decedat la data de 28 februarie 1942, H. V., decedată la data de 11 iunie 1973, H. A. decedat la data de 06 septembrie 1994, O. M. născută H., decedată la data de 11 iulie 1997 și H. M. decedată la data de 17 august 2008, după cum urmează:

- după defunctul H. T. s-a constatat că au rămas următoarele bunuri (masa succesorală): cota de ½ parte din cota de 192/3840 din imobilul situat în comuna Șoimuș, . CF 359 Fornadia, nr. top 640/1, 641/1, 642/1, 643/1, 644/1, 655/1, 1132/1, 1133/1, 1134/1 și cota de ½ parte din casa și anexele gospodărești edificate pe teren și următorii moștenitori: O. M. născută H. în calitate de fiică cu cota de ½ parte și H. A., în calitate de fiu, cu cota de ½ parte.

- după defuncta H. V. s-a constatat că au rămas următoarele bunuri (masa succesorală): cota de ½ parte din cota de 192/3840 din imobilul situat în comuna Șoimuș, . CF 359 Fornadia, nr. top 640/1, 641/1, 642/1, 643/1, 644/1, 655/1, 1132/1, 1133/1, 1134/1 și cota de ½ parte din casa și anexele gospodărești edificate pe teren și următorii moștenitori: O. M. născută H. în calitate de fiică cu cota de ½ parte și H. A., în calitate de fiu, cu cota de ½ parte.

- după defunctul H. A. s-a constatat că au rămas următoarele bunuri (masa succesorală): cota de ½ parte din cota de 192/3840 din imobilul situat în

comuna Șoimuș, . CF 359 Fornadia, nr. top 640/1, 641/1, 642/1, 643/1, 644/1, 655/1, 1132/1, 1133/1, 1134/1 și cota de ½ parte din casa și anexele gospodărești edificate pe teren și următorii moștenitori: H. M. în calitate de soție, cu cota de ½ parte și V. C., în calitate de nepoată de soră postdecedată, cu cota de ½ parte;

- după defuncta O. M. s-a constatat că au rămas următoarele bunuri (masa succesorală): cele arătate în certificatul de moștenitor nr. 73/09 octombrie 2008 (fila 139 din dosar) și cota indiviză de ½ parte din cota de 192/3840 din imobilul situat în comuna Șoimuș, . CF 359 Fornadia, nr. top 640/1, 641/1, 642/1, 643/1, 644/1, 655/1, 1132/1, 1133/1, 1134/1 și cota de ½ parte din casa și anexele gospodărești edificate pe teren și următorii moștenitori: V. C. în calitate de fiică, cu cota de 1/1 parte.

- după defuncta H. M. s-a constatat că au rămas următoarele bunuri (masa succesorală): cota de ¼ parte din cota de 192/3840 din imobilul situat în comuna Șoimuș, . CF 359 Fornadia, nr. top 640/1, 641/1, 642/1, 643/1, 644/1, 655/1, 1132/1, 1133/1, 1134/1și cota de ¼ parte din casa și anexele gospodărești edificate pe teren și următorii moștenitori: I. M., în calitate de legatar universal, cu cota de 1/1 parte.

În baza certificatului de moștenitor eliberat, s-au efectuat cuvenitele mențiuni în evidențele de carte funciară. Astfel, potrivit înscrierilor din CF_ Soimuș (provenită din conversia de pe hârtie a CF 359 Fornadia) – filele 213-216 din dosar:

- reclamanta I. M. are calitatea de proprietar tabular asupra imobilului teren evidențiat la A1, nr. cadastral 2166, nr. top 640/1, 641/1, 642/1, 643/1, 644/1, 655/1, 1132/1, 1133/1, 1134/1 în suprafață tabulară de_ mp. și real măsurată de_ mp., cu cota de 144/11.520 parte sub B 23.1 și asupra imobilelor construcții evidențiate la A1.1, nr. cadastral 2166-C1 casa de la nr. 44, A1.2, nr. cadastral 2166-C2 anexă gospodărească, A1.3, nr. cadastral 2166-C3 anexă gospodărească și A1.4, nr. cadastral 2166-C4 anexă gospodărească cu cota de ¼ parte sub B25.1;

- pârâta V. C. are calitatea de proprietar tabular asupra imobilului teren evidențiat la A1, nr. cadastral 2166, nr. top 640/1, 641/1, 642/1, 643/1, 644/1, 655/1, 1132/1, 1133/1, 1134/1 în suprafață tabulară de_ mp. și real măsurată de_ mp., cu cota de 144/11.520 parte sub B 21.1 și cota de 288/11.520 parte sub B 22.1 și asupra imobilelor construcții evidențiate la A1.1, nr. cadastral 2166-C1 casa de la nr. 44, A1.2, nr. cadastral 2166-C2 anexă gospodărească, A1.3, nr. cadastral 2166-C3 anexă gospodărească și A1.4, nr. cadastral 2166-C4 anexă gospodărească cu cota de ¾ parte sub B 24.1.

În cele ce urmează instanța a analizat punctual pretențiile formulate de părțile litigante în prezenta procedură:

Acțiunea principală;

(1) să se constate nulitatea certificatului de moștenitor și suplimentar nr. 92/27 noiembrie 2008 și să se dispună radierea înscrierilor din CF 359 Fornadia;

Ca motive de nulitate/anulare ale certificatului de moștenitor reclamanta a invocat existența unei cauze ilicite respectiv îmbogățirea fără just temei a pârâtei, precum și vicierea prin dol a consimțământului său la eliberarea actului.

Potrivit dispozițiilor legale, certificatul de moștenitor se eliberează de către notarul public în cadrul procedurii succesorale notariale necontencioase și cuprinde

constatările referitoare la masa succesorală, calitatea moștenitorilor și cotele ce le revin din patrimoniul defunctului (art. 81 și 83 din Legea 36/1995). Certificatul astfel eliberat – mijloc de însezinare și instrument probator (care nu conferă calitatea de moștenitor, ci doar o constată, întrucât drepturile succesorale sunt dobândite anterior, din chiar momentul deschiderii succesiunii, în temeiul capacității și vocației succesorale și fiind confirmate sau consolidate retroactiv prin acceptare) – face dovada deplină în privința calității de moștenitor și a cotei sau bunurilor care se cuvin fiecărui moștenitor în parte (art. 88 alin. 1 teza a II-a din Legea 36/1995).

În ce privește anularea acestui act, în literatura de specialitate se face distincția între situația în care partea care cere anularea actului a participat la procedura succesorală notarială și a consimțit la eliberarea lui sau are calitatea de terță persoană care nu și-a dat acordul la emiterea lui. În primul caz, aplicabil în speță, certificatul de moștenitor eliberat are valoarea unei convenții (art. 969 Cod civil) și anularea lui, respectiv constatarea nulității va putea fi cerută numai pentru vicii de consimțământ sau incapacitate, ori pentru cauze de nulitate absolută, potrivit dreptului comun.

Cauza ilicită este cea prevăzută de art. 966 Cod civil, în temeiul căreia obligația fondată pe o cauză nelicită nu poate avea nici un efect, iar art. 968 Cod civil, prevede că o cauză este nelicită când este prohibită de legi, când este contrară bunelor moravuri și ordinii publice.

În speță, reclamanta a susținut că eliberarea certificatului de moștenitor a avut la bază o cauză ilicită respectiv îmbogățirea fără just temei a pârâtei. Însă, în doctrină și jurisprudență, îmbogățirea fără justă cauză, ca izvor de obligații, este apreciată ca fiind un fapt juridic licit, care are ca efect mărirea patrimoniului unei persoane, ca o consecință a diminuării patrimoniului alteia, fără ca pentru această operațiune să existe o justă cauză. Prin urmare, invocarea unui pretins fapt juridic licit nu poate constitui o cauză ilicită a certificatului de moștenitor.

Mai mult, s-a reținut că reclamanta nu a indicat ce dispoziții legale s-au urmărit a fi încălcate prin aparența de legalitate. Astfel, instanța constată că în cadrul procedurii succesorale necontencioase reclamanta nu a contestat calitatea de moștenitor legal al pârâtei după defuncții menționați (antecesorii acesteia) și nici pârâta nu a contestat calitatea de moștenitor testamentar al reclamantei după defuncta H. M.. Ori, în aceste condiții, nu se poate aprecia că pârâta s-a folosit de unele dispoziții legale în scopul de a eluda alte dispoziții legale, ci a acționat în concordanță cu scopul prevăzut de legiuitor prin reglementarea drepturilor succesorale.

Nici motivul de anulare pentru dol a certificatului de moștenitor nu poate fi primit. Potrivit dispozițiilor legale, dolul ca viciu de consimțământ constă în inducerea în eroare de către o persoana a unei alte persoane, prin folosirea unor mijloace viclene, pentru a o determina să încheie un act juridic, la care altfel aceasta nu ar fi consimțit, dol principal, ori ar fi consimțit în condiții mai puțin oneroase, dol incident. Însă, în speță, contrar dispozițiilor art. 1169 cod civil reclamanta nu a făcut dovada că pârâta ar fi indus-o în eroare, prin mijloace viclene, la eliberarea certificatului de moștenitor prin promisiunea încheierii ulterioare a unui contract de vânzare-cumpărare, fără plata vreunui preț, prin care să-i transmită dreptul de proprietate asupra bunurilor dobândite cu titlu de moștenire de la defunctul H. A.. Dimpotrivă, din declarațiile martorilor M. N. (care a susținut că „reclamanta a fost mulțumită de modul în care s-a eliberat actul la notar”), Brîneț I. (care a susținut că după plecarea de la biroul notarial „ambele erau mulțumite de

actul încheiat”) și Ș. E. (care a afirmat că „din câte am discutat am înțeles că amândouă au fost la notar când s-a eliberat certificatul de moștenitor și de la amândouă am înțeles că ele s-au înțeles cu privire la moștenire”) rezultă fără dubiu că certificatul de moștenitor eliberat de notarul public a reprezentat voința reală a reclamantei și pârâtei. Mai mult, niciunul din martorii audiați nu au susținut că între părți s-ar fi pus în discuție încheierea ulterioară a unui pretins contract de vânzare-cumpărare.

În mod similar, nici existența unei înțelegeri materializată prin procesele-verbale încheiate în anii 2001-2002 între defuncta H. M. și pârâta V. C. cu privire la averea defunctului H. A., nu confirmă pretinsa promisiune ulterioară de încheiere a unui contract de vânzare-cumpărare în favoarea reclamantei I. M., cu privire la aceste bunuri și fără plata vreunui preț. Dimpotrivă, din simpla lecturare a acestor înscrisuri, se poate constata că pârâta V. C. a acționat în calitate de moștenitor legal al defunctului H. A. (calitate de altfel recunoscută la acea dată de numita H. M.), situație în care nefiind vorba de o renunțare expresă la succesiune, înțelegerea intervenită putea fi fructificată doar în eventualitatea partajării bunurilor succesorale.

Prin urmare, pentru cele ce preced, acțiunea în nulitate/anularea certificatului de moștenitor este apreciată de instanță ca fiind neîntemeiată, și a fost respinsă.

(2) să se constate că pe terenul înscris în CF 359 Fornadia, nr. top 640/1, 641/1, 642/1, 643/1, 644/1, 655/1, 1132/1, 1133/1, 1134/1 defunctul H. T. și soția H. V. au edificat o casă și anexe gospodărești și să se dispună înscrierea acestora în cartea funciară;

Astfel cum rezultă din evidențele de carte funciară, imobilele construcții – casă și anexe gospodărești – existente în satul Fornadia, nr. 44 au fost înscrise în CF_ Soimuș (provenită din conversia de pe hârtie a CF 359 Fornadia) sub nr. ord. A1.1, nr. cadastral 2166-C1 casa de la nr. 44, A1.2, nr. cadastral 2166-C2 anexă gospodărească, A1.3, nr. cadastral 2166-C3 anexă gospodărească și A1.4, nr. cadastral 2166-C4 anexă gospodărească, situație în care prezentul petit a rămas fără obiect.

(3) să se constate că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului H. T., decedat la data de 28 februarie 1942 se compune din cota de ½ parte din cota de 192/3840 din imobilul situat în comuna Șoimuș, . CF 359 Fornadia, nr. top 640/1, 641/1, 642/1, 643/1, 644/1, 655/1, 1132/1, 1133/1, 1134/1, precum și cota de ½ parte din construcții; (6) să se constate că masa succesorală rămasă pe urma defunctei H. V., decedată la 11 iunie 1973 se compune din cota de ½ parte din cota de 192/3840 din imobilul situat în comuna Șoimuș, . CF 359 Fornadia, nr. top 640/1, 641/1, 642/1, 643/1, 644/1, 655/1, 1132/1, 1133/1, 1134/1, precum și cota de ½ parte din casa și anexele gospodărești; (7) să se constate că au calitatea de moștenitori ai defunctei H. V., O. M. în cotă de ½ parte (respectiv ¼ parte din întreg) și H. A. în cotă de ½ parte (respectiv ¼ parte din întreg), în calitate de copii; (11) să se constate că masa succesorală rămasă după defuncta H. M. se compune din cota de ¾ parte din cota de 195/3840 din imobilul situat în comuna Șoimuș, . CF 359 Fornadia, nr. top 640/1, 641/1, 642/1, 643/1, 644/1, 655/1, 1132/1, 1133/1, 1134/1 și cota de ¾ parte din casă și anexele gospodărești și cota de 1/6 parte din imobilul înscris în CF 253 Fornadia; (12) să se constate că potrivit testamentului autentificat sub nr. 3345/13 august 2008 are calitatea de unic

moștenitor după defuncta H. M. în cotă de 1/1 parte și să se dispună întabularea dreptului său în CF 359 Fornadie și CF 253 Fornadie; (13) să se constate că masa succesorală rămasă după defuncta O. M., decedată la data de 11 iulie 1997 se compune din cota de ¼ parte din cota de 192/3840 din imobilul situat în comuna Șoimuș, . CF 359 Fornadia, nr. top 640/1, 641/1, 642/1, 643/1, 644/1, 655/1, 1132/1, 1133/1, 1134/1, precum și cota de ¼ parte din construcții; (14) să se constate că pârâta are calitatea de moștenitor a defunctei O. M., în calitate de fiică, cu cota de 1/1 parte.

Având în vedere soluția adoptată de instanță cu privire la primul petit al acțiunii și conținutul certificatului de moștenitor eliberat, instanța a apreciat că aceste pretenții formulate de reclamantă sunt rămase fără obiect.

(4) să se constate că O. M. a fost escontestată pentru cota sa de moștenire după H. T. cu suma de 3.100 lei și o cantitate de lemn pentru construcții; (5) să se constate că are calitatea de moștenitor al defunctului H. T., decedat la data de 28 februarie 1942, H. A. în calitate de fiu cu cota de 1/1 parte și să se dispună înscrierea dreptului în cartea funciară;

În prealabil, instanța a reținut că, potrivit susținerilor reclamantei, sentința civilă prin care s-ar fi constatat exheredarea numitei O. M. de la succesiunea defunctului H. A. (nr. 4648/1999) a fost desființată de către instanța de control judiciar (decizia civilă nr. 14/2001 a Tribunalului Hunedoara), iar în rejudecare, prin sentința civilă nr. 3217/2003 pronunțată de Judecătoria D. s-a constatat perimată acțiunea ce a făcut obiectul dosarului 2148/2001.

Întrucât în speță reclamanta nu a probat existența pretinsei exheredări a antecesoarei pârâtei și dat fiind certificatul de moștenitor eliberat, instanța a respins și aceste pretenții ca neîntemeiate.

(8) să se constate că masa succesorală rămasă pe urma defunctului H. A. se compune din cota de ¾ parte din terenul înscris în CF 359 Fornadia, nr. top 640/1, 641/1, 642/1, 643/1, 644/1, 655/1, 1132/1, 1133/1, 1134/1 și casa și anexele gospodărești și cota de 1/6 parte din imobilul înscris în CF 253 Fornadia;

Potrivit certificatului de moștenitor eliberat, în masa succesorală a defunctului intră doar cota de ½ parte din cota de 192/3840 parte din terenul înscris în CF 359 Fornadia, nr. top 640/1, 641/1, 642/1, 643/1, 644/1, 655/1, 1132/1, 1133/1, 1134/1 și cota de ½ parte din casa și anexele gospodărești existente pe teren. Întrucât nu s-a dovedit existența unei cote excedentare a acestui defunct asupra imobilului teren înscris în această carte funciară, pretenția formulată este neîntemeiată. Dimpotrivă, instanța a constatat că autorii acestui defunct au deținut în proprietate doar cota parte de 192/3840 parte din imobilul teren înscris în CF 359 Fornadia, nr. top 640/1, 641/1, 642/1, 643/1, 644/1, 655/1, 1132/1, 1133/1, 1134/1, astfel că solicitarea de a se constata că defunctul ar fi deținut cota de ¾ parte din întreg imobilul înscris în CF 359 Fornadia ar constitui practic o expropriere de drept și de fapt a celorlalți coproprietari tabulari, fără ca prin aceasta să existe vreun titlu.

În ce privește cota de 1/6 parte din imobilul înscris în CF 253 Fornadia, instanța a constatat că aceasta nu a fost menționată în certificatul de moștenitor eliberat ca făcând parte din masa succesorală a defunctului.

Potrivit înscrierilor din CF_ Șoimuș (provenită din conversia de pe hârtie a CF 253 Fornadia) – filele 209-210 din dosar, imobilul evidențiat sub nr. ord. A1, nr. top 1797/1 teren în suprafață tabulară de 1275 mp. reprezintă proprietatea tabulară a numiților A. A. în cotă de 8/24 parte sub B2.1, H. A. în cotă de 4/24

parte sub B 3.1, V. C. în cotă de 4/24 parte sub B4.1, M. V. în cotă de 4/24 parte sub B6.1, 8.1 și H. V. D. în cotă de 4/24 parte sub B7.1, 9.1.

Iar, conform evidențelor din CF_ Șoimuș (provenită din conversia de pe hârtie a CF 253 Fornadia) – filele 206-207 din dosar, imobilul evidențiat sub nr. ord. A1, nr. top 646, 647, 648, 649 teren intravilan în suprafață tabulară de 7672 mp. reprezintă proprietatea tabulară a numiților: H. N. în cotă de 2/6 parte sub B1, A. A. în cotă de 2/6 parte sub B2, H. A. în cotă de 1/6 parte sub B3 și V. C. în cotă de 1/6 parte sub B 4.

Cu referire la acest din urmă teren, în lucrarea efectuată, expertul topograf a precizat că (fila 335 din dosar) a existat o documentație de parcelare întocmită de expertul C. M. în dosarul 2982/1995 al Judecătoriei D., dar care însă nu a fost înscrisă în evidențele de carte funciară.

Prin urmare, raportat la ansamblul materialului probator administrat, instanța a constatat că în masa succesorală a defunctului H. A. decedat la data de 06 septembrie 1994 intră și cota de 4/24 parte din imobilul teren înscris în CF_ Șoimuș (provenită din conversia de pe hârtie a CF 253 Fornadia) evidențiat sub nr. ord. A1, nr. top 1797/1 în suprafață tabulară de 1275 mp. și cota de 1/6 parte din imobilul teren intravilan înscris în CF_ Șoimuș (provenită din conversia de pe hârtie a CF 253 Fornadia) evidențiat sub nr. ord. A1, nr. top 646, 647, 648, 649 în suprafață tabulară de 7672 mp.

Totodată, având în vedere certificatul de moștenitor și suplimentar nr. 92/27 noiembrie 2008 eliberat de către BNP H. I., instanța a constatat că au calitatea de moștenitori ai defunctului: reclamanta I. M. în cotă de ½ parte (în calitate de moștenitor testamentar al defunctei H. M., care la rândul său a avut calitatea de soț supraviețuitor al defunctului și care a cules ½ din moștenirea acestuia) și pârâta V. C. în cotă de ½ parte (în calitate de nepoată de soră posdecedată). De asemenea, s-a dispus înscrierea dreptului de proprietate dobândit de părți, cu titlu de succesiune, în cartea funciară.

(9) să se constate că defuncta H. M., decedată la data de 17 august 2008, prin actul intitulat „proces-verbal” încheiat la data de 20 iunie 2001 a achitat pârâtei V. C. contravaloarea cotei-părți ce se cuvenea acesteia din moștenirea lăsată de defunctul H. A., decedat la data de 06 septembrie 1994, bunuri mobile și imobile și (10) să se constate că, în aceste condiții, calitatea de moștenitor a defunctului H. A. o are H. M. în cotă de 1/1 parte, în calitate de soție supraviețuitoare și prin plata drepturilor succesorale ce se cuveneau pârâtei V. C. după defunctul H. A.;

Din modul de formulare al acestor două pretenții, se poate constata, pe de o parte susținerea reclamantei în sensul că pârâta V. C. are calitatea de moștenitor legal al defunctului H. A., iar pe de altă parte că prin înțelegerea intervenită ea și-ar fi pierdut această calitate.

Însă, potrivit argumentelor expuse de instanță anterior, în realitate înțelegerea încheiată nu reprezintă o renunțare expresă a pârâtei la succesiunea defunctului H. A., ci această înțelegere poate produce efecte juridice la partajarea bunurilor succesorale.

Cererea reconvențională;

(1) să se constate nulitatea absolută a testamentului autentificat sub nr. 3345 din 13 august 2008 eliberat de BNP M. O. pentru lipsa discernământului testatoarei la data redactării lui;

Procedând cu prioritate la analizarea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei reconvențional în a solicita constatarea nulității absolute a testamentului, invocată de pârâtă prin întâmpinare, instanța a reținut că potrivit dispozițiilor legale orice persoană interesată poate solicita constatarea nulității absolute a unui testament. Astfel, din interpretarea logico-juridică a dispozițiilor legale rezultă că pentru promovarea unei acțiuni în constatarea nulității absolute a unui testament, este necesar ca persoana reclamantă să justifice un interes legitim, personal, născut și actual.

În practică s-a apreciat că nu se justifică un interes legitim atunci când reclamantul nu are, la rândul său, calitatea de moștenitor legal sau testamentar al testatorului, întrucât nu se obține nici un folos practic în urma desființării testamentului.

Prin urmare, având în vedere că prin desființarea acestui testament, reclamanta nu dobândește nici un folos practic întrucât nu i se va putea recunoaște calitatea de moștenitor al testatorului, instanța a respins această pretenție apreciind că nu sunt întrunite cumulativ condițiile de exercițiu ale acțiunii civile sub aspectul întrunirii cerințelor de a avea calitate procesuală activă, respectiv de a justifica un interes legitim, personal, născut și actual.

(2) să se dispună sistarea stării de indiviziune cu privire la imobilele ce compun masa succesorală înscrise în CF 359 Fornadia, nr. top 640/1, 641/1, 642/1, 643/1, 644/1, 655/1, 1132/1, 1133/1, 1134/1 prin atribuirea întregului imobil către ea și obligarea sa la sulta corespunzătoare cotei de proprietate a pârâtei reconvențional.

Potrivit înscrierilor din CF_ Soimuș (provenită din conversia de pe hârtie a CF 359 Fornadia):

Specific regimului juridic al coproprietății este faptul că fiecărui coproprietar îi aparține o cotă-parte ideală, abstractă din dreptul de proprietate, bunul obiect al dreptului de proprietate rămânând nefracționat și are caracter vremelnic deoarece durează în timp până la sistarea ei.

Modalitatea specifică și cea mai frecventă de încetare a coproprietății este partajul sau împărțeala, respectiv operația juridică prin care încetează starea de

coproprietate ori de indiviziune, în sensul că bunul sau bunurile stăpânite pe cote-părți sunt împărțite materialmente între copărtași, fiecare devenind proprietar exclusiv asupra unei părți determinate sau asupra unui anume bun din cele ce formau obiectul coproprietății.

Împărțeala este reglementată în art. 728-799 Cod civil, completate cu prevederile art. 673¹-673¹⁴ Cod procedură civilă, care reglementează procedura specială a împărțelii judiciare.

Potrivit raportului de expertiză în construcții efectuat în cauză, imobilele construcții existente în localitatea Fornadia, nr. 44 se compun din: casa de locuit (cu două pivnițe și două terase), grajd 1, șură și cameră, un șopron și cocină, grajdul 2, anexe diverse (cocini, șoproane, terasă, cotețe, etc), lemnărie, cotarcă, WC, fântână, garduri de împrejmuire imobil, pe toate laturile.

Inițial casa veche edificată în anul 1938 a fost renovată în anul 1970 de defunctul H. A., iar după decesul acestuia în perioada 2000-2004 au fost aduse unele adăugiri, respectiv bucătărie (2004), cămară (2004), terasă 2 (2004), spațiu intrare pod spate (2004), podeste scări (2004), pivnița 2 (2000) – adăugiri efectuate de defuncta H. M. și de concubinul acesteia, respectiv martorul M. N..

Astfel, expertul a concluzionat că valoarea construcțiilor vechi existente în posesia defunctului H. A. (ultimul autor comun al părților) la data decesului acestuia, se circumscrie sumei totale de 22.020,00 lei. Este adevărat că valoarea de circulație a tuturor construcțiilor a fost stabilită de expert la suma de 82.550,00 lei, însă la partajarea acestor imobile instanța va avea în vedere valoarea de 22.020,00 lei întrucât îmbunătățirile și adăugirile efectuate ulterior nu pot profita pârâtei atâta timp cât nu au fost realizate nici de către pârâtă și nici de autorii acesteia.

Întrucât expertul a opinat că aceste construcții nu sunt comod partajabile în natură, la atribuirea lor instanța va avea în vedere dispozițiile art. 673 Cod procedură civilă potrivit cu care – „La formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, … de faptul că unii din coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau alte asemenea”.

Prin urmare, toate construcțiile vor fi atribuite reclamantei atâta timp cât pe de o parte îmbunătățirile și edificarea construcțiilor noi nu au fost realizate de antecesorii pârâtei, iar pe de altă parte cu privire la o parte din aceste bunuri a existat o înțelegere între defuncta H. M. și pârâta V. C., urmând ca pârâta să fie despăgubită cu suma de 16.515,00 lei reprezentând contravaloarea cotei sale de ¾ parte deținută din aceste construcții.

În ce privește imobilul teren înscris în CF_ Soimuș (provenită din conversia de pe hârtie a CF 359 Fornadia), nr. ord. A1, nr. cadastral 2166, nr. top 640/1, 641/1, 642/1, 643/1, 644/1, 655/1, 1132/1, 1133/1, 1134/1 în suprafață tabulară de_ mp., în prealabil, instanța reține că reclamanta deține în proprietate cota de 144/_ parte sub B 23.1, iar pârâta cota de 432/_ parte sub B21.1 și B 22.1.

Conform raportului de expertiză topografică efectuat în cauză, antecesorii părților, respectiv defuncții H. T. și H. V. au deținut din acest imobil cota de 192/3840 parte, respectiv suprafața de 522 mp. evidențiată pe planul de situație (fila 340 din dosar) astfel: suprafața de 391 mp. prin contur de culoare roz și categoria de folosință curți construcții cu valoarea de 4 lei/mp. și suprafața de 131 mp. prin contur de culoare albastru și categoria de folosință arabil intravilan cu

valoarea de 3 lei/mp..

Astfel cum rezultă din lucrarea efectuată, atât reclamanta cât și pârâta folosesc o suprafață mai mare din imobilul evidențiat în CF 359 Fornadia, însă instanța a avut în vedere la soluționarea acestui litigiu doar cotele-părți deținute de acestea, întrucât nu a fost investită să se pronunțe și pe o eventuală constatare a dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune pentru suprafața excedentară.

În consecință, instanța a dispus sistarea stării de indiviziune conform cotelor din cartea funciară, în sensul că va atribui reclamantei . nou (640/1, 641/1, 642/1, 643/1, 644/1, 655/1, 1132/1, 1133/1, 1134/1)/2 cu profilul curți construcții în suprafață de 391 mp. evidențiată pe planul de situație prin contur de culoare roz pe care se află edificate construcțiile și va atribui pârâtei . nou (640/1, 641/1, 642/1, 643/1, 644/1, 655/1, 1132/1, 1133/1, 1134/1)/3 cu profilul arabil intravilan în suprafață de 131 mp. evidențiată pe planul de situație prin contur de culoare albastru, urmând ca . nou (640/1, 641/1, 642/1, 643/1, 644/1, 655/1, 1132/1, 1133/1, 1134/1)/1 în suprafață de 9914 mp. cu profilul pășune și fânaț intravilan să se renoteze în cartea funciară pe numele celorlalți proprietari tabulari, cu excepția reclamantei și pârâtei, și cu menținerea titlurilor originale de dobândire. Totodată, s-a dispus efectuarea cuvenitelor mențiuni în evidențele de carte funciară.

Pentru egalizarea valorică a loturilor, potrivit cotelor-părți deținute, s-a dispus obligarea reclamantei la plata sumei de 1.075,00 lei (391 mp. x 4 lei/mp. x ¾ - 131 mp. x 3 lei/mp. x 1/4) către pârâtă cu titlu de sultă.

În ce privește imobilul teren înscris în CF 253 Fornadia, instanța nu a dispus partajarea acestuia întrucât niciuna din părțile litigante nu a formulat vreo solicitare în acest sens.

Pentru cele ce preced, instanța a admis în parte acțiunea principală în sensul că a constatat că în masa succesorală a defunctului H. A. decedat la data de 06 septembrie 1994 intră și: cota de 4/24 parte din imobilul teren înscris în CF_ Șoimuș (provenită din conversia de pe hârtie a CF 253 Fornadia) evidențiat sub nr. ord. A1, nr. top 1797/1 în suprafață tabulară de 1275 mp. și cota de 1/6 parte din imobilul teren intravilan înscris în CF_ Șoimuș (provenită din conversia de pe hârtie a CF 253 Fornadia) evidențiat sub nr. ord. A1, nr. top 646, 647, 648, 649 în suprafață tabulară de 7672 mp., a constatat că potrivit certificatului de moștenitor și suplimentar nr. 92/27 noiembrie 2008 eliberat de către BNP H. I., au calitatea de moștenitori ai defunctului: reclamanta I. M. în cotă de ½ parte (în calitate de moștenitor testamentar al defunctei H. M., care la rândul său a avut calitatea de soț supraviețuitor al defunctului și a cules ½ din moștenirea acestuia) și pârâta V. C. în cotă de ½ parte (în calitate de nepoată de soră posdecedată) și a dispus înscrierea dreptului de proprietate dobândit de părți, cu titlu de succesiune, în cartea funciară, și a respins în rest cererea.

Totodată a admis în parte cererea reconvențională, și a respins-o în rest, în sensul că a dispus sistarea stării de indiviziune asupra imobilului teren și construcții înscris în CF_ Soimuș (provenită din conversia de pe hârtie a CF 359 Fornadia), după cum urmează:

A atribuit reclamantei I. M., Lotul nr. 1, compus din construcțiile evidențiate la nr. ord. A1.1, nr. cadastral 2166-C1 casa de la nr. 44, A1.2, nr. cadastral 2166-C2 anexă gospodărească, A1.3, nr. cadastral 2166-C3 anexă gospodărească și A1.4, nr. cadastral 2166-C4 anexă și . nou (640/1, 641/1, 642/1, 643/1, 644/1, 655/1, 1132/1, 1133/1, 1134/1)/2 teren cu profilul

curți construcții în suprafață de 391 mp. evidențiată pe planul de situație prin contur de culoare roz pe care se află edificate construcțiile. Va atribui pârâtei V. C., Lotul nr. 2, compus din . nou (640/1, 641/1, 642/1, 643/1, 644/1, 655/1, 1132/1, 1133/1, 1134/1)/3 teren cu profilul arabil intravilan în suprafață de 131 mp. evidențiată pe planul de situație prin contur de culoare albastru, urmând ca . nou (640/1, 641/1, 642/1, 643/1, 644/1, 655/1, 1132/1, 1133/1, 1134/1)/1 teren în suprafață de 9914 mp. cu profilul pășune și fânaț intravilan să se renoteze în cartea funciară pe numele celorlalți proprietari tabulari, cu excepția reclamantei și pârâtei, și cu menținerea titlurilor originale de dobândire. Totodată, a dispus efectuarea cuvenitelor mențiuni în evidențele de carte funciară.

Pentru egalizarea valorică a loturilor, în temeiul art. 673⁵ alin. 2 teza finală Cod procedură civilă, a fost obligată reclamanta la plata sumei de 17.590,00 lei (16.515,00 lei – construcții + 1.075,00 lei – teren ) către pârâtă, cu titlu de sultă.

În temeiul art. 276 Cod procedură civilă, a compensat în totalitate cheltuielile judiciare făcute de părți în prezenta procedură.

2.Motivele și temeiul juridic al recursului promovat

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs , la data de 12.02.2013, reclamanta I. M., solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul de a se constata că O. M. a fost escontestata pentru cota sa de moștenire după H. T. cu suma de 3100 lei și o cantitate de lemn pentru construcții potrivit sent.civ nr 4648/1999 pronunțată în dos. nr 2982/1995; să se constate că defuncta H. M., decedată la 17 august 2008, prin actul intitulat „proces –verbal, încheiat la data de 20 iunie 2001, a achitat pârâtei V. C. contravaloarea cotei părți ce se cuvenea acesteia din moștenirea lăsată de defunctul H. A. decedat la 6 septembrie 1994, bunuri mobile și imobile.; să se constate că masa succesorală rămasă pe urma def. H. V., decedată la 11 iunie 1973 se compune din cota de ½ parte din cota de 192/2480 din imobilul situat în . și înscris încf_ Soimiș cu nr top 640/1,641/1,642/1,643/1,644/1,645/1,1132/1,1133/1,1134/1, provenită din conversia cf 359 Fornădie și cota de ½ parte din casa și anexe gospodărești; să se constate că au calitate de moștenitori ai defunctei H. V., O. M. în cotă de ½ parte( respectiv ¼ parte din întreg)și H. A. în cotă de ½ parte(respectiv ¾ parte din întreg)în calitate de copii; să se constate că, în aceste condiții, calitatea de moștenitor a defunctului H. A. o are H. M., în cota de 1/1 parte, în calitate de soție supraviețuitoare și prin plata drepturilor succesorale ce se cuveneau pârâtei V. C. după def H. A..; să se constate că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei H. M. se compune din cota de ¾ parte din cota de 195/3840 parte din imobilul situat în Șoimuș și înscris în CF60546 Șoimuș cu nr top 640/1,641/1,642/1,643/1,644/1,645/1,1132/1,1133/1,1134/1, provenită din conversia pe hârtie a cf 359 Fornădie și cota de ¾ parte din casa și anexele gospodărești și cota de 1/6 parte din imobilul înscris în cf 253 Fornădie; să se constate că recurenta potrivit testamentului autentificat sub nr 3345 din 13 august 2008 are calitatea de unica moștenitoare a averii defunctei H. M. în cota de 1/1 parte și să se dispună intabularea acesteia în CF_ Șoimuș și CF 253 Fornădia; să se constate că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei O. M., decedată de 11 iulie 1997, se compune din cota de ¼ parte din imobilul situat în Șoimuș și înscris în cf_ Șoimuș cu nr

top640/1,641/1,642/1,643/1,644/1,645/1,1132/1,1133/1,1134/1, și cota de ¼ parte din casa și anexele gospodărești; să se constate că are calitate de moștenitor, în cota de 1/1 parte, a defunctei O. M M. pârâta V. C. în calitate de fiică, să se dispună ieșirea din indiviziune prin formare de loturi în natură cu solicitarea ca din lotul reclamantei să facă parte: 1) construcțiile în întregime în valoare de 22.020 lei, urmând a achita pârâtei o sultă de 5.505 lei conform cotei de ¼ parte ce se cuvine pârâtei; 2) terenul în suprafață de 2980 mp în valaore de_ lei, cu nr top nou(640/1,641/1,642/1,643/1,644/1,645/1,1132/1,1133/1,1134/1)2 înscrisă în cf_ Șoimuș:3) precum și terenul în suprafață de 1214 mp cu nr top nou (646,647,648,649)/3 înscrisă în cf 253 Fornădie, iar din lotul pârâtei să facă parte:1) terenul în suprafață de 1634 mp, în valoare de 4902 lei, cu nr top nou (640/1,642/1,643/1,644/1,645/1,1132/1,1133/1,1134/1)3 înscrisă în cf_ Șoimuș,2) precum și terenul în suprafață de 1214 mp cu nr top nou (646,647,648,649)/2 înscrisă în cf 253 Fornădia., iar la data de 13.02.2013 pârâta V. C. solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și în rejudecare modificarea parțială a hotărârii atacate în sensul de a se dispune ieșirea din indiviziune cu privire la imobilele înscrise în cf 359 Fornădia nr top 640/1,641/1,642/1,643/1,644/1,655/1,1132/1,1133/1,1134/1 prin formarea a două loturi în natură, în lotul pârâtei urmând să fie inclusă suprafața de 1634 mp cuprinsă între punctele 59-88-65-61-60 și a suprafeței de 1214 mp cuprinsă între punctele 59-82-79-57-58 și a grajdului edificat pe acest teren iar în lotul reclamantei suprafața de 2980 mp cu profilul curți, construcții conform planului de situație cuprins în anexa 1 la raportul de expertiză topografică; să fie obligați pârâții care se opun la admiterea recursului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea căii de atac promovate susțin ambele recurente că hotărârea instanței de fond a fost dată ca urmare a unei analize eronate a fondului cauzei, aceasta fiind confuză în prezentarea aspectelor de natură a da lămurire în ceea ce privește incidența textului de lege la care aceasta a înțeles să facă raportarea.

În concret reclamanta I. M. a arătat că:

Cu privire la constatarea faptului că O. M. și V. C. au fost despăgubite în ceea ce privește succesiunea după H. T. și H. A. reține instanța de fond că nu a fost probată pretinsa exheredare a numitei O. M. la succesiunea defunctului Hebț A..

iar în ceea ce privește exheredarea pârâtei V. C. la succesiunea defunctului H. A. ca din modul de formulare a cererii se înțelege ca V. C. are calitate de moștenitoare a defunctului H. A., iar pe de altă parte că și-a pierdut această calitate ca urmare a acestei înțelegeri care ar fi o renunțare la succesiune. S-a mai susținut că aceasta înțelegere poate produce efecte doar la partajarea bunurilor succesorale.

În primul și în primul rând se observă că este vorba de o despăgubire a defunctei O. M., mama pârâtei, în ceea ce privește dreptul sau la succesiunea lui H. T. tatăl său și nu la succesiunea lui H. A. care a fost fratele ei după cum reține instanța în motivarea hotărârii. Plata dreptului cuvenit lui O. M. la succesiunea tatălui său a fost făcută de fratele sau H. A. după cum rezultă din motivarea sentinței civile nr 4648/1999 pronunțată în dosarul

2982/1995.Această reținere a unei instanțe de judecată, chiar dacă hotărârea a fost casată de instanța de recurs și trimisă spre rejudecare la Judecătoria D. unde s-a perimat, trebuia coroborată de instanța de fond cu conținutul proceselor verbale încheiate l data de 20 iunie 2001 și 24 martie 2002 V. C. și H. M..

Potrivit „procesului –verbal” încheiat la data de 20 iunie 2001 acesta are de fapt rolul unei tranzacții scopul fiind acela de „sistare definitivă a procesului” respectiv a dosarului nr 2148/2001 al Judecătoriei D. în condițiile în care H. M. achita pârâtei V. C. suma de 50.000.000 lei reprezentând”rascumpărare a bunurilor mobile și imobile după defunctul H. A.” bunuri enumerate ca fiind casa, anexe gospodărești, motor, lemne, drujbe, incubator, grădina.

Potrivit punctului 1 din acest proces verbal reclamanții V. S. și V. C. trebuiau să facă demersurile necesare pentru sistarea definitivă a procesului, Pe de altă parte procesul verbal din data de 24 martie 2002 consemnează plata diferenței de preț de 30.000.000 lei precum și obligația pârâtei V. C. de a se prezenta la notar în scopul întocmirii actelor necesare pentru ca averea lui H. A. să treacă în patrimoniul defunctei H. M..

Iată deci că prin cele două procese verbale se recunoaște faptul că bunurile pentru care H. M. a plătit suma de 50.000.000 lei sunt ale lui H. A. prin aceasta recunoscându-se implicit și faptul că H. A. a achitat surorii sale O. M. cota parte din succesiunea ce i se cuvenea acesteia după tatăl său H. T. (aspect reținut prin hotărârea 4648/1999).

În răspunsurile date la interogator, la întrebările 1,3,4,5,6 pârâta recunoaște nu numai plata sumelor de bani dar și procesele verbale din 20 iunie 2001 și 24 martie 2002. La întrebarea 2 pârâta arată însă că suma de bani primită reprezintă contravaloarea folosinței cotei părți ce i se cuvenea acesteia din averea lui H. A., în disprețul celor consemnate în conținutul proceselor verbale.

În cauză a fost audiat numitul M. N. care confirmă și el lata sumei de bani ce reprezintă cota parte ce se cuvenea pârâtei V. C. după unchiul său H. A..

Actul sub semnătură privată recunoscut de partea de la care provine are valoarea probantă a unui înscris autentic, potrivit dispozițiilor C civil art 1176, instanța de judecată fiind obligată să-l rețină ca mijloc de probă.

În motivarea hotărârii instanța de fond reține că aceste pretenții ale reclamantei pot fi avute în vedere la partaj ori în speța de față suntem într-un proces de partaj, situație în care absolut nejustificat prin hotărârea pronunțată nu s-au avut în vedere pretențiile sale.

Nu contestă împrejurarea că din modul în care a formulat petitul acțiunii s-ar putea înțelege faptul că pe de o parte contestă dreptul la succesiunea lui A. a pârâtei iar pe de altă parte îl recunoștea dar această prezentare a cotelor ce se cuvin acesteia în urma succesiunii după mama ei precum și față de faptul că partea ce i se cuvenea după unchiul ei a fost primită în totalitate, a avut drept scop stabilirea unei cote după care urmează să se calculeze dreptul ce i se cuvine ei și dreptul ce se cuvine pârâtei.

Suma de bani achitată pârâtei precum și mamei acesteia îi conferă un drept doar aferent cotei de ¼ parte din bunurile ce constituie masa succesorală rămasă pe urma defunctului H. V. și la această cotă a apreciat că trebuie calculată sulta ce trebuie să o achite.

De asemenea având în vedere cele mai sus arătate partea ce se cuvine pârâtei din terenul ce face parte din curtea și grădina casei înscris în cf_ Șoimuș provenită din conversia pe hârtie a cf 253 Fornădia fiind a lui H. A., aceasta este intabulat în cartea funciară, cota de 1/6 parte, i se cuvine reclamantei, pârâta fiind exheredată în ceea ce privește moștenirea lăsată de acesta urmând a fi intabulată reclamantei în aceasta carte funciară în calitate de proprietară.

În ceea ce privește partajarea imobilelor o nemulțumește faptul că instanța de judecată i-a atribuit teren strict aferent cotei sale de proprietate în condițiile în care a solicitat partajarea terenului potrivit folosinței, așa cum arătat mai sus.

În concret pârâta V. C. a arătat că prin sentința civilă nr.372/2013 a Judecătoriei D. a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantă precum și cererea reconvențională formulată de pârâtă dispunându-se ieșirea din indiviziune cu privire la imobilele din litigiu conform variantei cuprinsă în anexa 2 din raportul de expertiză topografică.

Unul din criteriile determinante în partajul judiciar îl constituie folosința actuală împrejurare de care instanța de fond nu a ținut seama.

Dimpotrivă după trei ani de judecată s-au regăsit în situația de a se întabula pe o suprafață de 100 mp. care nu corespunde unei reale identificări în cf. Aceasta cu atât mai mult niciuna dintre părțile din litigiu nu au contestat întinderea suprafețelor reale și partajarea conform folosinței actuale.

În drept calea de atac a fost întemeiată pe dispozițiile art.312 C.pr civilă.

Recursul reclamantei a fost timbrat cu 194,5 lei taxă de timbru și 5 lei timbru judiciar (fila 23), iar recursul pârâtei cu 10 lei taxă de timbru și 0,3 lei timbru judiciar (fila 25).

3. Întâmpinarea formulată în cauză.

Prin întâmpinarea formulată în condițiile art 118 Cod procedură civilă, intimata I. M. a solicitat respingerea recursului formulat de recurenta V. C. ca neîntemeiat, arătând în esență că, criticile aduse de aceasta sentinței atacate, prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, constau de fapt în reiterarea unor motive, pe care, contrar susținerii acestuia,instanța de fond le-a avut în vedere, le-a analizat și motivat..

4.Considerentele și soluția asupra recursului.

Recursurile, urmează a fi respinse ca nefondate, conform dispozițiilor art.304/1 și art 312 C pr civilă, în raport de temeiul de drept invocat și raportat la motivele înfățișate de recurente, în considerarea celor ce urmează:

În cauză ambele recurente, reiterând argumentele expuse prin acțiune și cererea reconvențională, efectuează de fapt o critică a hotărârii instanței de fond, prin prisma modului în care aceasta a interpretat probele administrate în cauză de ambele părți litigante și a aplicat dispozițiile legale în materie, criticând îndeosebi faptul că instanța de fond a procedat la partajarea imobilelor conform cotelor înscrise în CF și nu conform folosinței faptice.

41. Asupra recursului promovat de reclamanta I. M. Tribunalul reține următoarele:

4.1.1 În primul rând Tribunalul constată că termenul folosit de către reclamanta recurentă I. M. și preluat ca atare de către instanța de fond „-escontestat” se referă la termenul „escontentat” .

În al doilea rând escontentarea nu are nici o legătură terminologică cu expresia folosită în cadrul aceleiași propoziții cu „exherdarea”

În privința cererii de a se constata că defuncta O. M. a fost escontentată pentru cota sa de moștenire după H. T. – tatăl său, de către fratele acesteia H. A., cu 3100 lei și o cantitate de lemn pentru construcții, potrivit sentinței civile nr. 4648/1999 pronunțată de Judecătoria D. în dosarul nr 2982/1995, Tribunalul reține două aspecte:

Hotărârea nr. 4648/1999 a Judecătoriei D. a fost casată astfel încât nu poate produce nici un efect juridic, nici măcar întreruptiv de prescripție.

Cererea de a se constata că defuncta O. M. a fost despăgubită pentru cota sa de moștenire – deci de a se constata că s-a achitat o sumă de bani în anul 1999 (probabil anterior prin 1995), are caracterul unei acțiuni personale și este supusă termenului general de prescripție de 3 ani, prevăzut de art 3 alin 1 din Decretul nr 167/1958.

Raportat pe de-o parte la momentul plății iar pe de altă parte la momentul formulării cererii în instanță -25.05.2009, Tribunalul constată că în privința acestei cereri era prescris dreptul material la acțiune.

Trecând peste această excepție instanța de fond a constatat că cererea este nedovedită.

Tribunalul reține că reclamanta recurentă și-a întemeiat probațiunea pe înscrisul sub semnătură privată din 20.06.2001 (f.7-8 fond) și cel din 24.03.2002 (f.9 fond) interogatoriul pârâtei V. C. (f.92 fond) și pe declarația martorului M. N. (fila 96 fond).

Se constată că, cele două înscrisuri au fost încheiate între defuncta H. M. și pârâta V. C., iar în timpul vieții primeia, convențiile cuprinse în aceste înscrisuri nu s-au materializat prin transpunerea lor în acte autentice.

Prin răspunsul la interogatoriu la întrebarea nr.5 pârâta V. C. a declarat că nu a fost niciodată de acord să se prezinte la notar în scopul de a „trece averea lui H. A. pe numele defunctei H. M., astfel că nu sunt incidente dispozițiile art 1176 C civil.

Mai mult ambele părți s-au prezentat la BNP H. I. la data de 27.11.2008,prin urmare la o dată ulterioară, și au consimțit la eliberarea certificatului de moștenitor și suplimentar nr 92 la certificatul de moștenitor nr.73,după defunctul H. T..

Față de cele ce preced, se apreciază că nici pe fond cererea în discuție nu era fondată.

4.1.2. La motivul de recurs II reclamanta motivează că i se cuvine cota de 1/6 părți din imobilul înscris în CF 61.900 Șoimuș pe numele defunctului H. A. întrucât pârâta a fost exheredată.

Exheredarea reprezintă dispoziția de ultimă voință prin care testatorul înlătură de la moștenire/dezmoștenește pe unul sau mai mulți dintre moștenitori legali, în limitele legii.

În cauză nu a fost înfățișat nici un testament al defunctului H. A. ale cărui dispoziții să prevadă o exheredare a pârâtei sau a defunctei H. M..

4.1.3 În mod corect și legal a procedat instanța de fond la partajarea

imobilelor în natură conform cotelor de proprietate înscrise în CF și nu conform folosinței faptice, în consens cu dispozițiile art 673⁵ C pr civilă și reținând că părțile nu s-au învoit asupra parcelelor.

Tribunalul constată că partajarea în natură conform folosinței faptice se poate realiza doar atunci când suprafețe folosite corespund cu suprafețele ce rezultă din cotele părți înscrise în CF ,sau cu atribuire de sultă în compensație însă doar atunci când părțile sunt de acord.

În speță, Tribunalul constată că această înțelegere nu s-a realizat, ambele părți disputându-și . 1214 mp pe care se află amplasat grajdul construit în suprafață de 83 mp identificat în schița de la fila 33a fond între punctele 57-58-59-82-81-80-79 ,constituie anexă la raportul de expertiză tehnică judiciară topografică întocmit de expert M. D. E..

4.2. Pentru aceleași considerente, prezentate anterior la pct.4.1.3, recursul pârâtei V. C., prin care solicita ca ieșirea din indiviziune să se realizeze conform folosinței faptice, se apreciază a fi nefondat, urmând a fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondate recursurile formulate de reclamanta I. M. și de pârâta V. C., împotriva sentinței civile nr372/.2013, pronunțată de Judecătoria D..

Fără cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică azi,17.10.2013.

Președinte Judecător Judecător

C. M. A. V. A. E. N. C. A.

Grefier V. E. A.

CMA/VEA -2 ex

07.11. 2013;

Judecător fond - A. L. S.

← Reziliere contract. Decizia nr. 241/2013. Tribunalul HUNEDOARA		Contestaţie la executare. Decizia nr. 675/2013. Tribunalul... →

Succesiune. Decizia nr. 822/2013. Tribunalul HUNEDOARA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Succesiune. Decizia nr. 822/2013. Tribunalul HUNEDOARA