Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr. 1196/2015. Tribunalul IALOMIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1196/2015 pronunțată de Tribunalul IALOMIŢA la data de 10-12-2015 în dosarul nr. 1196/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IALOMIȚA - SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 1196/A
Ședința publică de la 10 Decembrie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: D. R.
JUDECĂTOR: R. M. I.
GREFIER: M. I.
Pe rol soluționarea apelului civil declarat de apelantul-reclamant Ș. H., cu domiciliul în . și cu domiciliul ales la Cb. Av. „P. D.” din Urziceni, .. 20, .. 2, ., împotriva sentinței civile nr. 1450 din 06.11.2014 pronunțată de Judecătoria Urziceni în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă V. C., cu domiciliul în Hunedoara, ., .. D, ., având ca obiect hotărâre care sa tina loc de act autentic .
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura fiind legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefier, care învederează că potrivit referatului întocmit la data de 23.11.2015 de biroul arhivă din cadrul Tribunalului Ialomița, dosarul a rămas în nelucrare timp de 6 luni de la data suspendării, urmând a se dispune măsurile legale pentru judecarea cauzei, după care;
Tribunalul, față de rămânerea în nelucrare a cauzei timp de peste 6 luni de la data suspendării, față de actele și lucrările dosarului, din oficiu, invocă excepția perimării cererii de apel și rămâne în pronunțare pe această excepție.
După deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 1450 din data de 6 noiembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Urziceni, s-a respins acțiunea formulată de reclamantul Ș. H. în contradictoriu cu pârâta V. C., ca neîntemeiată.
S-a luat act că pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că potrivit titlului de proprietate nr._/_, eliberat la data de 01.02.1994 de Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Ialomița, pârâta este proprietara suprafeței de 3 ha 1600 m.p. teren arabil, situat în extravilanul comunei Armășești, satul Nenișori, județul Ialomița.
Pârâta a întocmit un înscris sub semnătură privată adresat Primăriei Armășești, la o dată neprecizată, prin care a arătat că a vândut pământul care i s-a cuvenit de la părinții săi, G. C. și B. C., numitului Ș. A., cu domiciliul în ..
Instanța a apreciat că acțiunea introdusă de reclamant este neîntemeiată, urmând a fi respinsă ca atare pentru următoarele considerente:
Promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare prin care părțile s-au obligat să constituie în viitor un drept real asupra unui bun imobil naște în sarcina acestora obligația de a încheia contractul asumat, instanța judecătorească având posibilitatea să pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare în caz de neîndeplinire a obligațiilor de către una din părți.
În opinia instanței de fond, în speța dedusă judecății nu s-a făcut dovada existenței unui antecontract de vânzare – cumpărare valabil având ca obiect suprafața de 3 ha 1600 m.p. teren arabil, situat în extravilanul comunei Armășești, satul Nenișori, județul Ialomița, menționată în cererea de chemare în judecată.
În lipsa unui antecontract de vânzare-cumpărare valabil având ca obiect suprafața menționată în cererea de chemare în judecată, nu se poate face aplicarea dispozițiilor art. 5 alin. 2 din Titlul X al Legii nr. 247/2005, în conformitate cu care în situația în care una dintre părți refuză, ulterior încheierii antecontractului, să încheie contractul în formă autentică, partea care și-a îndeplinit obligațiile poate sesiza instanța pentru pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract.
Cu privire la condițiile ce trebuie îndeplinite de lucrul ce formează obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare, instanța a arătat că acestea trebuie să fie, în general, aceleași ca în situația încheierii contractului de vânzare, raportat la faptul că, prin antecontract, părțile se obligă ca în viitor să încheie contractul de vânzare.
S-a reținut că înscrisul sub semnătură privată depus la dosar nu conține un obiect concret, corect și legal determinat, pe baza căruia să se poată solicita validarea prin acțiune de constatare a vânzării. Promitentul-cumpărător deține doar un înscris redactat incomplet și imperfect, pe baza căruia nu poate solicita constatarea vânzării. O eventuală încercare a instanței de a găsi un corespondent între terenul menționat în acel înscris sub semnătură privată și terenul individualizat în titlul de proprietate excede conținutului convenției, duce la modificarea ei și, deci, nu poate fi făcută decât cu acordul ambelor părți. În situația în care s-ar susține totuși că lucrul care formează obiectul așa-zisului antecontract este determinabil, instanța de fond a menționat că lipsesc alte elemente esențiale ale unei convenții valabile.
În primul rând, în prezenta cauză nu se poate vorbi nici măcar de o convenție deoarece înscrisul depus la dosar este semnat doar de către pârâtă, fiind adresat Primăriei comunei Armășești. Or, promisiunea de vânzare-cumpărare reprezintă, în esență, un contract. Ca atare, trebuie semnat de ambele părți, inclusiv de promitentul-cumpărător, înscrisul depus la dosar nefiind însușit de acesta prin semnătură. Mai mult, acesta nici nu este datat.
S-a mai reținut că în înscrisul anexat la fila 6 nu a fost menționat prețul vânzării. Or, prețul trebuie să fie stabilit în bani (aceasta fiind de esența contractului de vânzare-cumpărare, atât sub imperiul Vechiului Cod civil, cât și a Noului Cod), să fie determinat sau determinabil, sincer și serios. Din acel înscris depus la dosar prețul (elementul esențial de validitate) lipsește cu desăvârșire.
În consecință, s-a reținut că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. 5 alin. 2 din Titlul X din Legea nr. 247/2005, deoarece înscrisul depus la dosar nu îndeplinește condițiile de valabilitate ale unui antecontract de vânzare-cumpărare, nefiind însușit de către promitentul-cumpărător prin semnătură, nefiind datat, omițându-se a se menționa prețul, care reprezintă un element esențial, iar terenul care formează obiectul contractului nu este individualizat corespunzător.
Totodată, s-a constatat că reclamantul nu a depus la dosar un extras de carte funciară sau un certificat de sarcini, motiv pentru care în acest moment nu se cunoaște dacă terenul în litigiu se mai află în proprietatea pârâtei sau a fost înstrăinat între timp. De asemenea, deși apărătorul reclamantului a susținut în ședință publică că a făcut dovada cu înscrisuri eliberate de primărie că reclamantul este cel care achită impozitul, din analiza actelor dosarului s-a reținut că nu s-a probat acest aspect. Chiar și în situația în care la dosar ar fi existat dovezi care să ateste fără putință de tăgadă că terenul nu a fost înstrăinat de la emiterea titlului și până în prezent, aflându-se încă în proprietatea pârâtei, cât și faptul că reclamantul este cel care plătește impozitul aferent, acțiunea ar fi fost oricum respinsă pentru lipsa elementelor esențiale ale antecontractului.
Un ultim aspect menționat de instanța de fond este acela că nici martorul audiat nu a individualizat terenul. Chiar dacă acesta a menționat prețul, acest aspect nu poate acoperi lipsa indicării prețului în așa-zisul antecontract depus la dosar. În plus, martorul a menționat că prețul vânzării a fost de 17.500.000 lei vechi - ROL, iar reclamantul a arătat în cererea de chemare în judecată că prețul vânzării a fost de 6.000.000 lei vechi - ROL. De asemenea, chiar dacă ar fi reală susținerea potrivit căreia reclamantul folosește în prezent terenul și achită impozitele aferente, acțiunea reclamantului nu ar putea fi admisă în lipsa unui antecontract de vânzare-cumpărare valabil.
Pentru considerentele mai sus expuse, instanța a respins acțiunea formulată de reclamantul Ș. H. în contradictoriu cu pârâta V. C., ca neîntemeiată.
Împotriva acestei soluții, în termen legal, a declarat apel motivat reclamantul Ș. H..
În motivare acesta a arătat că instanța de fond, în mod nelegal, a respins acțiunea deoarece, în opinia sa, în mod incorect, nu a apreciat actul unilateral de voință formulat de V. C. ca o voință liberă, neviciată în sensul că aceasta recunoaște că i-a vândut suprafața de teren în litigiu. Mai mult, apelantul a arătat că a făcut dovada faptului că folosește acest teren din anul 1994 netulburat, ca un adevărat proprietar.
Ca atare, apreciază că apelul este întemeiat, solicitând admiterea acestuia astfel cum a fost formulat.
La termenul de judecată din data de 10.12.2015, instanța, din oficiu, a invocat excepția perimării cererii de apel cu privire la care reține următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 05.03.2015, Tribunalul Ialomița, în baza art. 412 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă, a dispus suspendarea judecății până la introducerea în cauză a moștenitorilor apelantului-reclamant.
Având în vedere referatul întocmit la data de 23.11.2015 de către biroul arhivă al tribunalului, din care rezultă că dosarul de față a rămas în nelucrare timp de 6 luni de zile, în temeiul art. 416 alin. 1 coroborat cu art. 420 NCPC, instanța va admite excepția perimării cererii de apel și va constata perimată cererea de apel în dosarul civil nr._ .
Văzând și dispozițiile art. 421 alin. 2 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția perimării cererii de apel, invocată de instanță din oficiu.
În baza art. 416 alin. 1 coroborat cu art. 420 Noul Cod de procedură civilă, constată perimată cererea de apel în dosarul civil nr._ .
Cu drept de recurs în 5 zile de la pronunțare la Curtea de Apel București. Cererea de recurs se va depune la Tribunalul Ialomița - Secția civilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 10.12.2015.
Președinte, D. R. | Judecător, R. M. I. | |
Grefier, M. I. |
Red./Tehnored.R.D.
4 ex./30.12.2015
Jud.fond. N. G.-F.
| ← Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art.... | Pretenţii. Decizia nr. 1204/2015. Tribunalul IALOMIŢA → |
|---|
