Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr. 399/2015. Tribunalul IALOMIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 399/2015 pronunțată de Tribunalul IALOMIŢA la data de 22-09-2015 în dosarul nr. 662/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IALOMIȚA-SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 662A
Ședința publică de la 22 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE – T. I.
Judecător – D. C. T.
Grefier – Z. N.
Pe rol judecarea apelului civil formulat de apelanta-reclamantă D. L. împotriva sentinței civile nr.399/12.03.2015 pronunțată de Judecătoria Urziceni în contradictoriu cu intimatul-pârât C. I., având ca obiect hotărâre care sa tina loc de act autentic.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul-pârât C. I., lipsă fiind apelanta-reclamantă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că apelanta-reclamantă a depus dovada consemnării taxei judiciare de timbru în sumă de 357 lei, cu chitanța . nr.1847/14.09.2015.
Se prezintă și tatăl apelantei-reclamante D. L. care, întrebat fiind, arată că nu are procură de reprezentare.
Intimatul-pârât C. I., întrebat fiind, arată că nu are alte cereri de formulat, probe de solicitat sau excepții de invocat.
Instanța ia act că apelanta-reclamantă a depus dovada consemnării taxei judiciare de timbru în sumă de 357 lei, cu chitanța . nr.1847/14.09.2015, documentul de plată fiind anulat la dosar, că nu mai sunt alte cereri de formulat, probe de solicitat sau excepții de invocat și acordă cuvântul în susținerea, respectiv combaterea motivelor de apel.
Intimatul-pârât C. I. apreciază că instanța de fond a apreciat în mod corect materialul probator administrat în cauză. Arată că între părți a fost încheiată o tranzacție numai că apelanta a întocmit un precontract de vânzare-cumpărare, după care a plecat în străinătate și nu a mai venit pentru a finaliza actele, între timp, pe terenul respectiv fiind instituit sechestru.
Pentru aceste motive solicită respingerea apelului.
Dezbaterile declarându-se încheiate cauza a rămas în pronunțare.
După deliberare.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Din actele și lucrările dosarului tribunalul reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 399 pronunțată de Judecătoria Urziceni la data de 12.03.2015 s-a respins cererea formulată de reclamanta D. L., cu domiciliul în . în contradictoriu cu pârâtul C. I., cu domiciliul în mun. Urziceni, ., județul Ialomița.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut, pe baza materialului probator administrat în cauză, că la data de 10.10.2006 reclamanta D. L., în calitate de promitent dobânditor, a încheiat cu pârâtul C. I., antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2164, de B.N.P. D. L., prin care pârâtul s-a obligat să vândă reclamantei suprafața de 1.000 m.p. teren arabil fără construcții, din suprafața totală de 11.380 m.p. teren situata în intravilanul municipiului Urziceni, județul Ialomița, tarlaua 198 . ca vecini: la N- De 214, la S- D. M.; la E- HC 1001/4, la V - .>
Prețul imobilului în sumă de 7.500 lei a fost achitat integral de reclamantă astfel: suma de 3.000 lei la data încheierii antecontractului (10.06.2006), ulterior 1.500 lei, iar suma de 3.000 lei la data încheierii actului adițional la antecontract (31.08.2007).
Din certificatul de atestare fiscală pentru persoane fizice privind impozitele și taxele locale nr._/29.09.2014, depus la fila 29 din dosar, rezultă că pentru imobilul ce face obiectul cauzei, impozitele nu sunt achitate, rezultând un debit total de 15.206,50 lei.
Instanța a acordat părților un termen suficient pentru ca acestea să facă dovada achitării integrale și la zi a acestor impozite, însă nu s-au conformat.
Pe cale de consecință, instanța a reținut că lipsa unui certificat de atestare fiscală prin care să se ateste achitarea tuturor obligațiilor fiscale de plată datorate autorității administrației publice locale în a cărei rază se află înregistrat fiscal bunul reprezintă un impediment legal pentru pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.
Nu a putut fi reținută apărarea reclamantei în sensul că nu poate face această dovadă, deoarece plata acestor debite incumbă pârâtului, instanța considerând că și reclamanta poate achita aceste impozite în contul acestuia, putându-le recupera în situația în care instanța va constata că plata acestora revenea celeilalte părți.
Față de acest impediment, instanța a respins acțiunea, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei soluții, în termen legal a declarat apel motivat reclamanta D. L., considerând-o netemeinică și nelegală întrucât apreciază că în mod eronat s-au interpretat dispozițiile legale, respectiv art. 113 din Codul de procedură fiscală.
Apelanta susține că și-a îndeplinit obligațiile asumate prin contract și că nu se face vinovată de faptul că pârâtul are asemenea datorii, iar instanța ar fi putut să-i pună în vedere să achite la zi impozitul pe terenul în suprafață de 1.000 m.p. ce face obiectul acestui dosar, dar nu și impozitul datorat pe casa lui.
Solicită admiterea apelului și rejudecând să fie schimbată în tot sentința atacată, cu admiterea cererii astfel cum a fost formulată.
Intimatul-pârât a formulat întâmpinare, prin care arată că instanța de fond a apreciat în mod corect situația de fapt și a pronunțat o soluție legal, respingând cererea. Solicită respingerea apelului, întrucât consideră că este nefondat.
Tribunalul, examinând sentința apelată, în raport de actele și lucrările dosarului, de motivele de apel formulate, apreciază apelul ca nefondat, pentru următoarele considerente:
În condițiile în care prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare – cumpărare pentru imobilul obiect al convenției încheiate la data de 10.10.2006 între părți, imobil reprezentat de terenul arabil fără construcții în suprafață de 1.000 m.p., față de înscrisurile aflate la dosar din care rezultă că pentru acest bun sunt datorate sume reprezentând impozit către bugetul local, tribunalul consideră că în raport de dispozițiile art. 57 alin. 1 din O.G. nr. 80/2013 și art. 113 alin. 4 din O.G. nr. 92/2003, întemeiat instanța de fond a considerat că există un impediment în a pronunța o hotărâre care să țină loc de act autentic, soluția de respingere a acțiunii fiind legală și temeinică.
Așa cum a reținut și instanța de fond, apelanta avea posibilitatea să achite și ea sumele datorate cu titlu de impozit pentru terenul obiect al antecontractului încheiat cu intimatul, inclusiv sumele reprezentând amenzi existente în evidența organului fiscal, putând ulterior să le recupereze de la persoana care le datora.
Pentru aceste considerente, apreciind ca nefondat apelul declarat de apelanta D. L. împotriva sentinței civile nr. 399 din 12 martie 2015 pronunțată de Judecătoria Urziceni, tribunalul, în temeiul art. 480 alin. (1) Cod procedură civilă îl va respinge ca atare.
Văzând și dispozițiile art. 483 alin. 2 și art. 634 alin. 1 pct. 4 cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.480 alin.1 Cod procedură civilă respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta D. L. cu domiciliul în . împotriva sentinței civile nr.399 din 12 martie 2015 pronunțată de judecătoria Urziceni, pe care o păstrează în tot.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 22.09.2015.
PreședinteJudecătorGrefier
Red./Tehnored. D.C.T.
4 ex/07.10.2015
Jud fond C. E. M.
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 522/2015. Tribunalul IALOMIŢA | Investire cu formulă executorie. Decizia nr. 675/2015.... → |
|---|
