Actiune in raspundere delictuala. Decizia nr. 681/2013. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 681/2013 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 18-03-2013 în dosarul nr. 40194/245/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 18 Martie 2013
Președinte - M. S.
Judecător C. D.
Judecător Doinița T.
Grefier E. D. B.
DECIZIA CIVILĂ NR. 681/2013
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind recursul declarat de reclamanta Simionica S. impotriva sentintei civile nr7418/2.04.2012 pronuntata de Judecatoria Iasi în contradictoriu cu intimații S. D.,H. D., având ca obiect actiune in raspundere delictuala daune morale.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședință publică din data de 04.03.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din aceiași zi, când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, 18.03.2013, când
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față:
Prin sentința civilă nr. 7418/2.04.2012 pronunțată de Judecătoria Iași a fost respinsă excepția lipsei de interes a reclamantei și pe fond respingerea acțiunii formulată în contradictoriu cu pârâții S. D. și H. D..
Instanța de fond a constatat că prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 12.12.2011 sub nr._, reclamanta S. S. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții S. D. și H. D., pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună efectuarea, de către reclamantă, a unei testări psihiatrice la Institutul de Medicină Legală Iași și, de asemenea, obligarea fiecăruia dintre pârâți la plata, către reclamantă, a unei sume de câte 1 leu cu titlu de daune morale.
În motivarea acțiunii reclamanta a făcut referire la o . conflicte pe care le-a avut pe parcursul conviețuirii timp de 27 de ani cu pârâtul soțul ei, datorită infidelității acestuia și dezinteresului pentru viața de familie, precum și cu pârâta sora sa care, împreună cu pârâtul S. D., o consideră pe reclamantă nebună. Pentru a pune capăt acestor referiri ale celor doi pârâți la starea sănătății psihice a reclamantei, aceasta dorește expertizarea sa psihiatrică de către IML Iași.
Pârâta H. D. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată. În motivare, s-a arătat că cererea de chemare în judecată are un conținut confuz, neînțelegându-se care sunt obiectul și cauza acesteia, fiind necesar ca reclamantă să aducă precizări în acest sens. Nu ar fi îndeplinite condițiile angajării răspunderii civile delictuale.
Reclamanta a formulat în scris precizări la acțiune, reiterând, într-o altă formă, cele invocate prin acțiunea inițială.
La termenul din data de 13.02.2012 instanța a invocat din oficiu excepția lipsei de interes în formularea capătului de cerere având ca obiect emiterea unei adrese către IML Iași în vederea testării psihiatrice a reclamantei. A fost respinsă această excepție întrucât reclamanta prin argumentarea acțiunii justifică un interes pentru a se stabili starea sa psihică, în vederea lămuririi unor dispute din familie, urmând a fi analizată temeinicia adresării către instanță a unei astfel de cereri.
Analizând actele și lucrările cauzei, instanța a constatat următoarele:
Prin prezenta acțiune reclamanta a solicitat să se dispună emiterea unei adrese oficiale către Institutul de Medicină Legală Iași în vederea testării psihiatrice a reclamantei. Susține reclamanta că IML Iași a refuzat expertizarea sa psihiatrică afirmând că aceasta poate fi efectuată doar pe baza unei solicitări în acest sens din partea organelor judiciare. Însă, potrivit art. 7 din Legea privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală, aceste instituții prestează serviciile ce țin de specialitatea lor (inclusiv expertize psihiatrice) la solicitarea organelor de urmărire penală, a instanțelor de judecată sau a oricăror persoane interesate, contra cost. Așadar, reclamanta are posibilitatea de a obține expertizarea sa psihiatrică, dacă se adresează IML Iași și achită costul expertizei psihiatrice, fără a fi necesară mijlocirea instanței în acest scop. Prezenta cauză nu face parte din cele în care efectuarea expertizei psihiatrice este obligatorie, iar reclamanta nu a făcut dovada că i s-ar fi refuzat expertizarea de către IML Iași, instituție pe care de altfel nici nu a chemat-o în judecată în calitate de pârât. În consecință, a fost respinsă solicitarea reclamantei de emitere a unei adrese oficiale către Institutul de Medicină Legală Iași în vederea testării sale psihiatrice.
În ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâților la plata de daune morale de 1 leu fiecare, instanța constată că pretinsa faptă delictuală a pârâților constă în comportamentul acestora pe parcursul unei perioade de 27 de ani, ceea ce exclude existența unei fapte delictuale precise, cu relevanță juridică, plasând nemulțumirile reclamantei în sfera raporturilor ținând de viața privată și care nu pot face în mod rezonabil obiectul cenzurii instanței de judecată. De altfel, însăși valoarea pretențiilor reclamantei de 1 leu ca despăgubire pentru daune morale, fără a se solicita o altfel de reparare a pretinsului prejudiciu moral, aduce în discuție caracterul neserios al interesului în formularea acțiunii și caracterul șicanator, abuziv, al formulării unei astfel de acțiuni.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta S. S..
Recurenta a solicitat a se avea în vedere răspunsul I.M.L. și a precizat că are un interes legal în soluționarea cauzei.
Recurenta a criticat atitudinea pârâtei intimate H. D. iar în privința I.M.L. a susținut că nu efectuează expertize psihiatrice decât la solicitarea instanței.
A solicitat admiterea recursului.
Legal citată intimata H. D. a depus întâmpinare și a solicitat respingerea recursului.
Legal citat intimatul S. D. nu s-a prezentat în instanță.
În recurs a fost depusă la dosar adresa 975/19.06.2012 emisă de I.M.L. Iași și adresa_/5.12.2012 emisă de Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă.
Analizând sentința atacată în raport de motivele invocate cât și din oficiu, conform art. 3041 Cod procedură civilă, Tribunalul constată recursul neîntemeiat.
Instanța de fond a reținut corect faptul că aspectele prezentate de recurenta reclamantă se circumscriu vieții private și nu pot fi supuse aprecierii instanței în cazul prezentei acțiuni având ca obiect „obligația de a face”.
Reclamanta recurentă a solicitat instanței a emite o adresă către I.M.L. în vederea constatării stării sale de sănătate ca urmare a neînțelegerilor existente între ea și pârâți.
Instanța nu este abilitată a dispune efectuarea unei expertize medicale legale decât în cazurile în care starea de sănătate fizică sau psihică a persoanei în cauză este pusă sub semnul îndoielii de către alte persoane.
În cauza de față, scopul urmărit de reclamantă este acela de a demonstra pârâților intimați că nu suferă de nici o afecțiune psihică. Instanța nu are nici un motiv de a pune la îndoială starea de sănătate psihică a reclamantei, motiv pentru care, astfel cum a reținut și instanța de fond, nu poate fi emisă adresă către I.M.L. în vederea efectuării expertizei medicale legale.
În raport de aceste considerente, constatăm recursul nefondat și va fi respins cu menținerea sentinței de fond ca temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta Simionica S. împotriva sentinței civile nr. 7418/2.04.2012 pronunțata de Judecătoria Iași, sentința pe care o menține.
Irevocabila.
Pronunțata in ședința publica azi, 18.03.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
M. S. C. D. Doinița T.
GREFIER,
E. D. B.
Red: D.C.
Tehn. H.C.
Ex.2/29.10.2013
Judecător fond: Ș. A. P.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 728/2013. Tribunalul IAŞI | Obligaţie de a face. Decizia nr. 730/2013. Tribunalul IAŞI → |
|---|
