Contestaţie la executare. Decizia nr. 952/2013. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 952/2013 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 17-04-2013 în dosarul nr. 12596/245/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 17 Aprilie 2013
Președinte - M. C.
Judecător E. C. F.
Judecător S. F.
Grefier D. M. B.
DECIZIE CIVILĂ Nr. 952/2013
Pe rol judecarea recursului civil privind pe recurenta L. M. și pe intimata DIRECȚIA R. PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE IAȘI, având ca obiect contestație la executare suspendare executare silită.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din data de 10.04.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când, din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea cauzei pentru azi, 17.04.2013, când:
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr._/27.06.2012 a Judecătoriei Iași, s-a admis excepția lipsei de obiect a contestației la executare în ceea ce privește cuantumul majorărilor de întârziere incluse în somația nr. 8874 emisă de intimată la data de 2 aprilie 2012 pe numele contestatoarei.
S-a respins, ca fiind rămasă fără obiect, contestația la executare promovată de către contestatoare cu privire la cuantumul majorărilor de întârziere incluse în somația nr. 8874 emisă de intimată la data de 2 aprilie 2012 pe numele contestatoarei.
S-a respins, ca fiind neîntemeiată, contestația la executare formulată de către contestatoarea L. M. în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA R. PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE IAȘI.
S-a luat act că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că, contestatoarea L. M. a formulat, în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA R. PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE IAȘI, contestație la executare împotriva executării silite ce formează obiectul dosarului nr._ al intimatei, solicitând: anularea somației nr. 8874 din 2 aprilie 2012, anulara executării silite înseși și a tuturor actelor de executare; încetarea măsurilor de executare silită privind debitele indicate prin somația nr. 8874 din 2 aprilie 2010; anularea titlurilor executorii proces verbal nr. 9489/11.04.2011, respectiv proces-verbal nr._ din 8 octombrie 2010; suspendarea executării silite până la soluționarea contestației.
În ședința publică din 9 mai 2012, contestatoarea a depus o cerere completatoare, prin care s-a precizat că în 4 mai 2012 i-a fost comunicată adresa de înființare a popririi, că indisponibilizarea privește suma de_ lei, diferită de suma indicată în somația de plată nr. 8874/02.04.2012 (_ lei), creanța contestatoarei nefiind certă, lichidă și exigibilă. În aceeași ședință publică, instanța de fond a admis excepția netimbrării capătului de cerere privitor la suspendarea executării silite, capăt de cerere ce a fost anulat.
Instanța de fond a reținut că prin procesul verbal de control nr. 9952 din 29 august 2006 întocmit de DIRECȚIA R. PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE IAȘI, s-a stabilit în sarcina debitoarei L. M. obligația de plată a sumei de 4309 ROL, iar prin Decizia pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite la controlul vamal emisă în 29 august 2006 de către DIRECȚIA R. PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE IAȘI, a fost stabilită în sarcina debitoarei L. M. obligația de plată a sumei de 4309 ROL, cu titlu de datorii vamale. Cele două acte au fost comunicate debitoarei prin poștă, la adresa din Iași, ., blocul 603, ., județul Iași; cum corespondența a fost returnată cu mențiunea „avizat/reavizat/destinatar lipsă la domiciliu”, s-a procedat la comunicarea prin publicitate a procesului verbal de control prin afișarea anunțului colectiv nr._ din 10 octombrie 2006.
La data de 8 noiembrie 2006, DIRECȚIA R. PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE IAȘI emite pe numele contestatoarei procesul-verbal privind calculul sumelor prevăzute în titlul executoriu reprezentat de procesul verbal de control nr. 9952 din 29 august 2006; la aceeași dată, se emite și o somație pe numele debitoarei contestatoare.
La data de 8 octombrie 2010, DIRECȚIA R. PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE IAȘI emite pe numele contestatoarei procesul-verbal privind calculul sumelor prevăzute în titlul executoriu reprezentat de procesul verbal de control nr. 9952 din 29 august 2006; la aceeași dată, se emite și o somație pe numele debitoarei contestatoare. Se încearcă comunicarea ambelor acte prin poștă chiar în 8 octombrie 2010, dar returnarea corespondenței cu mențiunea „avizat/reavizat/destinatar lipsă la domiciliu”, a determinat comunicarea prin publicitate a procesului verbal de control prin afișarea anunțului colectiv nr._ din 8 decembrie 2010.
La data de 11 aprilie 2011, DIRECȚIA R. PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE IAȘI emite pe numele contestatoarei procesul-verbal privind calculul sumelor prevăzute în titlul executoriu reprezentat de procesul verbal de control nr. 9952 din 29 august 2006; la aceeași dată, se emite și o somație pe numele debitoarei contestatoare. Se încearcă comunicarea ambelor acte prin poștă chiar în 11 aprilie 2011, dar returnarea corespondenței cu mențiunea „avizat/reavizat/destinatar lipsă la domiciliu”, a determinat comunicarea prin publicitate a procesului verbal de control prin afișarea anunțului colectiv din 13 aprilie 2011.
La data de 19 decembrie 2011, DIRECȚIA R. PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE IAȘI emite pe numele contestatoarei decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii aferente obligațiilor fiscale, comunicată contestatoarei în 25 ianuarie 2012.
În data de 30 martie 2012, DIRECȚIA R. PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE IAȘI emite pe numele contestatoarei decizia nr._ referitoare la obligațiile de plată accesorii aferente obligațiilor fiscale din anul precedent, comunicată contestatoarei în 4 aprilie 2012.
În 2 aprilie 2012, în dosarul de executare nr. 3811/2006, DIRECȚIA R. PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE IAȘI emite pe numele contestatoarei debitoare somația nr. 8874 pentru suma de_ lei, reprezentând obligații fiscale principale și accesorii în temeiul deciziei nr. 9951 din 29 august 2006, procesului verbal din 11 aprilie 2011, procesului-verbal din 8 octombrie 2010 și deciziei din 30 martie 2012.
În 23 mai 2012, în același dosar de executare, se emite o nouă somație, prin care se stabilește în sarcina contestatoarei obligația de plată a sumei de_ lei, reprezentând obligații fiscale principale și accesorii în temeiul deciziei nr. 9951 din 29 august 2006, procesului verbal din 11 aprilie 2011, procesului-verbal din 8 octombrie 2010 și deciziei din 30 martie 2012. Această somație a fost emisă ca urmării a constatării unei erori materiale strecurate în somația emisă în 2 aprilie 2012.
Procedând prioritar la soluționarea excepției lipsei de obiect a contestației la executare, excepție invocată de către intimată, instanța, de fond față de situația de fapt reținută și motivele contestației la executare, a apreciat a fi întemeiată numai în ceea ce privește cuantumul majorărilor de întârziere incluse în somația nr. 8874 emisă de intimată la data de 2 aprilie 2012 pe numele contestatoarei. Aceasta deoarece prin somația emisă în 23 mai 2012 se îndreaptă eroarea de calcul strecurată în somația emisă în 2 aprilie 2011, cea din 23 mai 2012 nemaipreluând de două ori sumele datorate cu titlu de majorări de întârziere. Cum revocarea somației din aprilie 2012 și emiterea somației din mai 2012 înlătură doar unul dintre motivele ce formează obiectul prezentei contestații, se impune analizarea celor care subzistă încă, sub acest aspect, contestația nefiind rămasă fără obiect.
Potrivit art. 131 din Codul de procedură fiscală, dreptul de a cere executarea silită a creanțelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere acest drept, iar conform art. 133 lit. c din același act normativ, termenul de prescripție se întrerupe pe data îndeplinirii, în cursul executării silite, a unui act de executare silită.
Instanța de fond a reținut, din coroborarea dispozițiilor art. 21 cu cele ale art. 168 alin. 3 din Codul de procedură fiscală, că titlul de creanță fiscală este actul prin care se stabilesc drepturile patrimoniale ale statului și obligațiile de plată corelative ale contribuabililor, ce rezultă din raporturile de drept material fiscal, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptățite potrivit legii. Prin art. 137 alin. 2 din Codul de procedură fiscală se prevede că titlul de creanță devine titlu executoriu ope legis la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege.
În ceea ce privește susținerile contestatoarei privitoare la faptul că decizia nr._ din 30 martie 2012 a fost comunicată contestatoarei în 6 aprilie 2012 prin scrisoare recomandată, termenul de plată pentru creanțele stabilite prin decizie fiind 5 mai 2012, fapt ce face ca somația din 2 aprilie 2012 să solicite plata unor sume de bani ce nu au fost stabilite prin titlu executoriu, prima instanța a reținut că aspectul invocat a devenit lipsit de relevanță, din moment ce somația din 2 aprilie 2012 a fost revocată de către intimată, iar noua somație, opozabilă contestatoarei, a fost emisă în 23 mai 2012, termenul de plată pentru creanțele stabilite prin Decizia nr._ din 30 martie 2012 fiind respectat.
Instanța de fond a apreciat neîntemeiate motivele de nelegalitate ale proceselor-verbale nr. 9489/11.04.2011 și proceselor-verbale nr._ din 8 octombrie 2010, cele două procese verbale răspunzând ingerințelor art. 141 alin. 4 din Codul de procedură fiscală, sumele de plată fiind stabilite distinct: dobânzi accize; penalități accize; accesorii TVA; penalități TVA, iar procesele verbale în discuție constituind titluri executorii potrivit art. 142 alin. 6 din Codul de procedură fiscală și fiind comunicate legal.
Neîntemeiate sunt și susținerile contestatoarei privitoare la împrejurarea că titlul de creanță reprezentat de procesul verbal de control nr. 9952 din 29 august 2006 întocmit de DIRECȚIA R. PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE IAȘI nu ar constitui titlu executoriu întrucât nu ar fi fost comunicat debitoarei contestatoare; actele dosarului de executare dovedesc că titlul de creanță în discuție a fost comunicat contestatoarei cu respectarea prevederilor art. 44 din Codul de procedură fiscală.
Față de cele ce preced, instanța de fond a respins, ca fiind neîntemeiată, contestația la executare formulată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatoarea L. M., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
S-a motivat că decizia r. 9951/29.08.2006 nu este temei pentru executare silită și nici pentru calculul de accesorii pentru cele două procese-verbale deoarece nu este titlu de creanță comunicat în condițiile legii și astfel nu a devenit titlu executoriu.
S-a precizat că decizia pentru regularizarea situației nr. 9951/2006 este titlul de creanță prin care s-au stabilit obligațiile fiscale suplimentare ce trebuie comunicat de autoritatea vamală în condițiile art. 244 Cod vamal și art. 44 Cod procedură fiscală.
Se motivează că procesul – verbal de control nr. 9932/29.08.2006 este un act premergător emiterii titlului de creanță, nefiind un act administrativ fiscal în sensul art. 1 din Legea 554/2004, fiind lipsit de efecte juridice.
Procedura de comunicare a actelor administrativ fiscale prin publicitate se realizează ca modalitate subsidiară comunicării directe, în prezența imposibilității de comunicare prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, a actului administrativ fiscal, D.R.A.O.V. avea obligația de a proceda la comunicarea prin alte mijloace, iar procedura de comunicare a deciziei 9931/29.08.2006 este neîndeplinită, deoarece înscrisul nu a fost menționat în anunțul colectiv nr._/10.10.2006, așa cum se menționează și prin decizia nr. 536/2011 a Curții Constituționale.
S-a motivat că în mod greșit instanța de fond a considerat comunicat un act administrativ fiscal – decizia de impunere nr. 9951/29.08.2006, prin comunicarea unui act prealabil – procesul –verbal de control nr. 9952/29.08.2006, și, nefiind îndeplinită procedura de comunicare în termenul de 5 ani de la data declarației vamale, respectiv 17.06.2011, actele de executare sunt nelegale.
Al doilea motiv de recurs privește faptul că procesele – verbale nr._/08.10.2010 și 9498/11.04.2011 nu pot constitui temei pentru executarea silită, deoarece nu cuprind creanțe legal individualizate, instanța de fond reținând în mod nelegal că aceste acte răspund exigențelor art. 141 Cod procedură fiscală, fiind necesar să se întocmească pentru fiecare tip de creanță fiscală un titlu executoriu distinct, potrivit dispozițiilor H.G. 44/2004 și nu sume de plată în mod global, așa cum a menționat organul vamal.
Intimata DIRECȚIA R. PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE IAȘI a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului deoarece sumele datorate au fost corect stabilite, iar pentru contestarea legalității titlului executoriu legiuitorul a prevăzut o altă cale de atac, respectiv Legea 554/2004.
În recurs nu s-au administrat probe.
Tribunalul, analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs invocate, constată că s-a formulat contestație la executare de către L. M. împotriva somației nr. 8874/SJ/DI/02.04.2012, a titlurilor executorii proceselor –verbale nr._/08.10.2010 și 9498/11.04.2011, precum și a tuturor actelor de executare și încetarea măsurilor de executare silită privind debitele indicate prin somația nr. 8874/SJ/DI/02.04.2012.
Tribunalul constată că prin somația nr. 8874/SJ/DI/02.04.2012 emisă în dosarul de executare nr. 3811/2006 a D.R.A.O.V. Iași, contestatoarea este înștiințată că figurează în evidențele fiscale cu sume de plată reprezentând accize, majorări/dobânzi accize, penalități accize, TVA, majorări/dobânzi TVA și penalități TVA în sumă totală de 17,667 lei pentru care s-a început executarea silită în temeiul titlului executoriu DRS9951/29.08.2006, PV 9489/11.04.2011,_/08.10.2010 emise de intimată și decizia_/30.03.2012 emisă de intimată.
Potrivit deciziei pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare la controlul vamal nr. 9951/29.08.2006 emis de D.R.A.O.V. Iași – Biroul Vamal Iași, contestatoare L. M. datorează suma de 4309 lei reprezentând acciză, TVA și majorări de întârziere aferente accize și TVA, întrucât la data de 04.07.2006 a efectuat prin Biroul Vamal Iași operațiunea de introducere în țară a unui autoturism BMW fabricat în 2001 pentru care era obligată să achite diferențele de taxe suplimentare stabilite prin verificarea în termenul de 5 ani prevăzut de Codul vamal.
Prin decizia nr._/30.03.2012 referitoare la obligațiile de plată accesorii aferente obligațiilor fiscale din anul precedent, emisă de intimată, s-au calculat dobânzi în sumă de 86 lei la suma de 879 lei reprezentând acciză stabilită prin decizia nr. 9951/2006 pentru perioada 01.04.2011 – 30.11.2011, iar prin decizia nr. 9951/2006 s-au calculat dobânzi de întârziere în sumă de 313 lei pentru suma de 3202 lei reprezentând TVA din DRS 9951/2006 emisă de intimată.
Potrivit procesului-verbal nr. 9489/11.04.2011 emis de D.R.A.O.V. Iași s-au calculat sume reprezentând dobânzi și penalități accize, accesorii și penalități TVA în sumă de 7,043 lei în sarcina contestatoarei, potrivit titlului executoriu DRS 9951/2006, acte care nu i-a parvenit contestatoarei prin poștă deoarece intimata nu i-a comunicat-o la adresa din ., ., . Iași, menționată în toate actele emise în dosarul de executare nr. 381/2006, potrivit dovezii de la fila 113 din dosarul de fond plicul a fost returnat la 11.04.2011, nefiind indicată adresa corectă a contestatoarei.
Tribunalul constată că intimata a comunicat acest proces-verbal printr-un anunț colectiv la data de 13.04.2011.
Potrivit procesului – verbal nr._/08.10.2010 emis de intimată, s-a stabilit pe numele contestatoarei suma de 6.768 lei reprezentând majorări dobânzi accize și TVA pentru neachitarea la scadență a obligațiilor fiscale menționate în titlul executoriu 9951/2006, acest proces-verbal fiind comunicat contestatoarei printr-un anunț colectiv de către intimată.
Tribunalul constată că titlul de creanță îl reprezintă decizia nr. 9951/29.08.2006 și care trebuia comunicat contestatoarei potrivit disp. art. 44 din O.G. 92/2003, respectiv prin prezentarea contribuabilului la sediul organului fiscal emitent și primirea actului administrativ fiscal de către acesta sub semnătură, prin remiterea, sub semnătură a actului administrativ fiscal de către persoanele împuternicite ale organului fiscal, prin poștă la domiciliul fiscal al contribuabilului, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, precum și prin alte mijloace, cum sunt fax,. e-mail, dacă se asigură transmiterea textului și confirmarea de primire a acestuia, precum și prin publicitate.
Tribunalul constată că emitenta a alăturat la filele 19-20 o dovadă de comunicare a deciziei nr. 9951/2006 pe numele contestatoarei pe adresa din .. 47 B, la data de 03.04.2012, menționându-se că destinatarul nu a fost găsit la data de 04.04.2012.
Potrivit art. 44 din O.G. 92/2003, modificat prin O.G. 2/25.01.2012, în alineatul 2 se menționează că actul administrativ fiscal e comunică prin remiterea acestuia contribuabilului, dacă se asigură primirea sub semnătură a actului administrativ fiscal sau prin poștă cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
Art. 21 din același text de lege, modificat de O.G. 2/25.01.2012, prevede că actul administrativ fiscal poate fi comunicat și prin alte mijloace, cum sunt fax, e-mail sau alte mijloace electronice de transmitere la distanță, dacă se asigură transmiterea textului și confirmarea primirii acestuia și dacă contribuabilul a solicitat expres acest lucru.
Art. 22 menționează că, în cazul în care comunicarea nu a fost posibilă în cele modalități, aceasta se realizează prin publicitate care se face prin afișare concomitent, la sediul organului fiscal emitent și pe pagina de internet a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, a unui anunț în care se menționează că a fost emis actul administrativ pe numele contribuabilului.
Art. 45 alin. 2 din O.G. 92/2003 menționează că actul administrativ fiscal ce nu a fost comunicat potrivit art. 44 nu a este opozabil contribuabilului și u produce nici un efect juridic.
Tribunalul constată că intimata nu a făcut dovada că a comunicat titlul de creanță contestatoarei la adresa din ., . indicată în dosarul de executare nr. 3811/2006 a D.R.A.O.V. Iași, precum și în declarația vamală nr. D_/2006 (fila 83 dosar fond), astfel că aceasta s-a aflat în imposibilitatea contestării actului administrativ fiscal reprezentat de DRS 9951/29.08.2006, în procedura prevăzută de O.G. 92/2003.
Înscrisurile de la filele 140-141 din dosarul de fond nu dovedesc faptul că i s-a comunicat contestatoarei decizia nr. 9951/29.08.2006 de către emitentă, cât timp pe ștampile apar datele de 20.09.2008, 07.10.2006 și 22.09.2006 și nu avem dovada că s-a comunicat, cu confirmare de primire, contestatoarei, elementele de actele de la filele 138-139 nefiind clare pentru identificarea persoanei care a semnat și ce anume i s-a comunicat.
Astfel că, în lipsa comunicării titlului de creanță, contestatoarea nu a avut posibilitatea de a-l contesta, iar procesele – verbale nr. 9489/11.04.2011,_/08.10.2010 privind calculul sumelor pentru neachitarea la termen a obligațiilor fiscale în sarcina contestatoarei, obligații menționate în decizia 9951/2006 sunt nelegal întocmite, existând posibilitatea ca în cazul comunicării legale a titlului de creanță aceasta să nu mai fie datorată parțial sau total.
Constatând că sunt întemeiate motivele de recurs, tribunalul va admite recursul, va modifica în parte sentința, în sensul că va admite în parte contestația la executare, astfel cum a fost completata și precizata, formulată de către contestatoarea L. M. în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA R. PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE IAȘI.
Va anula procesele verbale de calcul al sumelor prevăzute în titlul executoriu, procesul verbal nr.9489/11.04.2011 și respectiv, nr._/08.10.2010 emise de intimata.
Va anula executarea silită însăși și toate actele de executare realizate în dosar de executare nr. 3811/2006 al intimatei, deoarece contestatoarea a solicitat în acțiune anularea tuturor actelor de executare pornite în dosarul indicat.
Va respinge capătul de cerere referitor la încetarea măsurilor de executare silită întrucât nu s-a făcut dovada că s-au început măsuri de executare împotriva contestatoarei.
Va admite în parte cererea contestatoarei de acordare a cheltuielilor de judecata și, în consecința, va obliga intimata la plata sumei de 1300 lei în favoarea contestatoarei cu titlu de cheltuieli de judecata suportate la prima instanță cu taxa de timbru și onorariu avocat în măsura pretențiilor admise.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței civile recurate ce nu contravin prezentei decizii.
Va respinge cererea recurentei de acordare a cheltuielilor de judecata aferente fazei procesuale a recursului întrucât nu s-a făcut dovada suportării unor cheltuieli.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de L. M. împotriva sentinței civile nr._/27.06.2012 pronunțata de Judecătoria Iași, pe care o modifica în parte:
Rejudecând cauza:
Admite în parte contestația la executare, astfel cum a fost completata și precizata, formulată de către contestatoarea L. M., cu domiciliul procedural ales la cab. av. N. H. Ț., în Iași, ., ., în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA R. PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE IAȘI, cu sediul în Iași, bld. N. I. nr. 10C, județul Iași.
Anulează procesele verbale de calcul al sumelor prevăzute în titlul executoriu, procesul verbal nr.9489/11.04.2011 și respectiv, nr._/08.10.2010 emise de intimata.
Anulează executarea silită însăși și toate actele de executare realizate în dosar de executare nr. 3811/2006 al intimatei.
Respinge capătul de cerere referitor la încetarea măsurilor de executare silită.
Admite în parte cererea contestatoarei de acordare a cheltuielilor de judecata și, în consecința, obliga intimata la plata sumei de 1300 lei în favoarea contestatoarei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței civile recurate ce nu contravin prezentei decizii.
Respinge cererea recurentei de acordare a cheltuielilor de judecata aferente fazei procesuale a recursului.
Irevocabila.
Pronunțata în ședință publică astăzi, 17.04.2013.
Președinte, M. C. | Judecător, E. C. F. pentru judecător aflat în C.O. semnează vicepreședintele instanței | Judecător, S. F. |
Grefier, D. M. B. |
Red. S.F.
Tehnored. M.M.D.
2 ex./29.07.2013
Judecător fond A. M.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 951/2013. Tribunalul IAŞI | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 945/2013. Tribunalul IAŞI → |
|---|
