Contestaţie la executare. Decizia nr. 671/2013. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 671/2013 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 18-03-2013 în dosarul nr. 1370/245/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 18 Martie 2013
Președinte - M. S.
Judecător P. T.
Judecător G. C.
Grefier A. M.
DECIZIE CIVILĂ Nr. 671/2013
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe recurent A.N.A.F. – A.F.P. IAȘI și pe intimat T. C. E., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Având în vedere lipsa părților și faptul că s-a solicitat judecata cauzei în lipsă, instanța constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr._/06.06.2012 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._ s-au dispus următoarele:
„Admite contestația la executare formulată de contestatoarea T. C. E., domiciliată în Iași, .-0, ., . în contradictoriu cu intimata C.A.S. Iași, cu sediul în Iași, .. 18-20.
Anulează actele de executare întocmite în dosarul de executare silită nr._/2011 al intimatei, respectiv somația nr._/27.12.2011 și titlul executoriu nr._/27.12.2011.
Obligă intimata să plătească contestatoarei suma de 444,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.”
Pentru a se pronunța astfel, a reținut instanța de fond următoarele:
„Prin cererea înregistrată pe rolul instanței sub nr._ contestatoarea T. C. E. a solicitat instanței anularea titlului executoriu emis de către Casa de Asigurări de Sănătate Iași, nr._/27.12.2010 precum și a somației_/27.12.2011.
Susține contestatoarea, prin precizările depuse ulterior, că a primit actele contestate prin care i se aduce la cunoștință faptul că datorează CAS suma de 1654 lei, reprezentând 698 lei contribuție de asigurări de sănătate, 853 lei reprezentând dobânzi și 103 lei penalități de întârziere.
Susține în esență că acest titlu este nelegal deoarece nu există un contract de asigurare încheiat cu Casa de Asigurări de Sănătate și că nu a beneficiat de nici un serviciu din partea CAS.
Mai susține că pe parcursul celor 6 ani pe care s-au calculat contribuția dobânzile și penalitățile nu a fost niciodată înștiințată despre faptul că ar avea vreo obligație de plată neachitată.
În drept contestatoarea și-a întemeiat cererea pe disp. 399 și urm C. proc. civ. art. 172 și urm din OG 92/2003 și Lg. 95/2006
A depus alăturat copia titlului executoriu și a somației contestate.
Cererea a fost legal timbrată.
Legal citată, intimata Casa de Asigurări de Sănătate Iași a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea contestației la executare.
Legea 95/2006 prevede că asigurările de sănătate persoanele care exercită profesii liberale sau sunt autorizate să desfășoare activități independente sunt obligate să depună la casele de asigurări de sănătate declarații privind obligațiile ce le revin față de fond și dovada plății contribuțiilor. Prin nedepunerea declarațiilor la termenele stipulate contestatoarea a încălcat dis part. 81 din OG 92/2003 și 215 din legea 95/2006, respectiv art. 8 din OUG 150/2002.
Acesteia îi revenea obligația legală de a-și declara veniturile și de a face dovada plății contribuțiilor care s-a sustras de la această obligație legală astfel încât nu își poate susține contestație pe propria turpitudine.
Mai susține intimata că potrivit codului de procedură fiscală are obligația calculării obligațiilor fiscale și a accesoriilor pentru intervalul de prescripție fiscală, iar în conformitate cu disp. art. 110 alin. 3 Cod proc. fiscală decizia de impunere constituie titlu de creanță.
Mai arată intimata că decizia a fost comunicată contestatoarei prin intermediul serviciilor poștale cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire conform art. 44 din OUG 92/2003.
A solicitat intimata judecare a cauzei și în lipsă.
A depus alăturat întâmpinării copia dosarului de executare cuprinzând somația din 27.12.2010, titlul executoriu nr._/27.12.2010, decizie de impunere nr._/31.10.2011 și calculul detaliat contribuții și accesorii.
A încuviințat instanța pentru ambele părți administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Intimata Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Casa de Asigurări de Sănătate Iași a emis la data de 31.10.2011 decizia de impunere nr._/31.10.2011 prin care, pe baza comunicărilor din partea A., a calculat contribuția datorată de către contestatoare cu titlu de contribuție de asigurări sociale de sănătate, în cuantum de 698 lei, dobânzi de 853 lei și penalități de întârziere de 103 lei, calculate în anexa la decizie.
Conform mențiunilor deciziei de impunere, aceasta reprezintă titlu de creanță conform dis part. 110 din OG 92/2003 și instituie obligația achitării sumelor din titlu până pe data de 5 a lunii următoare dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 1-15 din lună respectiv până pe data de 20 a lunii dacă data comunicării este cuprinsă între 16 – 31 din lună.
Susține intimata că a emis decizia de impunere în conformitate cu dispozițiile art. 257 alin 2 din legea 95/2006 art. 85 alin 1 lit. b și 91 alin 1 -3 din OG 92/2003 și că a comunicat-o către contribuabil prin scrisoare recomandată
Conform disp. art. 141 cod proc fiscală: ”Executarea silitã a creanțelor fiscale se efectueazã în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor prezentului cod de cãtre organul de executare competent în a cãrui razã teritorialã își are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.
În titlul executoriu emis, potrivit legii, de organul de executare prevãzut la alin. (1) se înscriu toate creanțele fiscale neachitate la scadențã, reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat, precum și accesoriile aferente acestora, stabilite în condițiile legii.
Titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța fiscalã este scadentã prin expirarea termenului de platã prevãzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevãzut de lege. Modificarea titlului de creanțã atrage modificarea titlului executoriu în mod corespunzãtor.”
Conform disp. art. 35 din Ordinul 617/2007 în conformitate cu art. 215 alin. (3) din lege și art. 81 din Codul de procedurã fiscalã, pentru obligațiile de platã fațã de fond ale persoanelor fizice care se asigurã pe bazã de contract de asigurare, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de A., titlul de creanțã îl constituie, dupã caz, declarația prevãzutã la art. 32 alin. (4), decizia de impunere emisã de organul competent al CAS, precum și hotãrârile judecãtorești privind debite datorate fondului. Decizia de impunere poate fi emisã de organul competent al CAS și pe baza informațiilor primite pe bazã de protocol de la A..
În ce privește decizia de impunere emisă de către CAS, și care a stat la baza emiterii titlului executoriu și a somației comunicate contestatoarei, instanța reține că decizia de impunere emisă de CAS constituie titlu de creanță, conform dispozițiilor legale invocate, în cazul persoanelor fizice ce se asigură pe bază de contract de asigurare.
Textul de lege invocat de către intimată în susținerea abilitării sale legale de a emite acte de creanță este explicit și clar în acest sens.
În speța de față intimata nu a dovedit că a încheiat un contract de asigurare cu contestatoarea ci susține aceasta că a emis decizia de impunere folosind declarațiile de venituri transmise de A., lucru permis de lege doar în situația existenței contractului dar a lipsei declarațiilor anuale sau trimestriale privind veniturile realizate.
Este real ca in cazul neachitarii sumelor FNUASS si a majorarilor de intarziere, Casa N. de Asigurari de Sanatate, prin casele judetene, procedeaza la masuri de executare silita fiind organ de executare abilitat prin lege dar, conform disp art 372 cod proc civilă, executarea silită se va efectua numai în temeiul unei hotărâri judecătorești ori a unui alt înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.
Chiar daca contestatoarea era obligată să își asigure sănătatea potrivit articolului 259 alineatul 4 din Legea 59/2006 în lipsa unui contract de asigurare intimata nu este abilitată a emite decizii de impunere ce constituie titlu de creanță, care la scadență devine titlu executoriu, nu se poate proceda la executarea silită a acestuia.
Reține instanța, pentru motivele mai sus arătate că prezenta executare silită are loc în lipsa unui titlu executoriu care să îndeplinească condițiile prevăzute de lege pentru a putea fi pus în executare, motiv pentru care va admite contestația la executare formulată și va anula executarea silită însăși, în temeiul disp. art. 174 alin. 3 Cod proc. fiscală. ”
Împotriva acestei sentințe civile a declarat recurs intimata Casa de Asigurări de Sănătate Iași, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului, recurenta a susținut că potrivit dispozițiilor Legii nr. 95/2006, persoanele care exercită profesii libere sau sunt autorizate să desfășoare activități independente sunt obligate să depună la casele de asigurări de sănătate declarații privind obligațiile ce le revin și dovada plății contribuțiilor. Or, în urma verificărilor efectuate în baza de date a A. – Administrația Finanțelor Publice Iași, conform protocolului încheiat cu ANFP, au fost identificate persoane care avea declarate deschise activități independente, dar care nu au comunicat acest aspect și CAS Iași.
În faza recursului nu s-au administrat probe.
Intimata, legal citată, nu a depus întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului cauzei, Tribunalul constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
La data de 31.10.2011 Casa de Asigurări de Sănătate Iași a emis pe numele contestatoarei decizia de impunere nr._ pentru stabilirea contribuțiilor și accesoriilor datorate la FNUASS pentru perioada 2006 – 2011. Din cuprinsul acestei decizii rezultă că intimatul datorează suma totală de 1654 lei cu contribuție, dobânzi și penalități de întârziere. Pentru comunicarea deciziei de impunere, recurenta a ales doar procedura publicității, motivat de faptul că a fost restituită corespondența înaintată către contestator, deși la dosarul cauzei nu se regăsește nicio dovadă cu privire la încercarea de a comunica decizia de impunere prin procedura confirmării de primire.
În baza deciziei de impunere nr._, au fost emise somația din 27.12.2011 și titlul executoriu nr._/27.12.2011 pentru suma de 1654 lei.
Potrivit disp. art. 110 alin. 3 din O.G. nr. 92/2003, titlul de creanță este actul prin care se stabilește și se individualizează creanța fiscală, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptățite, potrivit legii. Potrivit disp. art. 107.1 din H.G. nr. 1050/2004, titlul de creanță este actul prin care, potrivit legii, se stabilește și se individualizează obligația de plată privind creanțele fiscale, întocmit de organele competente sau de alte persoane îndreptățite potrivit legii. La art. 107.1 lit. a se menționează că este titlu de creanță decizia de impunere emisă de organele competente, potrivit legii.
Pe cale de consecință, față de aceste dispoziții legale, în mod corect s-a reținut de către instanța de fond faptul că decizia de impunere nr._ constituie titlu de creanță.
Potrivit disp. art. 141 alin. 1 din O.G. nr. 92/2003, executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor prezentului cod de către organul de executare competent în a cărui rază teritorială își are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu, iar potrivit alin. 2 al aceluiași articol, titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege.
Potrivit disp. art. 44 alin. 1 din O.G. nr. 92/2003, actul administrativ fiscal trebuie comunicat contribuabilului căruia îi este destinat, iar potrivit alin. 2 al aceluiași articol, actul administrativ fiscal se comunică după cum urmează: prin prezentarea contribuabilului la sediul organului fiscal emitent și primirea actului administrativ fiscal de către acesta sub semnătură, data comunicării fiind data ridicării sub semnătură a actului; prin remiterea, sub semnătură, a actului administrativ fiscal de către persoanele împuternicite ale organului fiscal, potrivit legii, data comunicării fiind data remiterii sub semnătură a actului; prin poștă, la domiciliul fiscal al contribuabilului, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, precum și prin alte mijloace, cum sunt fax, e-mail, dacă se asigură transmiterea textului actului administrativ fiscal și confirmarea primirii acestuia; prin publicitate.
Prin decizia nr. 536/28.04.2011 pronunțată de Curtea Constituțională s-a admis excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că dispozițiile art. 44 alin. 3 din O.G. nr. 92/2003 sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează în sensul că organul fiscal emitent poate să procedeze la comunicarea actului administrativ fiscal prin publicitate, cu înlăturarea nejustificată a ordinii de realizare a modalităților de comunicare prevăzute la art. 44 alin. 2 lit. a-d din aceeași ordonanță.
A reținut Curtea Constituțională prin această decizie că publicitatea reprezintă una dintre cele patru modalități enumerate în art. 44 alin. 2 lit. a – d din O.G. nr. 92/2003, prin care legiuitorul a stabilit că pot fi comunicate actele administrative fiscale. De asemenea, s-a reținut de către Curtea Constituțională că enumerarea pe care o conține art. 44 alin. 2 nu este întâmplătoare, ci „modalitățile de comunicare a actelor administrative fiscale sunt menționate într-o ordine de prioritate în ceea ce privește aplicarea lor. Astfel, prima dintre acestea, care asigură certitudinea absolută a luării la cunoștință a contribuabilului de conținutul actului administrativ fiscal, este cea de la lit. a, constând în prezentarea contribuabilului la sediul organului fiscal emitent și primirea actului administrativ fiscal de către acesta sub semnătură. De asemenea, un grad înalt de certitudine îl conferă și modalitatea prevăzută la lit. b, și anume remiterea către contribuabil, sub semnătură, a actului administrativ fiscal de către persoanele împuternicite ale organului fiscal. Urmează, potrivit lit. c, comunicarea prin poștă, la domiciliul fiscal al contribuabilului, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, precum și prin alte mijloace, cum sunt fax, e-mail, dacă se asigură transmiterea textului actului administrativ fiscal și confirmarea primirii acestuia. În fine, la lit. d se menționează comunicarea prin publicitate … În mod evident, intenția legiuitorului a fost de a institui o anumită ordine pentru modalitățile de comunicare a actelor administrative fiscale, prefigurând, prin succesiunea menționată la lit. a-d, obligația organului fiscal de a proceda la comunicare doar cu respectarea ordinii de utilizare a acestora prevăzută în art. 44 alin. 2”. S-a mai reținut prin decizia Curții Constituționale că prevederile art. 44 alin. 3 din O.G. nr. 92/2003 „care consacră posibilitatea realizării comunicării prin publicitate, reglementează o modalitate ultimă și subsidiară de comunicare a actelor administrative fiscale, folosită doar în cazul în care celelalte modalități de comunicare nu au putut fi îndeplinite din motive obiective”.
Pe cale de consecință, având în vedere faptul că deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii, instanța de recurs reține că în mod eronat recurenta a procedat la comunicarea deciziei de impunere prin publicitate, nerespectând ordinea de prioritate impusă de art. 44 alin. 2 din O.G. nr. 92/2003.
Tot astfel, reținând că decizia de impunere nu a fost legal comunicată intimatei, în mod corect instanța de fond a dispus anularea somației și a titlului executoriu nr._/27.12.2011 emise în baza titlului de creanță.
Raportat tuturor considerentelor expuse mai sus, instanța, în baza disp. art. 312 Cod procedură civilă, va respinge recursul și va menține sentința instanței de fond ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenta CNAS – Casa de Asigurări de Sănătate Iași și continuat de A. împotriva sentinței civile nr._ din 06.06.2012 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Martie 2013.
Președinte, M. S. | Judecător, P. T. | Judecător, G. C. |
Grefier, A. M. |
Red. G.C.
Tehnored. G.C./M.M.D.
2 ex./04.04.2013
Judecător fond M. B.
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 655/2013. Tribunalul IAŞI | Radiere ipoteca. Decizia nr. 143/2013. Tribunalul IAŞI → |
|---|
