Contestaţie la executare. Decizia nr. 51/2013. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 51/2013 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 23-01-2013 în dosarul nr. 25014/245/2011*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA II CIVILĂ-C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Ședința publică din 23 Ianuarie 2013
Președinte - C. B.
Judecător Mițică A.
Judecător M. Hărățu
Grefier I.-P. V.
DECIZIE Nr. 51/2013 CIV
Pe rol fiind judecarea recursului privind pe recurent P. C., recurent P. C. M. și pe intimat I. B. N.V. AMSTERDAM -SUC. BUCUREȘTI, având ca obiect contestație la executare întoarcere executare silită.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 16.01.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când tribunalul, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru astăzi, când,
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față:
Prin sentința civilă nr._/7.12.2011, Judecătoria Iași a admis excepția tardivității formulării contestației la executare, a respins cererea contestatorilor de repunere în termenul de formulare a contestației la executare împotriva publicației de vânzare imobiliară emisă la 9.06.2011, respingând ca tardiv formulată contestația la executare.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că, în temeiul titlurilor executorii reprezentate de contractul de credit de consum cu garanție imobiliară nr._ din 3 aprilie 2007 și contractul de ipotecă autentificat prin încheierea nr. 1990 din 3 aprilie 2007 la Biroul Notarului Public S. B., creditoarea intimată I. B. N.V. AMSTERDAM – SUCURSALA BUCUREȘTI declanșează executarea silită a debitorilor contestatori, executare ce formează obiectul dosarului nr. 37/I/2010 al executorul bancar Zastavnetchi D. din cadrul societății intimate.
Prin încheierea din 2 decembrie 2010 pronunțată în dosarul nr._/245/2010 a Judecătoriei Iași, a fost încuviințată executarea silită a titlurilor executorii anterior menționate.
În cadrul dosarului de executare menționat, la 8 februarie 2010 este emisă somația de plată pe numele debitorilor intimați, precum și procesul verbal de situație cu privire la imobilul ce a format obiectul ipotecii, acte de executare ce au fost comunicate contestatorilor prin afișare la domiciliul lor, întrucât ambii debitori au refuzat primirea (fila 104).
În același dosar de executare, în temeiul art. 504 din Codul de procedură civilă, este emisă la 11 august 2011 publicația de vânzare imobiliară privitoare la imobilul ce a format obiectul ipotecii cu care s-a garantat creditul acordat debitorilor, credit reziliat prin notificările_ și_ din 12 iulie 2010. Publicația menționată a fost comunicată debitorilor contestatori la data de 15 iunie 2011, prin înmânarea acesteia către persoana care locuia cu destinatarul, martora L. G. G. (fila 112), dar și prin afișare pe ușa principală a locuinței debitorilor contestatori (fila 113).
La data de 3 august 2011, contestatorii debitori formulează prezenta contestație la executare, ce are ca obiect toate actele de executare emise în dosarul nr. 337/I/2010 al executorul bancar Zastavnetchi D. din cadrul I. B. N.V. AMSTERDAM – SUCURSALA BUCUREȘTI.
În drept, prima instanță a reținut că, potrivit art. 401 alin. 1 din Codul de procedură civilă, contestația la executare se poate face în termen de 15 zile de la data când:
a) contestatorii a luat cunoștință de actul de executare pe care-l contestă sau de refuzul de a îndeplini un act de executare;
b) cel interesat a primit, după caz, comunicarea ori înștiințarea privind înființarea popririi. Dacă poprirea este înființată asupra unor venituri periodice, termenul de contestație pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuării primei rețineri din aceste venituri de către terțul poprit;
c) debitorul care contestă executarea însăși a primit somația ori de la data când a luat cunoștință de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit somația sau executarea se face fără somație.
Potrivit art. 90 din Codul de procedură civilă, înmânarea citației și a tuturor actelor de procedură se face la domiciliul sau reședința celui citat, iar conform art. 92 din același act normativ, înmânarea citației se va face personal celui citat, care va semna adeverința de primire, agentul însărcinat cu înmânarea certificând identitatea și semnătura acestuia. Dacă cel citat, aflându-se la domiciliu, nu vrea să primească citația sau, primind-o, nu voiește ori nu poate să semneze adeverința de primire, agentul va lăsa citația în mâna celui citat sau, în cazul refuzului de primire, o va afișa pe ușa locuinței acestuia, încheind despre acestea proces-verbal. Dacă cel citat nu se găsește la domiciliu sau dacă, în cazul hotelurilor sau clădirilor compuse din mai multe apartamente, el nu a indicat camera sau apartamentul în care locuiește, agentul va înmâna citația, în primul caz, unei persoane din familie, sau, în lipsă, oricărei alte persoane care locuiește cu dânsul, sau care, în mod obișnuit, primește corespondența, iar, în celelalte cazuri, administratorului, portarului, ori celui ce în mod obișnuit îl înlocuiește; persoana care primește citația va semna adeverința de primire, agentul certificându-i identitatea și semnătura și încheind proces-verbal despre cele urmate. Dispozițiile prezentului articol se aplică și la comunicarea sau notificarea oricărui alt act de procedură.
Având în vedere că prezenta contestație la executare propriu zisă a fost introdusă în data de 3 august 2011, instanța apreciază că termenul de 15 zile prevăzut de art. 401 alin. (1) lit. a) din codul de procedură civilă a fost depășit în ceea ce privește toate actele de executare contestate, care au fost comunicate cu respectarea dispozițiilor legale incidente; împrejurarea că martora L. G. G., care locuia în iunie 2011 în imobilul apartament ce constituie domiciliul contestatorului, nu le-a predat personal contestatorilor actele de procedură civilă nu poate afecta validitatea comunicării, din moment ce art. 92 din Codul de procedură civilă nu prevede o astfel de condiție, iar o soluție contrară ar echivala cu o adăugare la lege, fapt nepermis instanței de judecată; în plus, instanța a observat că publicația de vânzare din 9 iunie 2011 a fost comunicată și prin afișare la ușa destinatarilor contestatori.
În ceea ce privește cererea de repunere în termenul de formulare a contestației la executare, prima instanță a notat, pentru ca aceasta să fie admisă, ar trebui îndeplinite cumulativ două condiții: contestatorii trebuie să facă dovada că nu au putut formula contestație împotriva actelor de executare efectuate în dosarul nr. 337/I/2010 al executorul bancar Zastavnetchi D. din cadrul I. B. N.V. AMSTERDAM – SUCURSALA BUCUREȘTI dintr-o împrejurare mai presus de voința lor; contestatorii trebuie să formuleze cererea de repunere în termen și să formeze contestația în termen de 15 zile de la data încetării împiedicării.
Instanța de fond a reținut că niciunul dintre contestatori nu a invocat nici prin cererea de chemare în judecată, nici prin concluziile orale puse în cursul judecății, nicio împrejurare în sensul celei menționate de art. 103 din Codul de procedură civilă. Afirmațiile făcute în antepenultimul paragraf al cererii de chemare în judecată, privitoare la situația unuia dintre contestatori, care s-ar fi aflat în concediu medical, după o . intervenții chirurgicale, nu au fost în niciun fel dovedite, deși contestatorii aveau o astfel de sarcină, potrivit art. 1169 din vechiul Cod civil. Mai mult, chiar și dovedite, aceste afirmații nu ar justifica o cerere de repunere în termen, în sensul art. 103 alin. 1 din Codul de procedură civilă împrejurarea mai presus de voința părții trebuind să fie una obiectivă, asimilabilă forței majore, care să nu fi putut fi nici prevăzută, nici anticipată de către contestatori.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești, au declarat recurs P. C. și P. C. – M., invocând nelegalitatea acesteia motivat de faptul că a fost încălcat art. 92 Cod procedură civilă întrucât a fost primită citația de o persoană fără calitate de a primi corespondența familiei contestatorilor.
Intimatul I. B. N.V. Amsterdam – Sucursala București a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii primei instanțe, în condițiile în care publicația de vânzare din 9.06.2011 a fost comunicată recurenților prin afișare la adresa lor de domiciliu, prin înmânare numitei L. G. G., în calitate de persoană care locuiește cu destinatarul, precum și prin înmânare unui reprezentant al Asociației de Proprietari.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs invocate în condițiile art. 3041 Cod procedură civilă, tribunalul apreciază că recursul de față este neîntemeiat pentru motivele ce succed.
Verificând modalitatea de comunicare a publicației de vânzare din 9.06.2011 către contestatorii – recurenți, tribunalul constată că aceasta s-a realizat legal prin afișare pe ușa locuinței, aceștia lipsind de la domiciliu, și, suplimentar, prin înmânare numitei L. G. G., care locuia, în acel moment, în locuința recurenților, precum și unui reprezentant al Asociației de proprietari, cu respectarea prevederilor art. 92 Cod procedură civilă. Această comunicare către recurenți a publicației de vânzare respective a fost efectuată la data de 15.06.2011.
Recurenții au înregistrat contestația la executare împotriva acestei publicații de vânzare și a tuturor actelor de executare silită îndeplinite până la acel moment, la data de 3.08.2011 la Judecătoria Iași.
Reținând că, potrivit prev. art. 401 alin. 1 lit. a și c Cod procedură civilă termenul legal de contestare este de 15 zile de la data comunicării actului de executare în cauză sau, în cazul contestării executării înseși, de la data primirii somației ori a primului act de executare, tribunalul constată că, potrivit sistemului de calcul pe zile libere al termenelor procedurale prevăzut de art. 101 alin. 1 Cod procedură civilă, termenul legal de 15 zile de formulare a contestației la executare de către recurenți, este depășit raportat la data comunicării ultimului act de executare, publicația de vânzare nr._/9.06.2011, din data de 15.06.2011 și cu atât mai mult în situația calculării acestui termen de la data comunicării unor acte de executare anterioare potrivit dispozițiilor art. 102 alin. 1 Cod procedură civilă.
În ceea ce privește cererea recurenților de repunere în termenul de formulare a contestației la executare, tribunalul reține că aceștia nu au dovedit împrejurarea mai presus de voința lor pe care au invocat-o în justificarea acestei cereri.
Pe cale de consecință, tribunalul consideră că cererea lor privind contestația la executare este formulată tardiv, cererea de repunere în acest termen nefiind dovedită, urmând, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, să respingă prezenta cerere de recurs ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de P. C. și P. C. M. împotriva sentinței civile nr._/7.12.2011 a Judecătoriei Iași, sentință pe care o menține.
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 23.01.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
C. B. Mițică A. M. Hărățu
GREFIER,
I.-P. V.
Red: H.M.
Tehn.H.C.
Ex.2/19.03.2013
Judecător fond: A. M.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 139/2013. Tribunalul IAŞI | Actiune in raspundere delictuala. Decizia nr. 31/2013.... → |
|---|
