Contestaţie la executare. Decizia nr. 2013/2013. Tribunalul IAŞI
Comentarii |
|
Decizia nr. 2013/2013 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 27-11-2013 în dosarul nr. 24347/245/2011*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 27 Noiembrie 2013
Instanța constituită din:
Președinte - M. D.
Judecător - P. E.-C.
Judecător - C. A. M.
Grefier - G. I. A.
DECIZIA CIVILĂ Nr._/2013
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe recurenta . și pe intimații B. D. N. A. și EAȚICĂ I., având ca obiect contestație la executare rejudecare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns av. T. R., pentru intimatul B. D. A., lipsă fiind recurenta și intimatul Eațică I..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că recurenta nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, după care,
Având în vedere că recurenta a fost citată cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru de 97 lei și timbru judiciar de 3 lei, obligație neîndeplinită pentru acest termen de judecată, instanța invocă, din oficiu, excepția netimbrării cererii de recurs.
Av. T. solicită admiterea excepției și, în subsidiar, respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată. De asemenea, depune la dosarul cauzei chitanța nr._/_ în dovedirea onorariului avocațial.
Instanța rămâne în pronunțare pe excepția netimbrării cererii de recurs.
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr._ din 20.10.2011 pronunțată de Judecătoria Iași a fost respinsă a fost admisă excepția tardivității formulării contestației invocată de intimata B. D. A.,a fost respinsă excepția lipsei calității de reprezentant a petentei a doamnei Ovanesian, a fost respinsă contestația la executare formulată de creditoarea S.C. „M. C.” S.R.L. în contradictoriu cu intimatele B. D. A., Eațică I., a fost respinsă ca nedovedită cererea intimatei B. D. A. privind obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei sentințe civile a declarat recurs contestatoarea S.C. „M. C.” S.R.L., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recursul a fost admis cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare, cauza fiind înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 03.09.2012.
În rejudecare în acord cu dispozițiile art. 315 Cod procedură civilă instanța a procedat la citarea părților litigante și prin precizările depuse la fila 18 dosar, în rejudecare contestatoarea ., în referire la excepția tardivității contestației la executare, invocată de către intimata B. D. A. solicită respingerea acesteia, motivat de împrejurarea că a fost formulată contestația la executare cu respectarea termenului de 15 zile prevăzut de art. 401 Cod procedură civilă.
Procesul-verbal de închidere dosar a fost comunicat la data de 04.07.2011, ceea ce înseamnă că termenul de 15 zile, calculat potrivit art. 101 alin. 1 Cod procedură civilă urma a se îndeplini la data de 20.07.2011. contestația la executare a fost transmisă prin poștă cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire la data de 20.07.2011, prin urmare înăuntrul termenului legal de 15 zile de la comunicarea hotărârii.
. referitor la excepția lipsei calității procesual pasive a intimatei B. D. A. solicită respingerea acesteia ca nefondată pentru următoarele considerente:
C. procesual pasiv în contestația având ca obiect „anularea procesului-verbal de încetare a executării adresat de intimatul B. D. A. la data de 16.06.2011 în dosarul de executare 208/2009, titularul acestei obligații este biroul executorului judecătoresc și pe cale de consecință acesta are calitate procesuală pasivă în cauză.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. 1 din Legea nr.188/2000 și art. 40 din Statutul Uniunii naționale a Executorilor Judecătorești urmează a se constata că activitatea executorului judecătoresc nu poate fi analizată și controlată în afara formei sale de organizare.
Executorul judecătoresc are calitate procesuală în contestația îndreptată împotriva refuzului executorului sau în plângerile întemeiate pe art. 56 din Legea nr. 188/2000.
Prin sentința nr. 754/18.01.2013 Judecătoria Iași a respins ca neîntemeiată contestația la executare, cu următoarea motivare:
Excepția de tardivitate in raport cu calificarea dată cererii ca fiind contestație la executare în condițiile art. 399 al. 1 teza finală Cod procedură civilă "refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile prevăzute de lege" deși calea prevăzută de lege este și cea reglementată de dispozițiile art. 53 și 58 din Legea nr.188/2000 așa cum rezultă și din motivarea mai jos expusă.
Față de cele reținute prin prevederile art. 53 alin. 1-5 din Legea nr.188/2000 se prevede că:
" (1) Refuzul executorului judecătoresc de a îndeplini un act sau de a efectua o executare silită se motivează, dacă părțile stăruie în cererea de îndeplinire a actului, în termen de cel mult 5 zile de la data refuzului.
(2) În cazul refuzului nejustificat de întocmire a unui act partea interesată poate introduce plângere în termen de 5 zile de la data la care a luat cunoștință de acest refuz la judecătoria în a cărei rază teritorială își are sediul biroul executorului judecătoresc.
(3) Judecarea plângerii se face cu citarea părților. În cazul admiterii plângerii instanța indică în hotărâre modul în care trebuie întocmit actul.
(4) Hotărârea judecătoriei este supusă recursului.
(5) executorul judecătoresc este obligat să se conformeze hotărârii judecătorești rămase irevocabile."
Totodată, potrivit art.399 alin. 1 din Codul de procedură civilă: (1)Împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art. 281 indice 1, se poate face contestație și în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum și în cazul în care organul de executare refuză să înceapă executarea silită ori să îndeplinească un act de executare în condițiile prevăzute de lege.
Conform art. 404 alin. (11) Cod procedură civilă: "În cazul în care constată nejustificat refuzul executorului de a începe executarea silită sau de a îndeplini un act de executare silită, dacă fapta nu constituie infracțiune potrivit legii penale, instanța de executare, sesizată potrivit art. 399 alin. (1), va putea obliga executorul la plata unei amenzi de la 500 lei la 2.500 lei, precum și, la cererea părții interesate, la plata de despăgubiri pentru paguba astfel cauzată."
În raport de dispozițiile art. 401 Cod procedură civilă și data formulării contestației (20.07.2011/ fila 18), transmisă prin poștă cu scrisoare recomandată termenul de 15 zile a fost respectat, coroborând actul contestat intitulat proces-verbal; încheiere dosar(fila 15) și dovada comunicării acestuia(04.07.2011/fila 14) contestația la executare este formulată înlăuntrul termenului legal de 15 zile.
Actul contestat fiind "proces-verbal închidere dosar" ce poate fi contestat și în condițiile art. 399 teza ultimă Cod procedură civilă excepția lipsei calității procesuale pasive a B. D. A. urmează a fi respinsă.
Pe fond din analiza procesului/verbal de închidere dosar încheiat la data de 16.06.2011 în dosarul de executare nr. 208/2009 al B. D. A. (fila 15 dosar/ inițial) eronat se susține de contestatoare că, cu ocazia deplasărilor la domiciliul debitorului din data de 27.05.2010 și 15.12.2010, deși se pretinde că aceste deplasări au fost efectuate, iar potrivit art. 3881 Cod procedură civilă executorul judecătoresc are obligația de a încheia un proces-verbal cu ocazia îndeplinirii fiecărui act de executare deoarece la fila 15 dosar, în chiar cuprinsul actului contestat rezultă că au fost încheiate asemenea procese-verbale după cum s-a consemnat:
„La data de 08.10.2009 s-a emis o somație către debitoare. În data de 16.10.2009 agentul procedural a comunicat faptul că a afișat somația.
La data de 14.01.2010 s-a emis o adresă către Primăria municipiului Iași pentru a comunica lista bunurilor mobile și imobile deținute de către debitor. Prin adresa nr._ din 05.02.2010, Primăria Iași a comunicat că debitorul nu figurează în evidențele fiscale cu bunuri ce pot fi executate.
La data de 27.05.2010 s-a efectuat o deplasare la domiciliul debitorului, unde nu a putut fi identificat debitorul și nici bunuri mobile sau imobile aparținând acestuia, care să poată fi executate silit.
La data de 15.12.2010 s-a efectuat o deplasare la domiciliul debitorului, unde a putut fi identificat debitorul și nici bunuri mobile sau imobile aparținând acestuia, care să poată fi executate silit.
La data de 30.05.2011 s-a emis o adresă către C.J.P. Iași pentru a comunica dacă debitorul figurează înregistrat cu contract de muncă sau pensie în plată. Prin adresa nr._/15.06.2011 C.J.P. Iași a comunicat că debitorul figurează în evidențele sale ca fiind salariat și nici cu drepturi de pensie în plată.”
Toate verificările, începând cu adresele emise pentru identificarea bunurilor mobile și imobile din patrimoniul debitorului și a sumelor de bani cuvenite acestuia și terminând cu deplasarea la domiciliul debitorului au fost efectuate în raport de domiciliul debitorului din cuprinsul titlului executoriu emis în anul 2006, deoarece acesta este cel indicat de chiar contestatoare în prezenta contestație, iar imposibilitatea identificării debitorului la domiciliu cu ocazia celor două deplasări efectuate de executor conform procesului verbal de constatare cu Nr. 208/2009(fila3) și adresa nr. 8111/30.05.2011(fila 31) prin care se confirmă contrar celor afirmate de contestatoare imposibilitatea identificării la domiciliu a debitorului deși executorul a solicitat și relații oficiale cu privire la domiciliul debitorului, în lipsa cunoașterii acestuia, nu se poate aprecia că actul contestat nu este legal, că demersurile de executare nu au fost eficiente pentru realizarea creanței fiind încheiat în acest sens și procesul-verbal de încetare a executării de unde rezultă efectuarea de către executorul judecătoresc a demersurilor de mai sus pentru identificarea debitorului.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs contestatoarea M. C. SRL criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
La primul termen de judecată i s-a pus în vedere recurentei să achite taxa de timbru în cuantum de 97 lei și timbru judiciar 3 lei, recurenta neconformându-se până la acest termen acestei obligații.
Potrivit disp. art.20 din Legea nr.146/1997 cu modificările ulterioare, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar, in cazul in care acestea nu au fost achitate integral la depunea cererii, reclamantul are obligatia de a le achita pana la termenul fixat de instanța. Nerespectarea acestei obligatii se sanctioneaza cu anularea cererii.
Potivit art.35 din Ordinul nr. 760/C din 22 aprilie 1999, privind aprobarea Normelor Metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, taxele judiciare de timbru se datoreaza si se platesc anticipat, adica inainte de primirea (înregistrarea), efectuarea sau eliberarea actelor taxabile sau inainte de prestarea serviciilor. In cazul in care taxa judiciara de timbru nu a fost plătita in cuantumul legal, in momentul înregistrării acțiunii sau a cererii, ori daca in cursul procesului apar elemente care determina o valoare mai mare, instanța judecătoreasca va pune in vedere petentului sa achite suma datorata pana la primul termen de judecata; neîndeplinirea obligației de plata pana la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.
De asemenea, conform art. 3 alin. 2 din OG 32/1995(cu modificările și completările ulterioare) instituie obligativitatea achitării timbrului judiciar la valoare, iar conform art. 9 alin.2 din același act normativ, în cazul nerespectării dispozițiilor ordonanței referitoare la timbru judiciar se va proceda conform prevederilor legale în vigoare referitoare la taxa de timbru.
Întrucât obligația legalei timbrări a acțiunii are caracter imperativ, iar recurentul a fost citat în acest sens, fără a-și fi îndeplinit obligația, în baza dispozițiilor art. 20 al.3 din Legea nr. 146/1997 cu modificările ulterioare, instanța urmează să admită excepția netimbrării acțiunii, ridicată din oficiu și pe cale de consecință să anuleze recursul ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează ca netimbrat, recursul declarat de contestatoarea S.C. M. C. S.R.L împotriva sentinței civile nr. 754/18.01.2013 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._ ,sentință pe care o menține. Obligă recurenta să plătească intimatului B.E.J. D. N. A. suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă
Pronunțată în ședință publică astăzi,27.11.2013.
Președinte, D. M. | Judecător, E.-C. P. | Judecător, A. M. C. |
Grefier, I. A. G. |
Red/Tehnored:MD/GIA
2 ex/17.12.2013
Judecător Fond::G. A.
← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 623/2013. Tribunalul IAŞI | Contestaţie la executare. Decizia nr. 2467/2013. Tribunalul IAŞI → |
---|