Fond funciar. Decizia nr. 156/2013. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 156/2013 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 25-01-2013 în dosarul nr. 5013/866/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 25 Ianuarie 2013
Președinte - F. E. C.
Judecător - C. C. E.
Judecător – M. M.
Grefier –M. Getuța
Decizia civilă Nr. 156
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind recursul declarat de recurenta C. JUDEȚEANĂ IAȘI PT.STABILIREA DR.DE PROP.PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR împotriva sentinței civile nr.1438/08.05.2012 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._, intimați B. P. I., C. . DR.DE PROP.PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, C. . DR.DE PROP.PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, având ca obiect fond funciar, plîngere impotriva Hot. .> La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile.
Procedură legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință,
Întrucât s-a solicitat judecata cauzei în lipsa părților conform dispozițiilor art.242 C., constată recursul în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei de fața, instanța reține următoarele:
Prin sentința civila nr.1438/08.05.2012 pronunțată de Judecătoria P. s-au dispus următoarele:
„Admite actiunea civila, astfel cum a fost precizata, formulata de petentul B. P. I., dom. in ., jud. Iasi, in contradictoriu cu intimatele C. Judeteana Iasi de Fond Funciar, C. Locala de Fond Funciar Rachiteni si C. Locala de Fond Funciar Mircesti.
Desfiinteaza Hotararea nr. 1934/02.08.2011 a Comisiei Judetene Iasi si reconstituite pe numele petentului B. P. I. suprafata de 0,50 ha teren vegetatie forestiera pe raza ., pe un amplasament asemanator celui vechi, aflat in administrarea Ocolului Silvic P., in tarlaua 53.
Obliga C. Locala Rachiteni la intocmirea documentatiei si punerea in posesie cu privire la suprafata de 0,50 ha teren reconstituita prin prezenta actiune, urmare a admiterii plangerii impotriva Hotararii nr. 1934/02.08.2011 a Comisiei Judetene Iasi.
Obliga C. Judeteana Iasi la emiterea titlului de proprietate pentru suprafata de 0,50 ha teren vegetatie forestiera, insa doar in masura in care va avea la dispozitie documentatia ce i se va inainta de catre comisia locala.
Obliga petenta C. Jueteana Iasi la plata cheltuielilor de judecata in cuantum de 300 lei.
Pentru a pronunța aceasta soluție, prima instanța a reținut următoarele:
„Prin cererea înregistrata sub nr. 49/14.09.2005 la Primaria Comunei Mircesti, trimisa ulterior spre competenta solutionare Comisiei Locale Rachiteni de Fond Funciar, petentul B. I. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 0,50 ha teren zavoi situat in L. Siretului, loc. Mircesti, jud. Iasi. Cererea a fost formulata in calitate de mostenitor ai defunctei B. E..
Instanta observa ca potrivit copiei Actului de vesnica vanzare incheiat in anul 1946, eliberat de Filiala Arhivelor Statului N., B. E., autorul petentului, a primit, conform tabloului cumparatorilor anexa a respectivului contract, o suprafata de 0,50 ha teren padure, care, potrivit introducerii din cuprinsul actului de vanzare, era la acel moment defrisata.
Raportat la acest inscris, instanta are in vedere disp.art. 11 din Legea nr. 18/1991, din care trage concluzia ca dovada dreptului de proprietate asupra suprafetei de teren este cea care rezulta, printre altele, si din actul de proprietate. Vechimea acestui act de proprietate nu are importanta, chiar daca dateaza anterior perioadei in care s-a facut colectivizarea, deoarece legea nu face referirea la existenta vreunei anumite perioade de timp din care respectivele acte de propritetate sa dateze, fiind, eventual, sarcina comisiilor funciare sa faca dovada existentei unor acte translative de proprietate.
De asemenea, instanța retine ca potrivit registrului agricol, autorul petentului a detinut in proprietate in perioada 1959-1962 o suprafata totala de 2,33 ha teren.
Din anexa de validare aflata la dosarul cauzei nu rezulta existenta vreunei validari din fosta proprietate a autorului B. P., fapt intarit si de motivele avute in vedere de catre comisiile de fond funciar la respingerea cererii de reconstituire a petentului, altele decat cele privind existenta unei reconstituiri anterioare.
F. de cele aratate, avand in vedere suprafata totala detinuta, pentru care s-a facut dovada proprietatii, si cea solicitata spre reconstituire, instanta apreciaza indreptatita solicitarea petentului privitor la reconstituirea dreptului deproprietate pentru suprafata de 0,50 ha teren zavoi.
Cu ocazia reorganizării administrative teritoriale din anul 2004, a luat nastere . ale autorilor petentului, ca de altfel si ale altor locuitori, avand amplasamentul pe raza acestei noi comune infiintate, ce a luat nastere in urma divizarii .> Astfel cum rezulta din actul de vanzare-cumparare, autorul petentului a detinut o suprafata totala de 0,50 ha paduri si zavoaie, care ulterior insa si-a schimbat categoria de folosinta, vechiul amplasament facand parte din teritoriile ce au fost preluate de catre . reorganizarii administrative teritoriale.
Instanța apreciază, având in vedere cele anterior expuse, ca in cauza s-a facut dovada atat a calitatii de mostenitor cat si a vechii proprietatii detinute de autorul B. P., instanta va reconstitui pe numele petentului suprafata de 0,50 ha teren zavoi.
In baza acestor considerente, instanta va desfiinta Hotararea nr.1934/02.08.2011 a Comisiei Judetene Iasi si reconstitui dreptul de proprietate pentru suprafata de 0,50 ha teren cu vegetatie forestiera.
Autorul petentului a detinut in proprietate o suprafata de 0,50 ha teren-pentru care instanta a reconstituit dreptul de proprietate, iar potrivit disp. art. 26 din HG 890/2005, la cerere, se poate restitui suprafata de teren cu vegetatie forestiera-zavoaie, aceste terenuri urmand a fi puse la dispozitie de catre unitatile silvice care le detin.
Cu privire la acest aspect, instanta, avand in vedere expertiza extrajudiciara depusa la dosarul cauzei, retine ca o suprafata de aproximativ 47 ha teren ce a apartinut locuitorilor satului Iugani din . fiind in tarlaua 56) este acoperita partial cu vegetatie forestiera de lunca(zavoi), intercalata cu teren arabil,care se afla in prezent pe teritoriul administrativ al . . punerii in aplicare a Legii nr. 18/1991, C. Locala Rachiteni a pus in posesie pe aceasta tarla locuitori ai . insa teren pe alte amplasamente.
Din aceste considerente, s-au identificat terenuri aflate la dispoziția Ocolului Silvic P. si care pot fi puse la dispozitia Comisiei Locale Rachiteni de Fond Funciar in tarlaua 53, terenuri indicate de catre expertiza ca avand aceiasi categorie si calitate ca terenurile ce formeaza tarlaua 56, unde se afla vechiul amplasament al terenului solicitat de catre petenta.
Potrivit disp.art. 69 din HG 890/2005, persoanele care nu pot fi puse in posesie pe vechile amplasamente situate in competenta teritoriala a comisiei locale vor fi puse in posesie in aproprierea vechiului amplasament, acceptat de catre beneficiarul reconstituirii. Instanta are in vedere ca intrucat a inteles sa se foloseasca in dovedirea actiunii sale de expertiza extrajudiciara intocmita de catre dl. expert judiciar D. E., petentul si-a dat acordul in a primi in posesie teren pe amplasamentul identificat si aflat la dispozitia Ocolului Silvic P., in tarlaua 53.
Prin adresa inaintata la dosarul cauzei de catre RNP Romsilva-Directia S. P.-Ocolul Silvic P., se invedereaza ca in tarlaua 53, astfel cum a fost identificata prin raportul de expertiza extrajudiciar depus in cauza de fata, Ocolul Silvic P. are in administrare o suprafata de 29,30 ha (UP III, u.a. 56-17,70 si u.a. 57-11,6 ha) ce poate fi pusa la dispozitia comisiei locale.
Astfel, instanta constata existenta unor suprafete cu zavoi aflate in administrarea Ocolului Silvic P., pe care petentul urmeaza sa fie pus in posesie, insa instanta nu este in masura sa stabileasca si amplasamentul concret al suprafetei de 0,50 ha teren reconstituit. Urmeaza ca parata C. Locala Rachiteni, impreuna cu C. Judeteana Iasi, sa stabileasca amplasamentul si sa se procedeze la punerea efectiva in posesie si intocmirea documentatiei necesare emiterii titlului de proprietate, avandu-se insa in vedere tarlaua despre care s-a facut vorbire.
Apreciaza instanta ca aceasta necesitate de continuare a procedurii de reconstituire nu este incompatibila cu pronuntarea, in continuare, a unei solutii de admitere a capetelor de cerere avand ca obiect obligarea comisiilor de fond funciar la indeplinirea atributiilor ce le revin, scopul petentului reclamant fiind acela nu doar de a obtine reconstituirea dreptului de proprietate prin desfiintarea hotararii comisiei judetene, ci si acela de a-si asigura indeplinirea de catre comisii a atributiilor ce le revin, in cel mai scurt timp.
In concluzie, vazand disp.art. 5 dinHG nr. 890/2005, instanta va obliga parata C. Locala Rachiteni la intocmirea documentatiei si punerea in posesie cu privire la suprafata de 0,50 ha teren reconstituita prin prezenta actiune, urmare a admiterii plangerii impotriva Hotararii nr. 1934/02.08.2011 a Comisiei Judetene Iasi.
Odata reconstituit dreptul de proprietate, revine comisiei locale, potrivit disp. art. 5 din HG nr. 890/2005, obligatia de a proceda la punerea in posesie a beneficiarului constituirii, iar Comisiei Judetene, potrivit art. 6, obligatia emiterii titlului, insa doar in masura in care va avea la dispozitie documentatia ce i se va inainta de catre comisia locala.
F. de cele aratate, facand si aplicarea disp.art. 274 C.pr.civ., culpa procesuala aparținând intimatei C. Judeteana Iasi de Fond Funciar”
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs C. județeana pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra terenurilor Iași, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare s-a arătat că în cursul procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate, intimatul nu a fost în măsură să indice amplasamentul terenului solicitat și nici nu a depus vreun înscris care să permită identificarea acestuia. Anexat cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, intimatul a depus o schiță a terenului forestier în suprafață de 0,50 ha care a aparținut lui B. P. I., CU următoarele vecinătăți: E - Râul Siret, V - Drum exploatare, N - S. M., S - A. T..
Anexat contestației formulate împotriva propunerii Comisiei Locale de Fond Funciar Răchiteni, intimatul a depus o schiță a amplasamentului suprafeței de 0,50 ha, însă este vorba despre o schiță întocmită de mână și fără identificarea cadastrală a tarlalei și a parcelei identificate. Mai mult, vecinătățile suprafeței de teren diferă față de schița precedentă: : N - Râul Șiret, V - T. Ant. loja, S - Râul Șiret, E - B. Gh. M..
De altfel, în raportul de expertiză tehnică topo-cadastrală extrajudiciară depus de intimată și însușit de instanță, suprafața de teren solicitată nu a fost identificată cu exactitate pentru a se i putea stabili amplasamentul, întinderea, vecinătățile și regimul juridic actual. Mențiunile expertului potrivit cărora "terenul în suprafață de aproximativ 47 ha care ce a aparținut locuitorilor satului Iugani din . situat în T 56" este extrem de vagă și de imprecisă, iar întocmirea unui plan de situație pentru o suprafață de 100,27 ha este lipsită de relevanță pentru justa soluționare a cauzei. S-a arătat că identificarea exactă a suprafeței de teren revendicate este deosebit de importantă în condițiile în care, potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) și 24 alin. (1) din Legea nr. 1/2000, reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere se face pe vechile amplasamente.
Conform art. 39 alin. (2) din H.G. nr. 890/2005, „în acest scop se va solicita persoanelor care au depus cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate în termen legal, schița amplasamentului cu terenul deținut sau orice alte informații din care să rezulte identificarea vechiului amplasament solicitat”.
Nefiind identificat vechiul amplasament care a aparținut autoarei intimatului, instanța nu a putut stabili, în afara oricărui dubiu, faptul că acest vechi amplasament este atribuit, în mod legal, altor persoane, respectiv un număr de 160-180 de locuitori ai corn. Răchiteni puși în posesie în tarlaua 56 identificată de expertul D. E..
Este criticabilă și motivarea instanței potrivit căreia art. 69 din H.G. nr. 890/2005, permite, pentru persoanele care nu mai pot fi puse în posesie pe vechile amplasamente situate în competența teritorială a comisiei locale, punerea în posesie în apropierea vechiului amplasament, acceptat de către beneficiarul reconstituirii.
Astfel, în condițiile în care intimatul ar fi solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru un teren forestier pe vechile amplasamente ar fi fost înscrisă în anexa nr. 38 la Regulament odată cu validarea dreptului de proprietate. În același timp, conform art. 69 din H.G. nr. 890/2005, " Persoane/e fizice și juridice înscrise în anexele nr. 37, 40, 41 și nr. 38, cărora li s-a validat reconstituirea dreptului de proprietate și care nu pot fi puse în posesie pe amplasamentele situate în competența teritoriala a comisiei locale, se vor înscrie de către comisia județeana în anexa 42. stabilirea noului amplasament se face de către comisa județeana în aproprierea vechiului amplasament acceptat de fostul proprietar sau de moștenitorii acestuia în condițiile prevăzute de art.24 din Legea 1/2000, cu modificări și completările ulterioare”. Acest text de lege are în vedere persoanele care au deja validat dreptul de proprietate pentru terenuri forestiere și care vor fi puse în posesie pe amplasamente aflate în afara competenței teritoriale a comisiei locale. Noul amplasament este stabilit de către C. Județeană (nu de către instanță, la propunerea comisiilor locale sau a Ocolului Silvic), iar acceptul fostului proprietar nu mai este cerut, în condițiile în care alin. (1 ), (1) și (3) ale art. 24 din Legea nr. 1/2000 au fost constatate drept neconstituționale prin Decizia nr. 605/2009.De altfel, art. 69 din H.G. nr. 890/2005 nu este incident și motivat de faptul că suprafața de teren identificată ca fiind liberă în vederea punerii în posesie se află pe teritoriul administrativ al comunei Răchiteni, așadar, în competența teritorială a Comisiei Locale de Fond Funciar Răchiteni.
În Hotărârea nr. 1934/02.08.2011 a Comisiei Județene de Fond Funciar Iași se reține faptul că, din documentul eliberat de arhivele statului reiese faptul că terenul cumpărat era la momentul dobândirii proprietății în plin proces de schimbare a categoriei de folosință, pădurea fiind defrișată, iar, conform registrului agricol, la momentul trecerii terenului la stat nu mai exista pădure, ci doar teren agricol, care a fost integral reconstituit. În consecință, intimatul nu a făcut dovada proprietății terenului cu pădure solicitat, la momentul deposedării.
În procedura reglementată de legile fondului funciar, o importanță covârșitoare revine, pe lângă proba dreptului de proprietate, și probei predării sau preluării terenului forestier de către stat, conform art. 8 alin. (2) din Legea nr. 18/1991 (aplicabil, conform art. 25 din Legea nr. 1/2000, și pentru terenurile forestiere). Raportat la dispozițiile legale, se impunea ca intimatul să facă dovada faptului că autorul său a avut în proprietate suprafața de teren forestier solicitată, precum și a predării ori a preluării sale abuzive de către stat. Instanța de fond a reținut faptul că, potrivit copiei Actului de veșnică vânzare încheiat în anul 1946, B. E. a primit suprafața de 0,50 ha pădure, care era, la acel moment, defrișată. În același timp, se reține faptul că, potrivit registrului agricol, autorului intimatul a deținut în proprietate în perioada 1959-1962, o suprafață totală de 2,33 ha. În primul rând, instanța de fond trebuia să observe faptul că, în registrul agricol - ultimul înscris relevant din punct de vedere cronologic, nu figurează nicio suprafață de teren forestier. S-a apreciat că, în condițiile în care instanța de fond a atribuit o forța probantă deosebită mențiunilor din registrul agricol cât privește întinderea suprafeței deținute, se impunea să fie avute în vedere și categoriile de folosința a terenurilor din acest înscris, și nu cele din actul de veșnica vânzare încheiat in 1946, așadar cu mai mult de 10 ani înainte. În consecință, la momentul pretinsei deposedări, autorul intimatului nu deținea teren forestier astfel încât moștenitorul său să poată fi îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate pentru teren forestier.Prevederile art. 26 alin. (1) și art. 61 alin. (1) din H.G. nr 890/2005 sunt extrem de clare și imperative, fiind necesar ca terenul revendicat să aibă categoria de folosința forestier la momentul deposedării și să fie probată această deposedare. Or, autoarea intimatului a dobândit, prin cumpărare, un teren defrișat și, ulterior, l-a înscris în registrul agricol (înscris autentic, în care înscrierea datelor se face pe baza declarațiilor titularului de rol) ca teren arabil. Pentru acest motiv, intimatul nu se află în vreuna din situațiile reglementate de art. 29 ind 1 din Legea nr. 1/2000, când vechiul amplasament si-a schimbat categoria de folosința intre momentul deposedării și momentul formulării cererii de reconstituire. S-a învederat totodata faptul că registrul agricol avut în vedere este cel al lui B. P., soțul lui B. E.. În mod inexplicabil instanța a reținut faptul că din anexa de validare aflata la dosarul cauzei nu rezultă existența vreunei validări din fosta proprietate B. P., așa cum rezulta din înscrisul anexat cererii de recurs. Prin reconstituirea suprafeței de 0,50 h se depășește, în mod considerabil, suprafața totala de teren înscrisă în registrul agricol 1959-1962 a lui B. A. P.. Pentru toate aceste considerente, s-a solicitat admiterea cererii de recurs, așa cum a fost formulata și modificarea sentinței civile nr.1438/08.05.2012 în sensul respingerii plângerii.
În drept au fost invocate prevederile art.304 pct.7 și9, art.304 ind.1, art.312 alin.2 și 3 C.pr.civ.
Intimatul, legal citat, nu a formulat întâmpinare.
Prin încheierea din 25.09.2012 s-a repus cauza pe rol, fiind citat intimatul B. P.I. cu mențiunea de a depune la dosar dovezi privind reconstituirea anterioare cu privire la suprafața de 4,54 ha ,de a indica autorul după care s-a făcut reconstituirea de a preciza și de a depune dovezi privind decesul autorului B. P. și copie de pe rolul agricol al autoarei B. E., n.22.09.1916, să depună la dosar o copie lizibilă integral de pe actul de veșnică vânzare din 09.09.1946 și de a face demersuri la OCPI R. pentru a verifica dacă actul de veșnică vânzare și procesul verbal de împărțire la care face trimitere au fost transcrise în registrul de Transcripțiuni.
Intimatul nu s-a prezentat în fața instanței de recurs și nu a depus la dosar alte înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului cauzei, raportat la motivele de recurs invocate și la dispozițiile legale aplicabile, instanța constată că recursul formulat de către recurenta C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Iași este întemeiat, pentru următoarele considerente:
Prin cererea înregistrată sub nr. 49/14.09.2005, recurentul B. P. I., în calitate de moștenitoare a autoarei B. E. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 0,50 ha teren zăvoi.
Prin referatul din data de 19.12.2005, C. Locală Răchiteni de Fond Funciar a propus invalidarea cererii formulate de B. I., cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,50 ha teren zăvoi, motivat de faptul că solicitantul nu face dovada dovada amplasamentului și a vecinătăților.
Recurentul – intimat a contestat hotărârea Comisiei Locale Răchiteni de Fond Funciar de invalidare a cererii privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 0,50 ha teren zăvoi, contestația fiind înregistrată la Primăria .. 7/03.01.2006.
Prin Hotărârea nr. 1934/02.08.2011 emisă de C. Județeană Iași pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor au fost respinse atât contestația, cât și cererea formulată de petentul B. P. I. privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,50 ha teren forestier situat pe raza .. S-a reținut prin această hotărâre că din documentul comunicat de către Arhivele statului reiese că terenul cumpărat de B. E. era la momentul dobândirii proprietății în plin proces de schimbare a categoriei de folosință, pădurea fiind defrișata, iar conform registrului agricol la momentul trecerii terenului la stat nu mai exista teren pădure, ci doar teren agricol care a fost integral reconstituit. Conform prevederilor art.26(1) din HG 890/2005 2 terenurile cu vegetație forestiera –păduri, zăvoaie, tufărișuri, pășuni împădurite- care au aparținut persoanelor fizice se restituie, la cerere foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora, într-o suprafața egala cu cea trecuta în proprietatea statului”, iar solicitantul nu face dovada suprafeței de teren cu pădure care a trecut în proprietatea statului după autorul . S-a reținut că atât contestația, cât și cererea de reconstituire a dreptului de proprietate nu sunt întemeiate și îndreptățite, motivat de faptul că din actele depuse la dosar nu reiese proprietatea asupra terenului cu pădure solicitat la momentul deposedării.
Or, raportat la probele administrate în cauză, instanța de recurs constată că Hotărârea nr. 1934/02.08.2011 emisă de C. Județeană Iași de Fond Funciar, prin care a fost respinsă contestația formulată de B. P. I. și a fost respinsă cererea de reconstituire a dreptului de proprietate asupra suprafeței de 0,50 ha teren forestier situat pe raza ., este legală și temeinică.
Astfel, recurentul – intimat B. I. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,50 ha teren zăvoi, în calitate de moștenitoare a defunctului B. E..
Se mai reține de către instanța de recurs că scopul legilor reparatorii în materia fondului funciar a fost acela de a repara abuzurile comise cu privire la dreptul de proprietate asupra terenurilor, drept încălcat în procesul cooperativizării agriculturii, în acest sens legiuitorul reglementând prin norme speciale forța doveditoare a probelor pentru dovedirea dreptului de proprietate (disp. art. 6 alin. 1 din Legea nr. 1/2000, coroborate cu disp. art. 11 alin. 1 si 2 din Legea nr. 18/1991).
Astfel, potrivit disp. art. 11 alin. 1 din Legea nr. 18/1991, „suprafața adusă în CAP, preluată de cooperativă în baza unor legi speciale sau în orice mod de la membrii cooperatori, este cea care rezultă din actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidențele cooperative sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declarațiile de martori”, iar potrivit alin. 2 al aceluiași articol, dispozițiile alin. 1 se aplică în mod corespunzător și în ceea ce privește suprafețele preluate de cooperativele agricole de producție în baza unor legi speciale sau în orice mod de la membrii cooperatori.
Potrivit art. 6 alin. 1 din Legea nr. 1/2000, la stabilirea, prin reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile agricole și forestiere, comisiile vor verifica în mod riguros, existența actelor doveditoare prevăzute de art. 9 alin. 5 din Legea nr. 18/1991, republicată, precum și pertinența, verosimilitatea, autenticitatea și concludența acestor acte, ținându-se seama și de dispozițiile art. 11 alin. 1 și 2 din aceeași lege, iar potrivit alin. 11 al aceluiași articol, titlurile de proprietate obținute anterior intrării în vigoare a Legii nr. 18/1991 și existenta liberă a vechilor amplasamente fac dovada absolută a proprietății, obligând comisiile de fond funciar să procedeze la validarea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate. De asemenea, potrivit disp. art. 6 alin. 12 din Legea nr. 1/2000, consemnările efectuate între anii 1945 și 1990 în registrele agricole, cererile de intrare în fostele cooperative agricole de producție, documentele existente la arhivele statului referitoare la proprietatea terenurilor, neînsoțite de titlurile de proprietate, au valoare declarativă cu privire la proprietate, iar potrivit alin. 13, în situația în care nu mai există înscrisuri doveditoare, proba cu martori este suficientă în reconstituirea dreptului de proprietate când aceasta se face pe vechile amplasamente și când martorii ce le recunosc sunt proprietarii vecini sau moștenitorii lor, pe toate laturile terenului pentru care s-a cerut reconstituirea.
În speță, intimatul – recurent B. P. I. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,50 ha teren zăvoi, depunând în dovedirea dreptului de proprietate al autorului său, un înscris eliberat de Direcția Județeană N. a Arhivelor Statului, „act de vesnică vanzare autentificat sub nr.2781/1946 al Tribunalului R.” prin care colonel I. B. vinde sătenilor identificați prin act, două trupuri de teren „Humăria”, repectiv „Surpători”, printre cumpărători figurând și I. P. B..
Or, în sensul art.6 alin.1 ind.1 din legea 1/2000 titlurile de proprietate obținute anterior intrării în vigoare a Legii nr. 18/1991 și existenta liberă a vechilor amplasamente fac dovada absolută a proprietății, însă în cauza, așa cum a reținut și prima instanța, amplasamentul nu este liber, fiind așadar exclusă ipoteza prevăzuta de textul menționat. Totodata instanța de recurs reține că în speță nu s-a făcut dovada faptului că autoarea B. E. ar fi fost deposedata de suprafața de 0,50 ha teren zăvoi, prin preluare de către stat.
Faptul că în actul de veșnică vânzare, figurează B. I. nu este suficient pentru a se putea dispune reconstituirea dreptului de proprietate, recurentul – intimat B. P. I. trebuind să facă și dovada circulației juridice a terenului, respectiv și dovada faptului că acest teren nu a fost înstrăinat și că a fost preluat de către stat de la autorul său. Aceasta dovadă trebuia făcută cu atât mai mult cu cât actul depus este ilizibil și deși s-a solicitat intimatului să depună la dosar copia integrala a actului, acesta nu și-a îndeplinit obligațiile procesuale. În același sens instanța de recurs reține că reclamantul intimat nu a administrat dovezi cu privire la reconstituirile anterioare si nici nu a adus lămuriri suplimentare privitoare la linia autoarei B. I., născuta la 22.09.1916. Înscrisul eliberat de Direcția Județeană N. a Arhivelor Statului se referă la o situație de fapt mult anterioară înscrierilor din evidențele agricole, astfel încât, raportat la principiul continuității, urmează a se da eficiență înscrisurilor mai recente, respectiv mențiunilor din registrul agricol pe anii 1959 – 1961, în care autorul reclamantului nu apare evidențiat cu vreo suprafața de teren forestier.
În ceea ce privește expertiza depusă la dosar, instanța reține că aceasta nu este de natură a proba îndreptățirea reclamantului la reconstituirea dreptului de proprietate.
Pe cale de consecință instanța de recurs reține că în mod greșit instanța de fond a admis acțiunea și a dispus desființarea Hotărârii nr. 1934/02.08.2011 și reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea petentei pentru o suprafață de 0,37 ha teren cu vegetație forestieră.
Raportat tuturor considerentelor expuse mai sus, instanța, în baza disp. art. 312 Cod procedură civilă, va admite recursul declarat de către C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Iași și va modifica în tot sentința civila nr.1438/08.05.2012 pronunțată de Judecătoria P. în dosarul nr._ în sensul că va respinge acțiunea formulată de către reclamanta B. P. I. în contradictoriu cu C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Iași, C. Locală Răchiteni de Fond Funciar și C. Locală Mircești de Fond Funciar.
De asemenea, pentru aceleași considerente expuse, instanța va respinge recursul formulat de către reclamanta B. P. I..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurenta C. Județeana pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Iași împotriva sentinței civile nr.1438/08.05.2012 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._, sentință pe care o modifică în tot.
Rejudecând cauza:
Respinge acțiunea formulată de reclamantul B. P. I., domiciliat în ., jud. Iași, în contradictoriu cu pârâtele C. Județeană de Fond Funciar Iași, C. Locală de Fond Funciar Răchiteni și C. Locală de Fond Funciar Mircești.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 25.01.2013.
P. JUDECATOR JUDECATOR GREFER
FEC CCE MM MG
RED/TEHNORED/FEC
2ex/15.03.2013
Jud fond N. E. P.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 153/2013. Tribunalul IAŞI | Validare poprire. Decizia nr. 32/2013. Tribunalul IAŞI → |
|---|
